Interpretarea fostului preşedinte CCR, Augustin Zegrean, asupra procedurii de demitere a procurorului-şef al DNA: Şeful statului nu este obligat să revoce un procuror/ Un membru CSM, de aceeaşi părere

“Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze. Cum adică?! De ce se face toată procedura asta de revocare? Nu dai în fiecare zi un procuror afară. Există o procedură, pentru că ei se bucură de anumită stabilitate în muncă şi nu-i dă afară cum vrei tu! Preşedintele nu poate fi obligat să facă nimic, numai ceea ce îl obligă Constituţia. Ceea ce nu-l obligă Constituţia nu poate fi obligat să facă! În Constituţie nu scrie de revocare, scrie doar denumire: preşedintele numeşte procurori. În textul din legea 303 ce-ar fi trebui să scrie? Că revocarea nu se face? Să înveţe să citească legile! Şi să le citească cu bunăcredinţă. Legile trebuie citite şi interpretate cu bunăcredinţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean.

Fostul preşedinte al CCR spune că cererea lui Tudorel Toader este abia primul pas.

“Cale este lungă, pentru că fiind vorba despre revocarea din funcţie a unui şef de parchet, nu e chiar uşor... Nu este chiar o glumă lucrul acesta, nu se întâmplă în fiecare zi (...) Avizul CSM este unul consultativ, după care dosarul ajunge la preşedinţie iar preşedintele, într-un termen pe care el îl consideră rezonabil, trebuie să dea o soluţie. Şi cu asta se încheie. Dacă preşedintele dă un decret de revocare din funcţie, din momentul publicării decretului în Monitorul Oficial, respectivul procuror şef nu mai este şef. Dacă respinge cererea de revocare, rămâne în continuare în funcţie până la expirarea mandatului”, a explicat Augustin Zegrean.

Membru CSM, despre revocare: Se aplică procedura similară numirii. Preşedintele poate refuza revocarea

Procurorul Cristian Ban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a explicat, pentru MEDIAFAX, că procedura de revocare a procurorului-şef DNA este similară celei de numire, nuanţând că preşedintele poate refuza solicitarea de revocare venită din partea ministrului Justiţiei.

"Conform principiului simetriei se aplică procedura similară numirii. Or, numirea se face la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Secţiei de Procurori de către preşedintele României, care poate şi refuza propunerea. Pe cale de consecinţă, şi revocarea urmează aceeaşi procedură. A raţiona altfel ar însemna ca ministrul să fie singurul care revocă fără niciun alt filtru. Mai mult, conform legii, ministrul propune, nu dispune revocarea", a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, procurorul Cristian Ban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Percizările vin în contextul în care au existat discuţii cu privire la faptul că legea nu prevede posibilitatea preşedintelui de a refuza revocarea şi că s-ar crea un conflict de natură constituţională dacă ar lua această decizie.

Legea 303 din 2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prevede la art. 54 (4) că :
Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Totodată, art 51 (2) prevede că revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale
c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.