INTERVIU: Chiliman: Fiind inginer, aş fi un bun primar general, dar nu mi-am pus în cap să candidez

Liderul PNL Bucureşti Andrei Chiliman declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că îşi doreşte încă un mandat de primar al Sectorului 1, pentru a-şi putea continua proiectele şi că nu şi-a pus în gând să candideze la Primăria Capitalei, deşi consideră că ar fi un bun primar general, fiind inginer.

"Nu exclud însă un lucru: fiind inginer, cred că aş fi un foarte bun primar general al municipiului Bucureşti. Dar nu mi-am pus niciodată în cap ideea să candidez pentru Primăria municipiului Bucureşti. Eu ce-mi doresc este să pot să-mi continui munca începută la nivelul Sectorului 1 încă un mandat din 2012 încolo", afirmă Chiliman.

Primarul Sectorului 1 îi răspunde şi preşedintelui Traian Băsescu pe tema referndumului, considerând că şeful statului îi desconsideră pe bucureşteni atunci când afirmă că nu este nevoie de referendum şi că Parlamentul trebuie să decidă desfiinţarea sectoarelor.

Chiliman mai arată, răspunzând acuzaţiilor aduse de Elena Udrea, că nu este misogin şi că această acuză are la bază lipsa de argumente a ministrului Dezvoltării şi Turismului în disputa politică în care cei doi sunt angrenaţi.

"Eu o apreciez foarte mult ca femeie pe doamna Udrea", spune primarul Sectorului 1.

Andrei Chiliman menţionează în interviu că este împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân şi spune că este nevoie să se organizeze adăposturi, care să aibă în jur de 20.000 de locuri.

De asemenea, preşedintele PNL Bucureşti precizează că fostul secretar general al PNL Radu Stroe nu a fost niciodată omul său şi că l-a susţinut în alegerile pentru Cameră la fel de mult ca şi pe Crin Antonescu în alegerea pentru Senat.

Liderul liberalilor bucureşteni mai afirmă, întrebat despre relaţia sa actuală cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, că nu are duşmani politici decât în afara PNL, respectiv în PD, şi a apreciat că interesul faţă de relaţia sa cu Antonescu are la bază nişte "tâmpenii care au apărut prin presă".

Prezentăm integral interviul acordat de preşedintele PNL Bucureşti, primarul Secrtorului 1 Andrei Chiliman, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Şeful statului, Traian Băsescu, declara azi că nu mai este nevoie de un referendum în Bucureşti în ceea ce priveşte desfiinţarea sectoarelor şi că Parlamentul este cel care trebuie să se pronunţe asupra acestui lucru. Cum vedeţi această problemă?

Andrei Chiliman: Ar trebui să spun că sunt suprins că un om care a fost un mare utilizator al referendumurilor şi, când a fost vorba de probleme importante, a folosit aceste referendumuri, ar trebui să fiu surprins că un om ca el, acum, nu mai vrea un referedum. Dar de ce nu sunt surprins? Păi nu sunt suprins dintr-un motiv foarte simplu: noi avem sondaje de opinie care arată că pe principalele probleme pe care le implică propunerile de lege ale Elenei Udrea pentru Bucureşti, ale PD, evident, şi anume alegerea primarilor de către CGMB şi nu de către cetăţeni, o dată, şi doi - concentrarea bugetelor sectoarelor în mâna CGMB - deci ambele fiind de fapt nişte forme de centralizarea administrativă a Bucureştiului, din sondaje rezultă foarte clar că bucureştenii resping aceste propuneri într-o proporţie covârşitoare. Deci la alegerea primarului între 87 şi 93 la sută dintre bucureşteni, în funcţie de sector, vor să-şi aleagă ei înşişi primarul de sector şi între 65 şi 70 şi ceva la sută, în funcţie de sector, vor ca bugetul sectorului să nu depindă de CGMB.

Rep.: Preşedintele explica faptul că bucureştenii nu ştiu ce înseamnă şapte consilii într-un oraş şi ce compromisuri fac primarii pentru a obţine o hotărâre de consiliu.

A.Chiliman: Eu cred că îi desconsideră pe bucureşteni. Bucureştenii sunt, dacă vreţi, o parte dintre românii cei mai bine informaţi cu privire la chestiunile politice şi administrative şi e o desconsiderare de fapt a românilor să vii să explici că ei nu ştiu. Ştiu foarte bine ce este în spatele fiecărui primar de sector, că de aia i-au ales. De aia i-au reales pe unii dintre ei şi de aia nu i-au mai ales pe alţii.

Rep: Cum explicaţi resorturile a ceea ce a spus Traian Bsăescu azi?

A.Chiliman: Pentru mine e foarte simplu: eu am spus de mai multă vreme că PD nu se aştepta ca noi să cerem un referendum pe o problemă atât de importantă cum e organizarea Bucureştiului - o problemă importantă pentru bucureşteni pentru că, până la sfârşit, o administraţie trebuie să fie cât mai apropiată, mai prietenoasă şi mai eficientă cu banul public pentru cetăţean. Ori, şi PD, şi cei care au iniţiat aceste dezbateri încă de anul trecut din vară, nu s-au aşteptat ca noi să cerem referendum şi, mai ales, să le cerem cetăţenilor, prin adunarea de semnături, ca să ajungem să se ţină acest referendum. Pentru mine a fost o surpriză - şi sunt din 1989 în PNL - numărul mare de semnături pe care l-am putut aduna în favoarea organizării referndumului - peste 125.000 de semnături în numai 14 zile. Şi au fost zile ploioase şi aşa mai departe. Deci interesul în jurul acestui subiect este extrem de mare, ceea ce mă face să cred că bucureştenii nu numai că sunt interesaţi, dar chiar înţeleg bine problemele şi vor un anumit lucru. Ori PD a căzut într-o capcană. A decis în CGMB - nu prea avea cum să scape - să se organizeze refendumul, dar, în acelaşi timp, a încercat să-l arunce în derizoriu, şmechereşte, punând nişte întrebări care nu au legătură cu nimic - nu cu referendumul, nu cu organizarea adminstrativă. De fapt au pus nişte întrebări - şapte - practic în bătaia de joc a bucureştenilor. Şi-au cam dat seama că bucureştenii nu au înghiţit bătaia asta de joc şi în momentul de faţă nu ştiu cum să facă ca să iasă din încurcătura asta cu organizarea refrendumului. Ar vrea ca să nu se mai ţină referendumul deloc, dar nu ştiu cum să o facă, că nu ar vrea să fie ei cei care propun să nu se mai ţină referendumul. Şi atunci apelează la toate mijloacele posibile ca să aibă argumente în defavoarea referendumului. Eu vă spun însă un lucru: în Bucureşti, bucureştenii au nevoie de acest referendum pentru ca, indiferent ce politician - că suntem noi, că sunt adversarii noştri politici - să se ştie ce vor bucureştenii, trecând prin acest filtru. Mai departe, e adevărat, legea trebuie aprobată de Parlament, dar Parlamentul trebuie să aprobe o lege care să fie în acordul voinţei majorităţii bucureştenilor. Aşa se fac legile bune. Nu se fac pentru o minoritate care vrea ceva trecând cu tăvălugul peste majoritate. Legile se fac pentru cei mulţi, pentru cei pentru care se şi aplică ulterior. Ori, din sondaje, ei ştiu că bucureştenii nu vor şi atunci, ca să nu aibă încă o înfrângere, fug ca dracul de tămâie de acest referendum. Au fugit la două şedinţe ale CGMB, unde primarul general, cu mult bun-simţ, a propus modificarea întrebărilor cu nişte întrebări care chiar să aibă legătură cu modificările propuse de PD şi de Elena Udrea la această organizare a Bucureştiului, ca bucureştenii să spună dacă sunt de acord sau nu cu modificările respective.

Rep.: Ce va face USL dacă acest referendum nu va mai avea loc şi dacă Guvernul va trece Legea Capitalei prin angajarea răspunderii?

A.Chiliman: Personal, nu cred că un politician responsabil poate să-şi permită să facă aşa ceva şi o să vă spun un lucru: majoritatea parlamentarilor din Parlamentul actual, din Camera Deputaţilor şi din Senat, nu sunt bucureşteni. Sunt oameni care au o tangenţă foarte limitată cu problemele reale ale administraţiei Bucureştiului. Foarte puţini din ei cunosc problemele reale şi vă spun că sunt puţini dintre deputaţii şi senatorii de Bucureşti care le cunosc. Ca atare, eu nu cred că poţi să laşi la mâna Parlamentului organizarea Bucureştiului fără să treci printr-un referendum unde să le ceri bucureştenilor punctul lor de vedere. Şi cred că un politician responsabil trebuie să ţină cont de acest punct de vedere. Nu poate să treacă cu tăvălugul... Cei care vor să facă lucrul ăsta au apucături dictatoriale şi noi în România nu mai avem nevoie de o nouă dictatură, indififerent cine are de gând să o impună.

Rep.: Propunerea dumneanoastră este ca la referendum să fie o singură întrebare, care ar fi aceasta?

A.Chiliman: Propunerea noastră este ca la referendum să fie maxim două întrebări. Dacă vreţi, una dintre ele ar putea să fie «Sunteţi de acord ca primarii de sector să fie aleşi de CGMB?» , o a doua ar putea să fie: «Sunteţi de acord ca atribuţiile primăriilor de sector să fie centralizate la CGMB?». În momentul în care pui cele două întrebări care prind esenţa modificărilor propuse de PD şi Elena Udrea la organizarea Bucureştiului, în momentul respectiv bucureştenii se vor pronunţa. Dar vă spun că din sondaje rezultă că o mare majoritate nu doreşte aceste modificări. Şi acum ei vor să omoare referendumul pentru că le e frică de el, le e frică de acest referendum. Fug ca dracul de tămâie de el.

Rep.: Credeţi că la referendum ar veni destui bucureşteni astfel încât rezultatul să fie unul validat?

A.Chiliman: Eu nu cred că e foarte important dacă referendumul este validat sau nu. Cred că e important să afli ce vor bucureştenii, ăia care vin la referendum şi care-şi spun punctul de vedere. Dar trebuie să le pui întrebări corecte. Referendumul trebuie să fie unul corect pentru bucureşteni, nu o şmecherie cu întrebări puse aiurea care să nu aibă legătură cu nimic. Dar, sigur, e o chestiune care ţine şi de bun simţ şi în politică e nevoie de foarte mult bun simţ, mai ales în zilele noastre. Şi e nevoie de oameni care să aibă caracter, nu care să fie lipsiţi totalmente de caracter. Din păcate, scena politică românească este plină de tot felul de oameni care, probabil, într-o democraţie normală nu ar avea ce să caute acolo.

Rep.: În disputa mediatică pe care o aveţi cu Elena Udrea v-aţi ales cu nişte acuzaţii de misoginism şi că aţi fi puşculiţa PNL, care dă banii partidului în campanie. Cum răspundeţi?

A.Chiliman: Aş vrea să dovedească doamna Udrea lucrurile astea. În primul rând, nu sunt deloc misogin, nici în familie, nici faţă de prietenii mei, nici măcar în viaţa publică nu am fost niciodată. Faptul că eu sunt într-o bătălie politică, de data asta, care a ajuns publică, cu Elena Udrea, şi că Elena Udrea nu are argumente care să susţină punctele dânsei de vedere, că nu am auzit niciun argument de ordin administrativ, de ordinul folosirii mai eficiente a banului public, de ordinul apropierii deciziei de cetăţean, o administraţie mai prietenoasă faţă de cetăţean în tot ce propune doamna Udrea. Faptul că suntem într-o bătălie politică nu însemană că eu sunt misogin, faptul că eu sunt bărbat şi ea nu e bărbat, e femeie. Dar cred că, dacă ar avea argumente, ar putea să susţină această luptă politică. În lipsă de argumente a venit cu această scuză că eu aş fi misogin. Eu o apreciez foarte mult ca femeie pe doamna Udrea.

Rep: Protocolul USL pe Bucureşti a fost semnat printre ultimele şi oarecum departe de ochii presei. Puteţi să ne spuneţi ce conţine?

A.Chiliman: Hai să vă spun eu cum a fost, că e foarte interesant. Toate protocoalele la nivel judeţean, deci şi la nivelul municipiului Bucureşti, sunt nişte copii ale protocolului general la nivelul ţării. Deci nu se pune problema că e un lucru care se face secretos. Ne-am întâlnit liderii celor trei partide din USL pe Bucureşti să vedem dacă suntem de acord cu propunerea pe care am redactat-o şi care era acolo. După ce le-au citit, au spus că sunt de acord şi atunci am zis «Hai să-l şi semnăm!» atunci, ca să nu ne mai întânim altădată. Faptul că s-a semnat în felul ăsta nu înseamnă «departe de ochii presei». A fost o întâmplare, că noi, de fapt, ne întâlniserăm doar ca să-l discutăm, să vedem dacă suntem de acord cu prevederile lui. În momentul în care l-am avut pe ăla naţional şi pe al nostru şi le-am comparat şi au văzut exact şi ceilalţi colegi, am zis «Hai să-l semnăm!» şi atuncea l-am semnat. Nu e vorba de o chestie făcută departe de ochii presei sau ai lumii, dimpotrivă, era un lucru care trebuia făcut. Dar să ştiţi un lucru: au mai fost câteva protocoale, şi nu unul, care au fost semnate după al nostru. Deci nu a fost o problemă de întârziere.

Rep: Până la urmă aţi agreat ca PSD şi PNL să susţină un candidat unic la Bucureşti, la sectoare?

A.Chiliman: Nicio clipă nu am avut un alt punct de vedere. E normal ca USL să aibă un singur candidat pentru Bucureşti.

Rep: Aţi vorbit cu cei de la PSD Bucureşti să faceţi sondaje să vedeţi care e acel candidat, cum prevede protocolul?

A.Chiliman: E prematur să discutăm astăzi de candidatul USL. Sondajele îşi urmează cursul, ele au un anumit program, nu avem încă rezultatele lor, dar cred că nu e momentul să discutăm de un candidat al USL pentru Bucureşti. În momentul în care vom avea şi rezultatele sondajului şi alte elemente vom putea să decidem cine este acel candidat şi să-l propunem conducerii partidului. Evident, de partea lor şi ceilalţi pot să vină cu un candidat sau doi şi atunci vom vedea şi din sondaje care e cel mai bun.

Rep.: Se vorbeşte despre o eventuală susţinere pe care USL ar acorda-o actualului primar general Sorin Oprescu pentru încă un mandat. În ce măsură aţi fi dispus să îl susţineţi pe Oprescu?

A.Chiliman: Vreau să vă spun că eu am avut o relaţie foarte bună cu primarul general Oprescu şi pot să spun că şi în privinţa organizării referendumului, a întrebărilor pentru referendum, domnul Oprescu are o poziţie foarte apropiată de poziţia noastră. Este un om cu care am colaborat bine. Dar e prematur să discutăm acum cine va fi candidatul USL pentru Primăria municpiului Bucureşti.

Rep.: Excludeţi o candidatură a dumneavoastră la Primăria Generală, fie susţinut de USL, fie independent?

A.Chiliman: Eu am spus de mai multă vreme, de foarte multă vreme, că vreau să-mi continui mandatul de primar de sector, că am un program pe care l-am început în 2004, pe care l-am consolidat şi structurat în 2008, program pentru care e nevoie de mai mult de un singur mandat, la primăria Sectorului 1. Nu exclud însă un lucru: fiind inginer, cred că aş fi un foarte bun primar general al municipiului Bucureşti, dar nu mi-am pus niciodată în cap ideea să candidez pentru Primăria municipiului Bucureşti. Eu ce-mi doresc este să pot să-mi continui munca începută la nivelul Sectorului 1 încă un mandat din 2012 încolo.

Rep.: În ce relaţie sunteţi cu omologul dumneavoastră de la PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, în condiţiile în care dumneavoastră sunteţi într-o dispută mediatică cu doamna Elena Udrea, iar dânsul are proiecte comune cu doamna ministru?

A.Chiliman: Până acum am avut o relaţie normală în cadrul USL.

Rep.: Vă convine această relaţie a primarului Vanghelie cu doamna ministru?

A.Chiliman: Eu cred că există şi anumite proiecte ale Ministerului Dezvoltării şi Sectorului 5 care, probabil, merg cu o finanţare care vine şi de la Ministerul Dezvoltării. Nu cred că bătălia politică între USL şi PD, respectiv între noi şi Elena Udrea trebuie să fie văzută în felul ăsta.

Rep.: În ce relaţii sunteţi în acest moment cu preşedintele Crin Antonescu?

A.Chiliman: E o întrebare pe care nu o înţeleg. Probabil că întrebarea are la bază nişte tâmpenii care au apărut prin presă. Eu am în momentul de faţă adversarii mei politici în afara PNL. Eu mă bat cu adversarii reali politici pe care îi am, respectiv cei din PD, în momentul de faţă la nivelul Bucureştiului. Probabil că mai sunt şi alte formaţiuni mai mici pe lângă PD. Dar bătălia mea este azi cu cei din afara partidului.

Rep.: Au existat nişte schimbări recente în conducerea partidului - domnul Stroe nu mai e e secretar general, a venit domnul Rareş Mănescu...

A.Chiliman: Rareş Mănescu e trezorier - era o funcţie neocupată, cea de trezorier. Radu Stroe e un om pe care l-am ajutat în campania lui de intrare în Parlament şi l-am sprijinit ca să intre în Parlament ca deputat al unui colegiu din Sectroul 1. Dar Radu Stroe nu fost niciodată - cum am auzit şi am văzut pe acolo - omul lui Chiliman. Radu Stroe e Radu Stroe, e un om de sine stătător, e un deputat de sine stătător, a avut o funcţie, nu o mai are acum, o are altcineva. Nu cred că e o chestiune care să aibă vreo relevanţă prin faptul că Radu Stroe a fost sprijinit de mine în campania respectivă. Dacă nu era Radu Stroe şi era alt candidat propus de PNL pentru colegiul respectiv, îl susţineam la fel de mult cum l-am susţinut şi pe Radu Stroe. De altminteri, vreau să spun că şi Crin Antonescu este senator de Sectorul 1 şi l-am susţinut şi pe el în campania respectivă la fel de mult cum l-am susţinut şi pe Radu Stroe.

Rep.: Există o serie de informaţii pe piaţă potrivit cărora Dinu Patriciu ar dori să formeze un nou partid sau să schimbe conducerea actualului partid liberal. Vedeţi posibil un astfel de scenariu, cu un nou partid?

A.Chiliman: E foarte greu de spus. Eu nu ştiu exact ce vrea Dinu Patriciu. Nu l-am mai văzut pe Dinu Patriciu de vreo doi ani de zile, ba nu, l-am văzut la televizor o dată sau de două ori. Dar eu nu l-am mai văzut de foarte multă vreme pe Dinu Patriciu şi efectiv nu ştiu ce are de gând. Ca atare, mi-e foarte greu să discut eu acum ce are de gând să facă Dinu Patriciu. PNL e un partid care are o structură aleasă în urma unui Congres. Cred că în momentul de faţă e destul de puţin probabilă organizarea unui alt Congres, pentru că numai un Congres poate să schimbe actuala conducere a partidului. Ca atare, nu văd cum s-ar putea întâmpla lucrul ăsta acum.

Rep.: Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu afirma că Dinu Patriciu va avea grijă ca PNL să nu meargă către socialism şi că pentru a se întâmpa acest lucru nu e nevoie decât să cadă un cap.

A.Chiliman: Cred că Sebastian Lăzăroiu de fapt transmite mesaje politice. E meseria dânsului şi nici el nu crede în ce spune. Dar eu o să-l rog chiar pe domnul Lăzăroiu să ia şi să citească programul economic al PNL şi al USL, care e în lucru în moemntul de faţă şi va constata că programele respective sunt mai de dreapta şi mai liberale decât e actualul program de guvernare al Guvernului Boc. Deci nu văd despre ce discutăm. Unde e socialismul? E în capul domnului Lăzăroiu.

Rep.: Care este părerea dumneavoastră vizavi de cota unică? Am înţeles că PNL ar fi dispus să discute cu PSD despre nivele de impozitare.

A.Chiliman: Se discută în momentul de faţă, de fapt, dacă rămâne cota unică - şi, dacă rămâne, până unde poate fi redusă - sau dacă se trece la o impozitare progresivă, dar care să nu depăşească valoarea maximă dată de actualul nivel al cotei unice, de 16%. Personal cred că ambele variante trebuie analizate cu foarte multă atenţie. Eu unul sunt mai degrabă susţinătorul rămânerii actualei cote unice, dar a unei cote unice undeva în jur de 12% o văd eu acceptabilă. Să vedem însă pe simulări - eu am cerut să se facă nişte simulări, să vedem exact ce înseamnă cotă unică păstrată şi redusă sau mai multe trepte, dar care să nu depăşească actuala cotă de 16%. Spre exemplu am auzit mai multe propuneri, una era 9, 12, 16, sau 10, 13, 16. Nu cred că are rost să discutăm acum despre treaba asta, noi ce vrem este o scădere a apăsării impozitelor atât pe cei care primesc salarii, pentru că până la sfârşit această impozitare diferenţiată e bine să se facă pe veniturile oamenilor, dacă se face. Dar eu cred că şi reducerea cotei unice până la o sumă de 12% s-ar putea să fie acceptabilă pentru toată lumea, pentru că, de fapt, oamenii câştigă nişte bani - şi nu puţini - în buzunar în plus. Deci le-am mai readuce ceva bani în buzunar faţă de micşorările care au avut loc din cauza crizei, a tăierilor de 25% la salariile bugetarilor, din cauza inflaţiei, care nu trebuie neglijată şi a creşterii preţurilor, care chiar dacă s-a schimbat acum nivelul raportului Euro-leu, preţurile nu au scăzut în mod corespunzător, ci au rămas la fel de mari ca atunci când leul nu era 4,08, ci era 4,3, spre exemplu.

Rep: Sunteţi primar de Sector în Bucureşti. Cum vedeţi rezolvarea problemei câinilor vagabonzi şi ce i-aţi propune primarului genral pentru a rezolva acest lucru?

A.Chiliman: Este una dintre problemele cele mai dificile ale Bucureştiului şi, dacă vreţi, este un exemplu de ce se întâmplă când laşi o problemă la nivelul consilierilor generali ai municipiului Bucureşti, pentru că problema câinilor vagabonzi nu este o problemă nouă. E o problemă care datează din perioada dărâmării unei mari părţi din Bucureştiul cu case şi câinii care trăiau în curţile respective, când au fost mutaţi oamenii la bloc, au rămas pe stradă,. E o problemă care a fost tratată cu foarte multă indiferenţă de toate Consiliile Generale nealese, numite înainte de '92 şi după '92 şi, evident, e o problemă care e privită la fel şi de actualul CGMB, care, pot să vă spun că la aprobarea bugetului pentru 2011 al Primăriei municipiului Bucureşti, a mai tăiat din banii pentru adăposturile de câini şi pentru sterilizarea lor. Nu sunt nişte costuri foarte mari, dar nu sunt nişte costuri mici, ele trebuie să existe, dacă problema vrem să fie rezolvată. Actualul primar general Oprescu doreşte să rezolve această problemă, noi vrem şi noi să o rezolvăm, ideea este că la ultima discuţie pe care am avut-o cu dânsul s-a agreat acest mod de lucru: Primăria Generală să identifice nişte terenuri la nivelul fiecărui sector, pe care să organizeze nişte adăposturi pentru câini şi problema adunării câinilor vagabonzi de pe stradă să fie de resortul primăriilor de sector, în aşa fel încât noi să-i adunăm şi să-i ducem la adăposturile Primăriei municipiului Bucureşti. E nevoie însă de adăposturi care să aibă în jur de 20.000 de locuri, nu-s uşor de făcut, Primăria a vrut să facă undeva în afara Bucureştiului un adăpost, au fost nişte probleme de altă natură acolo. Cert este că eu nu văd rezolvată problema decât în felul ăsta. Câinii vagabonzi, pe de o parte, nu au ce să caute pe stradă, pe de altă parte, eu personal, ca om care am şi eu câine acasă, al meu, mă opun eutanasierii ca soluţie. Actuala lege spune ce câini pot fi eutanasiaţi – câinii foarte bătrâni şi bolnavi, şi câinii au nişte boli îngrozitoare, au şi cancer, au şi diabet, la fel ca oamenii, doar că nu pot să vorbească când suferă, şi atunci e această variantă pentru ei, şi câinii extrem de violenţi, legea prevede şi acum, nu trebuie modificată legea, trebuie aplicată corect legea – şi, pe de altă parte, trebuie făcute adăposturi, care costă.

Noi, la nivelul Sectorului 1, văzând că nu se mişcă niciun primar general, niciun consilier general nu e preocupat de această chestiune, am organizat un adăpost, dar cu un număr limitat de locuri – are numai 2000 de locuri – şi e plin în momentul de faţă. Am reuşit să dăm spre adopţie un număr de peste 350 de câini în doi ani de când funcţionează adăpostul şi am sterilizat toţi câinii care au venit în adăpost şi pot să vă spun că, mai mult de atât, i-am şi tratat pe cei care erau bolnavi, pentru că au tot felul de boli care pot fi tratate şi pe urmă se transmit dacă nu se tratează. Dar e o chestiune care nu se poate rezolva numai la nivelul Sectorului 1. E o chestiune care trebuie rezolvată la nivelul întregului Bucureşti pentru că, altminteri, dacă eu iau nişte câini dintr-un cartier, spre exemplu, câinii având ca un element de bază teritorialitatea - ei îşi marchează teritoriul şi se bat pentru el - în momentul în care nu mai sunt acolo vin alţii şi, de obicei, vin din alte sectoare sau din afara Bucureştiului ca să ocupe terenul lăsat liber. Di cauza asta spun că trebuie rezolvată problema în mod unitar, lucru care nu este foarte simplu. Dar e o problemă care pe mine mă preocupă în cel mai înalt grad şi pentru care am şi organizat acest adăpost. Am fost primii care am organizat un adăpost pe baza Legii protecţiei animalelor într-un sector al municipiului Bucureşti, pe lângă ce făcea, mai puţin, Primăria municipiului Bucureşti.

(Înregistrări video din interviul cu Andrei Chiliman pot fi accesate pe www.mediafax.ro. Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini din timpul interviului)