Video INTERVIU - Creţu: Politica românească e tot mai misogină, dar nu trebuie să fie nici podium de modă

Reporter: Femeile îşi doresc să facă politică, să fie în prim-plan în politică?

Corina Creţu: Femeile au fost descurajate foarte mult să facă politică. Deci, aşa cum spuneam mai devreme, este foarte greu să te menţii, să te lupţi în politică. Cred că inclusiv femeile trebuie să-şi schimbe mentalitatea, sunt convinsă că foarte multe femei, şi mă uit şi la comentarii, inclusiv la dumneavoastră sau pe alte site-uri, cum îndrăznim să spunem, să facem o declaraţie, "ce faci?", "de ce nu te duci la cratiţă?", "de ce nu te duci la Iliescu?". Deci, e un nivel absolut jenant pentru politica românească, pentru clasa politică, eu cred că şi pentru societatea civilă în general trebuie să ne luptăm cu ridicarea nivelului de civilizaţie. În primul rând, aşa cum am spus, cred că schimbarea trebuie să se facă în sânul partidelor. Mai mult, femeile nu votează femeile, asta e o altă chestiune. De ce? Cum? S-a creat acest sentiment în România că numai dacă faci show, dacă faci scandal, ai ceva de spus. Deci, eu aş vrea să vă întreb pe dumneavoastră sau pe cititorii dumneavoastră, dacă Angela Merkel ar fi avut vreo şansă să fie aleasă cancelar în România sau preşedinte de ţară. Eu cred că nu. Eu cred că, aşa cum este mentalitatea în România, toţi oamenii dacă ea ar fi apărut la un talk-show ar fi mutat pe alt canal, pentru că li s-ar fi părut plictisitoare, n-a venit cu lucruri extraodinare, n-a venit cu lucruri bombă, n-a venit cu nimic, nu s-a îmbrăcat nu ştiu cum, nu avea tocuri. O femeie care a citit, şcolită, care vorbeşte despre ceea ce trebuie făcut pentru ţară. Şi atât timp cât nu se va schimba această mentalitate, că politica nu înseamnă spectacol, nu este un podium de modă. Sigur că suntem toate femei şi încercăm să arătăm bine. Dar nu suntem într-o concurenţă care are geanta mai scumpă, care are bluza mai frumoasă. Nu. Haideţi să vedem, să ne aşezăm, poate chiar noi, femeile. (...) Uite. chiar aş putea să lansez un apel către femeile din celelalte partide să încercăm, să vedem cum poate fi ridicată reprezentarea femeilor în politică, cu ce venim pentru societatea românească, cu ce proiecte, cu ce programe, cu ce idei. Eu, sinceră să fiu, din 90 încoace am spus că vom avea un progres în acest domeniu pe măsură ce va trece timpul. Din păcate, nu a fost cazul şi este un lucru foarte trist şi, aşa cum am spus, este un lucru care nu ne face cinste în Europa şi în lume.

Reporter: Sunt chiar unele femei în politică ce spun că cele mai mârşave atacuri le-au primit tocmai de la femei, dincolo de discriminarea făcută de bărbaţi.

Corina Creţu: Da, şi mie îmi place să lucrez mai mult cu bărbaţi, femeile sunt uneori mult mai invidioase şi mai rele când e vorba de competiţie. Deşi pe de o parte nu putem generaliza, colegele mele, de pildă, din Parlamentul European, e clar că nu suntem în concurenţă, fiecare cu domeniul său şi aşa ar trebui să fie şi aici. Dar într-adevăr, pe vremea când am fost prim-vicepreşedinte la femei, în 1996-2000, ştiu toate luptele interne, din judeţe ş.a.m.d. Sper că..., nu mai cunosc acum organizaţia de femei, dar văd că s-au aşezat şi sunt altele (...) Eu cred că ar trebui să fie criterii foarte clare, aşa cum spuneam, în interiorul partidelor, ele să fie cele profesionale,cele legate de competenţă pur şi simplu, şi atunci lucrurile ar fi mult mai clare.

Reporter: Tocmai din cauza mentalităţii societăţii în România se mai spune că în spatele unei femei de succes s-ar afla un bărbat foarte puternic. Şi vreau să vă întreb aici cât din cariera dumneavoastră i se datorează lui Ion Iliescu? Începutul dumneavoastră în politică a fost asociat cu Ion Iliescu, un om politic puternic şi care v-a susţinut.

Corina Creţu: Noi avem această, să zic aşa, boală de a pune etichete şi nu prea le accept, dar această etichetă de "om al lui Iliescu" vreau să spun că n-am de ce să mă dezic de ea, chiar mă onorează. Nu sunt rudă cu domnul Iliescu, m-a invitat să vin la Cotroceni nu dânsul, ci domnul Chebeleu, care era pe atunci purtător de cuvânt. Faptul că m-am ridicat în acea instituţie arată că totuşi a fost ceva şi de capul meu, nu numai faptul că, eventual, domnul Iliescu m-a susţinut. Au fost mulţi care au fost în Palatul Cotroceni. Eu acolo eram cea mai expusă într-un fel şi felul în care mi-am făcut treaba este un motiv de mândrie pentru mine. Pentru că am fost cea mai puţin atacată din acea instituţie pe vremea aceea. Deci, în primul rând mie mi se pare că am avut această şansă unică de a învăţa foarte multe lucruri în preajma unui om, a fost ceva la care nici nu visam, ştiţi, am fost ziaristă, a fost acel vid în cadrul cabinetului purtătorului de cuvânt, au fost chemaţi mai mulţi ziarişti atunci în cabinetul purtătorului de cuvânt şi am fost cea care a rămas dintre ziariştii care au fost chemaţi atunci să ajute. Tocmai pentru că domnul Iliescu ar fi vrut atunci să întinerească echipa, eu scriam oricum la un ziar de partid, deci era clară afilierea mea politică. Afilierea mea politică era foarte clară, nu pot să zic că datorită dânsului am fost un om de stânga. Dar bineînţeles că lângă dânsul mi-am întărit aceste principii, am crescut, am participat la acţiuni de politică internă şi externă ale preşedintelui, am învăţat foarte mult. Instituţia aceea cred era la început şi foarte multe lucruri le-am făcut din instinct, din mers şi sunt foarte mândră de ce am reuşit să fac atunci la Cotroceni. Al doilea mandat a fost mult mai uşor, atunci am avut o funcţie mult mai bună, am fost purtătoare de cuvânt şi cred că această funcţie n-aş fi obţinut-o dacă n-aş fi dovedit înainte faptul că pot să fac ceva. Desigur că în primul rând trebuie să-i fiu eu recunoscătoare sorţii, că fiecare avem un noroc în viaţă şi un destin.

Pe de altă parte, sunt absolut convinsă că domnul Iliescu nu m-ar fi ţinut dacă aş fi făcut gafe majore care să-i aducă atingere imaginii sale ş.a.m.d. Aşa cum am spus, eu am participat la momente care cred că înseamnă foare mult în istoria României, dacă privesc înapoi, eu sunt bucuroasă să pot spune că atât ca ziarist, cât şi ca purtător de cuvânt al preşedintelui am participat la istorie ca martor al unor momente în perioade care au contat foarte mult pentru ţară. Dar cred că această chestiune de "omul lui Iliescu" e puţin depăşită acum, fiind parlamentar european, asta a fost atunci, pe vremea aceea. Acuma, în fine, în 2005 am fost aleasă vicepreşedinte al partidului, am fost înlăturată cumva abuziv din această funcţie de domnul Geoană pentru că nu m-ar fi putut schimba decât Concresul, dar dânsul m-a pus să aleg între calitatea de parlamentar european şi vicepreşedinte de partid, dar nu a procedat la fel cu alţi vicepreşedinţi aleşi la Congresul din 2005. Acuma iarăşi am fost numită la ultimul BPN vicepreşedinte în urma voturilor obţine la Congres. Nu ştiu cât de populară sunt, dacă pot vorbi de aşa ceva în interiorul partidului, dar este clar că lumea nu mă mai percepe..., am avut acţiuni foarte mari pe care puţini oameni le-au avut la Parlamentul European - Bill Gates, Tony Blair ş.a.m.d. Nu vreau să mă laud. Dar am depăşit această fază, acum mai degrabă mi se spune că sunt "omul lui Ponta". Nu mă deranjează nici această etichetă absolut deloc, pentru că eu cred că este foarte importat să ne punem toate resursele ca acest partid să meargă mai departe. Din contră, îi dezavuez pe cei care nu se împacă cu situaţia că lucrurile într-un partid trebuie să se schimbe, numai că în mod inevitabil se schimbă. Se schimbă şi îl apreciez foarte mult pe dl.domnul Ponta, pentru că e un om onest, în primul rând, cred că este un lucru care este primordial pentru un partid ca noi, ca PSD.

Reporter: Aţi spus că nu respingeţi această etichetă de "om al lui Iliescu"...

Corina Creţu: Nu, nu resping deloc, mă onorează, sunt mândră de ea.

Reporter: E adevărat, sunteţi unul dintre oamenii care nu s-a dezis niciodată de domnul Iliescu, dar aţi avut un moment în care aţi simţit că ar fi fost mai bine pentru cariera dumneavoastră poate sau pentru statutul dumneavoastră la momentul respectiv să vă distanţaţi de Ion Iliescu?

Corina Creţu: Da, am avut momente când nu dădea bine să fii cu Iliescu. Deci, a fost momentul de după 96, când lumea arunca cu pietre după noi, dar eu trebuie să fiu împăcată în primul rând cu mine însămi şi nu am de ce să mă dezic. Sigur că au fost şi acţiuni ale domnului Iliescu care m-au dezamăgit, nu îl idolatrizez pe domnul Iliescu, îl admir foarte mult, dar ca orice om a făcut şi greşeli şi n-am avut niciodată nicio problemă să-i spun atunci când am avut alte păreri, inclusiv acum am de multe ori alte păreri decât domnul Iliescu, dar asta este o chestiune absolut inevitabilă între oameni. (...) Pentru că domnul Ponta provine din aturajul domnului Năstase, este clar că toată viaţa îl va respecta şi va avea o slăbiciune pentru domnul Năstase, aşa şi eu. Să te dezici, de ce? Pe domnul Iliescu nu poţi decât să-l respecţi, a fost un şef de stat foarte important pentru ţară, a marcat istoria ultimilor 20 de ani, a adus echilibru în societatea românească, un echilibru care lipseşte la ora actuală şi care ar trebui să fie un exemplu pentru toţi şefii de stat care vor veni. Asta este părerea mea. Faptul că acum nu mai are un cuvânt de spus... au fost foarte mulţi pe care faptul că n-a mai fost şef de stat i-a făcut să nu-l mai caute, am asistat la multe lucruri de acest gen. Şi asta nu face decât să devoaleze natura umană şi am văzut multe la viaţa mea legate de caracterul şi moralitatea oamenilor. Bine, au fost lecţii pentru mine, nu exemple, a fost clar că pentru mine a fost "aşa nu trebuie să fac". Exact cum am spus mai devreme, faptul că te-ai ridicat datorită faptului că un om a crezut în tine şi în ciuda tuturor ostilităţilor care au existat atunci, pentru că sunt luptele între generaţii, domnul Iliescu m-a susţinut întotdeauna, poate nu chiar în totodeauna, poate uneori aş fi avut nevoie de mai multă susţinere. Dar asta e viaţa, fiecare are destinul său. Acum viaţa mea nu mai depinde de domnul Iliescu în niciun fel şi nici nu cred că punerea pe listă în Parlamentul European i s-a datorit neapărat dânsului. Organizaţia de Bucureşti de pildă, organizaţia de Cluj, sunt organizaţii întregi care te susţin, nu te poate impune nimeni. Au fost şi încercări eşuate de-ale domnului Iliescu de a impune oameni şi asta arată că tocmai oamenii respectivi nu au fost agreaţi, e o chestiune aşa...

Reporter: Revenim la funcţia dumneavoastră de vicepreşedinte PSD. Aţi spus, când aţi preluat această funcţie, că vreţi să vă implicaţi în relaţia cu Diaspora. Consideraţi că este util pentru românii din afara ţării votul prin corespondenţă?

Corina Creţu: Deci, în primul rând, atribuţiile mele sunt legate de politică externă. Domnul Severin a eliberat mai multe funcţii, printre care şi aceea de membru al preşedinţiei PES pe care am preluat-o eu, vicepreşedinte al grupului social-democrat din PE, unde a fost aleasă colega mea Rovana Plumb şi, culmea ironiei, urmare a voturilor de la Congres, am preluat şi această funcţie legată de politica externă. Atribuţiile mele vor fi acelea de a ţine legătura cu Partidul Socialiştilor Europeni, ca partid, şi, bineînţeles, cu românii din afara ţării.

Părerea mea este că votul prin corespondenţă nu este un lucru rău în sine ci, dimpotrivă, sunt destule ţări care îl folosesc, dar în România nu cred că este cazul să-l adoptăm acum. În România haosul administrativ este regula şi introducerea lui la această oră ar deschide în mod clar porţile fraudelor electorale. Eu sunt pentru adoptarea acestui vot, dar după o serie de paşi de natură legislativă şi administrativă care să-l facă să fie transparent şi să poată fi ţinut sub control. Dacă PDL va forţa să adopte acest vot prin corespondenţă, nu va face decât să confirme suspiciunile că vrea să fraudeze alegerile, pentru că este imposibil să le controlezi. Este clar că propunerea mea este să lăsăm viitor parlament, cel ales în 2012, să facă toate pregătirile necesare pentru introducerea votului prin corespondenţă începând cu alegerile din 2016. Este clar că nu poate fi adoptat acest vot prin corespondenţă fără o campanie serioasă de comunicare publică pe această temă, fără o evaluare exactă, nu ştim la această oră câţi români sunt în străinătate, câţi au drept de vot, câţi votanţi sunt în realitate, este clar că am avut de-a face la ultimele alegeri cu votul multiplu, a fost o realitate posibilă tocmai datorită acestui haos administrativ.

Reporter: Există şi problema faptului că sunt mulţi români în străinătate, nu ştim câţi, e clar, sunt mulţi, şi mulţi dintre aceştia nu pot vota. Distanţa faţă de consulat, unde se votează, sau faţă de ambasadă este foarte mare.

Corina Creţu: Este adevărat, dar, aşa cum am spus, adoptarea lui în acest moment va lăsa loc unor fraude electorale care practic nu ai cum să le controlezi sau poate că nu sunt fraude electorale, dar este clar că n-ai cum să centralizezi şi n-ai cum, la această oră, să cuantifici dacă un om de pildă de la Milano se duce şi la Roma ... Votul multiplu... Deci, dacă Curtea Constituţională sau Biroul Electoral Central ar lua acum la mână, eu sunt convinsă că s-ar găsi oameni din străinătate care au votat în acea zi în mai multe locuri.

Reporter: Deci, ziceţi că deocamdată votul prin corespondenţă ar ridica riscuri sau semne de întrebare...

Corina Creţu: Serioase semne de întrebare. Ca să nu mai spun că alte ţări, colegii mei din Anglia, am un coleg, care lucrează la secretariat şi care este deja de cinci ani în Bruxelles şi el mi-a spus că în Marea Britanie, după trei ani în care nu mai locuieşti în ţară, îşi pierde dreptul de vot, deci acuma nu mai poate vota pentru alegeri, deşi este cetăţean britanic. E clar că nu este la curent cu chestiunile legate de politica internă britanică şi nu mai are drept de vot. Dar toate aceste lucruri trebuie să fie rezultatul unei dezbateri. Parlamentul actual ar trebui să facă o comisie care să dezbată toate aceste lucruri, care sunt chestiunile, cum sunt privite în alte ţări, cum face Spania, care are foarte mulţi oameni în străinătate, cum face Marea Britanie şi să vedem ce se adaptează şi ce ar putea merge în România, dar pe de altă parte eu vă spun că acest haos administrativ este principalul obstacol în general în alegerile noastre. Este o notă proastă pentru România că la fiecare alegeri se ridică suspiciuni legate de fraudarea alegerile, chestiunile cu autobuzul, dar asta ţine şi de cultura şi de educaţia oamenilor. În Germania, dacă te duci la un votant cu un cozonac, în momentul respectiv omul se duce la poliţie sau îţi dă cu cozonacul în cap. Normal că pe fondul acestei sărăcii politicienii şi cu partidele politice..., dar s-a creat o mentalitate "nu votez decât cu cei care îmi dau". Acest lucru este foarte nesănătos pentru România, foarte, foarte grav. Eu aşa îmi explic faptul că, deşi toată lumea este împotriva PDL, mai sunt încă judeţe şi comune unde ei câştigă. Tocmai pentru că îi cumpără pe oameni bucată cu bucată ceea ce este foarte trimsit legat.... Eu cred că trebuie să ne ridicăm şi nivelul nostru de demnitate.

Reporter: Asta a fost o practică ce s-a perpetuat de toate partidele...

Corina Creţu: Da, nimeni nu spune că a fost..., dar s-a exploatat tocmai această înclinaţie a oamenilor către a primi. Sigur că sărăcia este foarte mare, dar hai să ajutăm poporul pe căi normale - ajutorul social, statul social pe care această guvernare îl neagă. Nu poţi pe de o parte să dai pomeni electorale, dar pe de altă parte să le negi oamenilor dreptul de a avea ajutoare sociale şi stat social, de a crea prârghii prin care oamenii să aibă legături...

Reporter: Se spune că multe ajutoare sociale ar încuraja nemunca.

Corina Creţu: Ajutoarele sociale există în toate statele. Eu cred că legat de această componentă socială este foate important să se pornească o dezbatere şi nu cred că acest guvern este în stare, nu cred că acest preşedinte e în stare. Suntem pe ultimele locuri în ceea ce priveşte sistemul sanitar, în ceea ce priveşte speranţa de viaţă suntem pe ultimul loc în UE, România în luna martie a avut cea mai înaltă rată a inflaţiei. Cum poţi să vii să spui că ieşim din criză sau să acuzi poporul român? Este clar că preţurile exuberante, sărăcia tot mai mare a oamenilor sunt evidente şi nu te poţi apăra doar cu vorbe goale, trebuie să faci şi ceva. Şi nu poţi să faci ceva decât dacă construieşti un plan de viitor pe termen lung, mediu şi scurt, indiferent cât de populist ar părea acesta. Chiar trebuie să avem proiecte de viitor pentru această societate dacă vrem ca copiii noştri, nepoţii noştri să trăiască bine, dacă nu, singura certitudine este că vom avea de plătit datoriile la FMI.

(Interviu de Ioana Câmpean, ioana@mediafax.ro)