Video INTERVIU Exclusiv | Ciamba, despre preluarea preşedinţiei de către România a Consiliului UE, la 1 ianuarie 2019: Vom avea şase luni pline, foarte pline, cu tempouri diferite şi cu un specific diferit

Rep. Domnule ministru, suntem pregătiţi pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene?

George Ciamba: Suntem pregătiţi. Ne-am pregătit în decursul ultimilor doi ani. Am accelerat pregătirile în ultimele două luni. Este foarte important că deja noi am intrat într-o logică de preşedinţie. Să nu uităm că deja am avut evenimente importante la Bucureşti, am avut vizita Conferinţei preşedinţilor, care înseamnă preşedintele Parlamentului European împreună cu liderii tuturor grupurilor politice din Parlamentul European.

Am întâlnirea secretarilor de stat şi a secretarului general din ministerele de Externe din statele membre - sunt întâlnirile care ritualic se întâmplă înaintea preşedinţiei efectuive semestrului în care exerciţi preşedinţia şi binenţeles vizita din 5 decembrie la Bruxelles a guvernului din România, când primul-ministru a discutat cu preşedintele Comisiei, miniştrii au discutat cu omologii lor de la Comisie. Au discutat inclusiv structura dosarelor pe care va trebui să le gestionăm.

La acest moment ştim exact şi ce preluăm de la preşedinţia austriacă, pentru că întotdeauna acestea erau un factor de incertitudine, pentru că sunt dosare pe care noi am fi vrut să le finalizăm şi pe care, din fericire, le-a finalizat preşedinţia austriacă.

Vom avea o perioadă destul de încărcată, mai ales primele trei luni vor fi axate mai mult pe priorităţile legislative, deoarece va trebui să încercăm să facem cât mai mult în perioada în care Parlamentul European îşi exercită atribuţiile. După această perioadă va urma perioada de pregătire a summitului de la Sibiu şi o perioadă la fel de importantă va fi ultima lună a preşedinţiei noastre, când vom avea pe agendă tot felul de subiecte care nu au putut fi puse datorită alegerilor pentru Parlamentul European. Deci, practic vom avea şase luni pline, foarte pline, cu tempouri diferite şi cu un specific diferit în acelaşi interval de timp.

Rep: Ce înseamnă această preluare a preşedinţiei rotative a Consiliului UE pentru români?

George Ciamba: Înseamnă multe lucruri şi să sperăm că nu o să găsim şi mai multe semnificaţii decât ne gândim la acest moment. Vă dau un singur exemplu: Brexit.

Ce va însemna un Brexit fără acord? Va fi un lucru foarte important ce vom face ca preşedinţie. În afară de acte delegate şi comitologie, noi, ca preşedinţie, va trebui să iniţiem acte legislative, care să permită inclusiv drepturile cetăţenilor britanici din România, pentru reciprocitate, ca cetăţenii români din Marea Britanie să nu aibă de suferit. Noi avem asigurări de la guvernul britanic, dar dacă lucrurile vor merge în direcţia pe care nu ne-o dorim - oricum, nu ne-am dorit nici ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - dar o ieşire dezordonată este scenariul cel mai negru pe care putem să-l avem.

Va fi foarte important ca atunci să acţionăm astfel încât cetăţenii noştri, cetăţenii europeni să nu aibă de suferit. Deci acţiunea noastră va conta foarte mult. Alt lucru este dosarul legat de perspectiva financiară. Este vorba de bugetul multianual, este vorba despre modul cum vom dezvolta această ţară, cum vom permite procesul de convergenţă să continue, care vor fi politicile de coeziune, ce tip de politici vom avea în domeniul apărării, pentru că acolo vorbim şi de fonduri de apărare, acolo vorbim şi despre cercetare, de schimburi academice, vorbim de programul Erasmus.

Deci, practic, integralitatea de politici europene care reprezintă noţiuni care ţin de politică internă, este vorba despre ceea ce cetăţeanul european va trebui să facă sau va putea folosi ca oportunitate. Este un lucru important ceea ce vom face ca preşedinţie, inclusiv chestiunile care pot părea ezoterice - dosare legislative, perspectivă financiară multianuală, lucruri care au impact foarte direct pe cetăţean. De altfel, tema pe care noi am ales-o descrie ceea ce vrea să facă România, ceea ce a vrut să facă România din primul moment în care a intrat în Uniunea Europeană. Este vorba despre <Coeziune, o valoare comună europeană>, care reprezintă, pe de o parte, în plan politic, unitate. În plan economic înseamnă convergenţă, care înseamnă până la urmă modernizare, care înseamnă modernizarea societăţii, procesul fundamental pentru care România a intrat în Uniunea Europeană şi, binenţeles, este vorba de coeziunea socială, care înseamnă nediscriminare, că cele patru libertăţi fundamentale nu pot fi separate, că nu putem să avem beneficii sociale diferite de la un cetăţean european provenit dintr-un stat membru faţă de un alt cetăţean european provenit din alt stat membru, care reprezintă de fapt cheia nediscriminării în interiorul pieţei unice.

Rep: Care sunt dosarele delicate cu care se va confrunta preşedinţia română?

George Ciamba: Avem o paletă foarte largă de dosare. Vor fi dosare mai strategice, dosare mai tehnice, dosare mai politice. Vă dau un exemplu - ne ocupăm de orice - condiţiile de muncă. Avem un regulament care va reglementa condiţiile de muncă şi va introduce un nou tip de mecanism - o agenţie pentru forţa de muncă europeană, care va avea şi un rol important în a verifica modul cum se respectă condiţiile de muncă a tuturor cetăţenilor care sunt cuprinşi într-o relaţie de muncă în ţările membre. Noi vorbim de perspectiva multianuală financiară, dar noi vorbim de fapt de o gamă foarte largă de dosare, pentru că vorbim de fonduri pentru cercetare, pentru schimburi academice, fonduri de coeziunile, pentru Politica Agricolă Comună - un lucru esenţial pentru noi şi pentru a continua convergenţa noastră cu restul ţărilor membre.

Vorbim, în acelaşi timp, de dosare legate de azil şi migraţie, de frontiera externă. Vom avea dosare care ar trebui rezolvate, că, pe de o parte, avem o constelaţie care ne avantajează în sensul că atât Comisia, cât şi Parlamentul European îşi vor dori să încercăm să facem cât mai mult datorită faptului că ei suntla sfârşitul exerciţiului lor instituţional, la sfârşitul ciclului lor instituţional, dar în acelaşi timp vor rămâne destul de mari rezerve la nivelul Consiliului European. Ceea ce putem noi să obţine este cum vom reuşi să determinăm majorităţi calificate, pentru că multe din ele (din dosare - n.r.) nu se discută pe consens, ci pe majorităţi calificate pe care ai nevoie să le poţi degaja, ceea ce înseamnă să găseşti masa critică în interiorul Consiliului astfel încât să fie adoptate de Consiliu. Iarăşi, încheierea unui dosar legislativ poate să însemne multe lucruri. Poate să însemne momentul în care ai o poziţie comună a Consiliului, poate să însemne momentul în care prin trilog de fapt ai ajuns la poziţia finală care care va fi adoptată ca legislaţie în urma dialogului cu Parlamentul European, pentru că preşedinţia trebuie să fie un honest broker, un mediator relativ imparţial din interiorul Consiliului, dar trebuie să fie, în acelaşi timp, un partener loial cu Parlamentul European, pentru că sunt cele două părţi ale codeciziei fără de care nu putem produce legislaţia. Eu cred că noi suntem pregătiţi şi cred că e foarte important că în toate discuţiile fiecare
ministru a conştientizat importanţa acestor lucruri.

Mai avem şi alte părţi ale preşedinţiei noastre care sunt reprezentate de evenimentele pe care le organizăm. Aceste evenimente, chiar dacă noi nu putem în consilii sau în informalele de Consiliu în care mai mult dezbatem concepte decât adoptăm legislaţie, la nivel de evenimente putem să ne exprimăm foarte bine profilul de ţară. Avem evenimente care exact asta vor să exprime. Avem un eveniment, de exemplu, pe energie, în care vorbim de energia nucleară, de faptul că
ar trebui să aibă un tratament egal cu regenerabilele, datorită faptului că nu poluează, nu există niciun fel de amprentă de carbon şi că pentru România a fost o metodă de a asigura un mix energetic naţional care să ne asigure un anumit tip de securitate energetică, un anumit tip de independenţă energetică. Ăsta e un lucru pe care încercăm să-l punem în valoare printr-o conferinţă, pentru că nu vom putea discuta în cadrul Consiliului, pentru că acolo nu putem discuta poziţii naţionale, nu mai discutăm poziţia României, ci cum putem să obţinem o poziţie comună a Consiliului Uniunii Europene.

Rep.: Vorbeaţi de Consiliul European. România e reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Aţi vorbit cu şeful statului despre preşedinţia rotativă de când aţi preluat mandatul de ministru delegat?

George Ciamba: Există un dialog continuu cu Preşedinţia şi cu preşedintele României. De fapt, a fost o discuţie şi în cadrul Guvernului. Se vede şi din luările de poziţie publice că în ceea ce priveşte chestiunile europene, eu cred că se poate colabora foarte bine. E vorba de preşedenţia Consiliului UE, care e asigurată evident prin formaţiunile consiliului de primul-ministru, e vorba de prezenţa în Consiliul European a preşedintelui şi sunt lucruri care vor completa acţiunea  noastră în aceste şase luni. Nu cred că a fost o discuţie nici măcar de competiţie. Există dorinţă de cooperare şi, în acelaşi timp, cred că e important ca pentru un proiect de ţară, poate nu de amploarea celui care a fost aderarea României la NATO sau terminarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ci un proiect pentru şase luni care cred că e nevoie să aibă tot sprijinul instituţional. În anumite aspecte, abandonând haina, cămaşa poziţiei naţionale, dar în acelaşi timp cu consştiinţa faptului că vom reuşi, e foarte important să avem cât mai multă credibilitate şi să câştigăm după perioada preşedinţiei mai multă influenţă în Europa. Nu înseamnă neapărat că influenţa noastră dispare, pentru că vei avea destul de multe lucruri pe care să le faci astfel încât influenţa ta să fie cât masi prezentă, o dovadă a faptului că poţi să degaji o majoritate calificată.

Vor fi dosare care vor fi legate de numele nostru - acord de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, 10 ani de la parteneriatul estic, summitul de la Sibiu. Este foarte important să înţelegem că coeziunea ca valoare comună europeană înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes. Eu cred că uneori noi exagerănm prin sentimentul de lipsă de unitate a Uniunii Europene. La probele grele, la probele de foc, cum a fost Brexitul, cei 27 au fost împreună. Nu a existat nimeni care să încerce să facă înţelegeri separate. În acelaşi timp avem Acordul de la Prespa. Faptul că dialogul dintre Skopje şi Atena a dus la rezolvarea unor subiecte care nu era rezolvate de douăzeci şi ceva de ani exact în acest în acest moment european... Cred că putem să vorbim de valoarea atracţiei, a modelului european şi a Europei. Plus că noi vom avea pe timpul preşedinţiei una din misiunile importante, pentru că suntem într-un anumit tip de vecinătate, va fi încercarea de a găsi cele metodele cele mai bune pentru a încerca să protejăm alegerile pentru Parlamentul European de orice fel de influenţe din afară. Ştim cu toţii importanţa de a nu avea ingerinţe din afară sau acestea să fie clar combătute şi clar puse la colţ în ceea ce priveşte procesul electoral. Avem atacuri cibernetice, avem procese de fake-news... Toate procesele electorale din Europa au fost oarecum afectate de un anumit tip de ingerinţe, pe care noi va trebui să fim atenţi, să le catalogăm şi să le găsim originea. De aceea România, împreună cu şapte ţări, a avut o iniţiativă vis-a-vis de necesitatea de a atribui atacurile cibernetice şi în etapa a doua de a crea un sistem de sancţiuni care să-i pedepsească pe cei care sunt identificaţi ca fiind sursa unor atacuri cibernetice care, până la urmă, pot să producă efecte devastatoare ca orice fel de război în sens clasic. Vedem destul de bine că orice atac pe o infrastructură critică reprezintă un atac care poate să declanşeze clauze de apărare colectivă.

Rep: Cât de afectată a fost România în procesul de pregătire pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE de anunţul făcut de Finlanda?

George Ciamba: Cred că a fost un accident, o neînţelegere. Din ce ne-au explicat nouă partenerii finlandezi, am discutat la toatele nivelurile, că a fost un răspuns ipotetic la o întrebare ipotetică. Şi dacă pe noi ne-ar fi întrebat cineva ipotetic dacă vrem să luăm locul Austriei, nu am fi zis niciodată nu, pentru că o întrebare ipotetică de tipul ăsta, care nu are nicio legătură cu realitatea. Răspunsul a plecat la o întrebare ipotetică. <Dacă întrebarea ar fi fost dacă România este pregătită să preia, noi am fi zis nu?> Guvernl finlandez a fost foarte clar. Am primit clar mesajele că nici nu s-a pus vreodată problema. Pe altă parte, nu înseamnă acum să ajungem la o extremă, să fetişizăm diverse chestiuni care ţin de viaţa politică internă. Bun, finlandezii vor avea alegeri generale în aprilie şi în mai pentru Parlamentul European. Au fost preşedinţii care au avut cicluri electorale. Nu cred că s-a pus serios vreodată problema şi nici măcar nu a fost rea-credinţă. E ceva la genul dacă omul va ajunge pe Marte şi-i spui că vrei ca umanitatea să facă acest mic pas înainte.