- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Video INTERVIU - Geoană: Insist pentru colaborarea strategică cu PNL în perspectiva alegerilor din 2012 - VIDEO
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, miercuri, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că insistă pentru colaborarea strategică cu PNL în perspectiva anului 2012, chiar plecând de la posibilitatea ca mandatul actualului şef al statului să nu dureze cinci ani, inclusiv din motive de sănătate.
Vezi aici înregistrarea video a interviului acordat de Mircea Geoană.
Geoană a vorbit, în interviu, de dezamăgirea faţă de "trădarea" lui Hrebenciuc şi despre viitorul politic al lui Victor Ponta în fruntea PSD. El a menţionat că nu exclude o nouă candidatură la Preşedinţie în 2014.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Avion doborât de Rusia sau un simplu accident? Care sunt teoriile contradictorii din spatele tragediei aviatice din Kazahstan
-
AUR a sesizat Consiliul Concurenţei cu privire la tranzacţia de vânzare a E.ON Energie România
-
Noi violenţe în Siria, în zona în care locuiesc mulţi membri ai sectei alawite a lui Assad
-
Suceava. O cisternă a luat foc, în urma unui accident rutier. Patru persoane rănite
Fostul preşedinte al PSD a lansat atacuri la adresa lui Traian Băsescu şi a PDL pentru modul în care gestionează problemele ţării. Liderul PSD a spus că Traian Băsescu şi PDL vor să pună mâna pe toată puterea din România.
De asemenea, Geoană vorbeşte despre încercarea de îndepărtare a sa de la şefia Senatului, despre cazul Voicu, despre situaţia PSD şi relaţia cu PNL, despe Consiliul Naţional.
Preşedintele Senatului vorbeşte şi despre posibilitatea contractării unui nou împrumut extern de către România.
Prezentăm interviul acordat de Mircea Geoană Agenţiei MEDIAFAX:
«Demersul de revocare de la Senat, parte a planului lui Băsescu de acaparare a întregii puteri în stat»
Rep.: Domnule preşedinte, de ce aţi vorbit de varianta solicitării unui nou punct de vedere de la Curtea Constituţională asupra cererii de revocare a dumneavoastră de la preşedinţia Senatului, din moment ce aţi refuzat supunerea la vot tocmai în baza unei decizii a Curţii?
M.G.: Lucrurile sunt extrem de clare: Nu există posibilitatea revocării unui preşedinte de Cameră decât de către grupul care l-a propus. Dar pentru că nu doresc să contribuim la un blocaj al Senatului care se profilează, nu exclud posibilitatea de a cere opinia Curţii Constituţionale cu privire la acest demers şi sunt absolut convins că jurisprudenţa Curţii va menţine opinia iniţială. Astăzi, dacă ascultăm ce spun cei de la PDL, îndreptăm Senatul către blocaj pe termen mediu şi lung, pentru că o decizie a Curţii nu poate fi supusă la vot şi avem atât de multe alte priorităţi pe agenda Senatului.
Rep.: În cazul în care veţi solicita aceste lămuriri de la Curtea Constituţională, există posibilitatea ca prin răspuns să se deschidă calea către pierderea funcţiei pe care o aveţi?
M.G.: Nu, decizia Curţii este extrem de clară şi neechivocă.
Rep.: Atunci de ce mai cereţi lămuriri suplimentare?
M.G.: Pentru că ceea ce invocă PDL ar trebui să primească o clarificare din partea Curţii, dacă va considera că este apanajul său să se pronunţe cu privire la demersul PDL. În 2005, când s-a încercat revocarea domnului Nicolae Văcăroiu, grupul PSD de atunci ne-am adresat Curţii, întrebând cu privire la demersul de revocare, considerat neconstituţional de noi. Curtea Constituţională a confirmat că este neconstituţional. Ne putem întreba astăzi dacă ceea ce încearcă PDL este constituţional sau nu. În opinia mea, nu este.
Rep. : Există posibilitatea revocării preşedintelui nu doar la cererea grupului de care aparţine, ci şi ca sancţiune.
M.G.: Nu, se numeşte temei juridic, ceea ce înseamnă o chestiune în Justiţie. Nu există o chestiune legată de revocare ca tip de sancţiune în interiorul Senatului. Există o singură modalitate de revocare în Senat, cu privire la acţiunile pe care preşedintele Senatului le face, anume la propunerea propriului grup parlamentar, atâta tot.
Rep. : Atunci de ce, şi în Decizia 601 a Curţii Constituţionale se face referire şi la posibilitatea revocării ca sancţiune, atât pentru membrii Biroului Permanent cât şi pentru preşedinte?
M.G. : Sunt două instituţii separate. Preşedintele Senatului este o instituţie separată...
Rep. : De ce?
M.G. : Pentru că aşa o consideră Constituţia României, care vorbeşte de preşedintele Senatului, respectiv al Camerei Deputaţilor, ca fiind aleşi pe patru ani de zile, pe durata mandatului, în conformitate cu configuraţia politică din momentul alegerilor parlamentare. Membrii Biroului Permanent sunt propuşi în fiecare sesiune parlamentară de grupurile parlamentare. Deci este vorba de instituţii diferite. Preşedintele Senatului este membru al Biroului Permanent, dar este o instituţie diferită, reprezentând instituţia Senatului atât în interior, cât şi în exterior, cu societatea, cu mediul internaţional, cu preşedintele României, căruia de fapt îi şi succede în condiţii de vacantare a funcţiei prezidenţiale.
Rep. : Consideraţi atât de importantă această a doua funcţie în stat şi în plan politic, intenţionaţi cumva să folosiţi această funcţie ca pârghie de acces la deciziile din BPN al PSD?
M.G.: Nu cred că sunt lucruri legate, eu vorbesc de respectarea statutului de drept şi a unui minim de reguli democratice. Regret faptul că în ultima perioadă toate aceste scandaluri politice pe teme pe care eu le consider artificiale, cum este şi cea a revocării mele, de fapt ne îndepărtează de la tema relansării economice şi a găsirii de soluţii pentru adevăratele probleme ale României. Poziţia mea în PSD este aceea de fost preşedinte de partid, care are tot dreptul şi toată capacitatea de a se pronunţa pe temele importante ale partidului şi nu fac o legătură între funcţia de la Senat şi poziţia mea în Biroul Permanent al partidului.
Dacă pe cineva deranjează că eu sunt în fruntea Senatului, ca persoană sau ca reprezentant al PSD, este probabil ceea ce şi unii analişti externi spun, faptul că domnul Traian Băsescu este tot mai mult atras, şi împărtăşesc şi eu această opinie, de un model de tip Putin, în care deja acum are un plan strategic de acaparare a întregii puteri în statul român, inclusiv de folosire a modificării Constituţiei, poate şi cu obţinerea a două treimi dintre parlamentari, pentru a-şi putea duce la îndeplinire proiectul politic care se numeşte "Viaţă şi după al doilea mandat".
Rep.: Ştiţi care este contraargumentul la această teorie? Acela că în timpul guvernului PDL-PSD, PDL nu a încercat să vă schimbe, funcţia de la Senat fiind asimilată puterii.
M.G.: Un preşedinte de Cameră nu poate fi schimbat decât de grupul care l-a propus.
Rep.: Dacă ar fi fost un astfel de scenariu, atunci consecinţa este că PDL nu a dorit schimbarea dumneavoastră în timpul guvernului PDL-PSD pentru că eraţi parte a acestui scenariu, contibuind la ceea ce aţi numit jocul de putere din jurul lui Traian Băsescu.
M.G.: Noi am fost întotdeauna, la putere sau în opoziţie, o contrapondere la tentaţiile autoritariste din statul român. Eu spun că în acest moment acest atac la adresa mea şi a preşedinţiei Senatului nu are un motiv real, ci are de fapt un obiectiv strategic de a îndepărta orice formă de rezistenţă la planul de acaparare totală a puterii de către Traian Băsescu şi PDL. Probabil că prezenţa mea îi stânjeneşte în această economie politică a arhitecturii instituţiilor importante din România. Câte şanse are domnul Băsescu să reuşească în proiectul său, cât de mulţi parlamentari poate să adune sub stindardul aşa-zişilor independenţi, în ce proporţie vor vota românii la un referendum de modificarea Constituţiei, într-o variantă sau alta, sunt chestiuni care se vor dezbate la momentul potrivit. Dar astăzi sunt convins că obiectivul strategic este eliminarea oricărei opoziţii în România, de acaparare a întregii puteri şi, dacă se poate, să treacă perioada de criză şi românii să nu se gândească la locurile de muncă, la pensii, la salarii, cu tot soiul de jocuri politice.
«Buletinul de sănătate al preşedintelui trebuie să fie public. În viaţa unui om politic, inclusiv a unui preşedinte, se pot întâmpla extrem de multe lucruri»
Rep. : Constituţia prevede că preşedintele are un mandat de cinci ani. Vă rog să ne spuneţi în ce situaţie mandatul domnului Traian Băsescu nu ar dura cinci ani.
M.G. : În varianta în care este în incapacitate de a duce la bun sfârşit mandatul, asta spune Constituţia României.
Rep. : La ce vă referiţi, mai exact?
M.G. : La orice poate să apară în viaţa unui om şi a unui om politic. Nimeni nu poate să anticipeze viitorul. Eu îi doresc toată sănătatea din lume domnului Băsescu, nici celui mai rău duşman nu îi doreşti altceva, dar nu pot să nu te gândeşti la varianta, foarte puţin probabilă, că există şi posibilitatea ca acest mandat să nu fie dus la sfârşit. Din variate motive: poate se gândeşte să candideze pentru funcţia de prim-ministru în 2012, poate doreşte să facă altceva cu propria lui viaţă, poate se plictiseşte la Cotroceni, poate se îmbolnăveşte, într-adevăr. Dar este evident faptul că în acest moment suntem într-o fază în care România trece printr-o profundă criză de încredere şi de soluţii.
Rep. : La Congresul PSD aţi evocat explicit posibilitatea ca mandatul lui Traian Băsescu să nu dureze cinci ani. Aţi spus atunci aşa: "Opozanţii noştri urmăresc deliberat şi vor să ne priveze de ultima redută a opoziţiei în cazul în care mandatul nu durează cinci ani şi vor să se asigure că au pe cineva docil la şefia Senatului, pe care să îl ţină în lesă". Ce aţi vrut să spuneţi atunci?
M.G.: Am vrut să spun că în momentul în care am intrat în logica schimbării mele de la şefia PSD, în mod automat se şubrezea, în mod indirect, şi poziţia de la Senat. Dovada este că, imediat după Congresul nostru a început şi acest asediu împotriva funcţiei de la Senat, ceea ce, timp de trei luni, din decembrie până în martie, nu s-a întâmplat. Deci există o cauzalitate între ce s-a întâmplat la Congres şi atacul împotriva mea la Senat.
Rep. : Dar spuneaţi de posibilitatea ca mandatul preşedintelui să nu dureze cinci ani..
M.G.: Eu vorbeam de o posibilitate, pentru că în viaţa unui om politic, inclusiv a unui preşedinte, se pot întâmpla extrem de multe lucruri. Richard Nixon şi-a încheiat mandatul mai devreme pentru că a fost prins că spiona, cu ajutorul serviciilor secrete americane, opoziţia democrată şi a trebuit să plece mai devreme. Se pot întâmpla în viaţa politică a unui om, nu în viaţa biologică, orice. Am spus că trebuie să fim pregătiţi să putem fi operaţionali, electoral şi politic, în orice clipă. Nu trebuie să considerăm că proxima provocare electorală a PSD o reprezintă obligatoriu alegerile din 2012. Se poate întâmpla orice mai devreme. Apelul meu a fost de mobilizare a partidului şi reîntoarcere la problemele românilor, pentru că şi noi, la PSD, am vorbit prea mult de politică şi politicianism. Oamenii aşteaptă de la noi răspunsuri la problemele lor adevărate.
Rep. : Presa a speculat la un moment dat despre starea de sănătate a preşedintelui. Aţi avut sau aveţi, ca al doilea om în stat, detalii despre starea de sănătate a domnului Băsescu?
M.G. : Nu mai mult decât un cetăţean obişnuit.
Rep. : Consideraţi că buletinul de sănătate al preşedintelui ar trebui să fie public?
M.G. : În mod obligatoriu şi cred că legea trebuie modificată în acest sens. Este anormal ca sănătatea preşedintelui României să nu fie un lucru public, aşa cum se întâmplă în orice democraţie consolidată.
"Eu cred în nevinovăţia domnului senator Voicu"
Rep.: Credeţi că solicitarea DNA de arestare preventivă a senatorului PSD Cătălin Voicu reprezintă implicit şi un atac la adresa dumneavoastră?
M.G.: Doar în condiţia în care facem parte din acelaşi partid. Nu cred că este o legătură de cauzalitate între mine şi domnul senator Voicu. Trebuie să constat faptul că solicitarea care tocmai a sosit la Biroul preşedintelui Senatului de la Ministerul Justiţiei ar fi trebuit să fie invocată încă din momentul în care s-a încercat arestarea de pe stradă a domnului senator Voicu, pe care o consider un abuz. Senatul va fi obligat să analizeze elementele prezentate de DNA şi să decidă, prin Comisia juridică şi prin plen, dacă solicitarea este justificată sau nu. Eu înclin să cred că acest tip de arestări preventive, duse până la limita maximă a intervalului legal, reprezintă de multe ori o formă excesivă. Nu cred că cineva care a avut o funcţie atât de importantă în structurile de securitate naţională, cum a avut domnul general Voicu, ar putea să reprezinte un pericol public atât de mare încât să fie necesară, o premieră în România, arestarea sa înainte de trimiterea în judecată. Poziţia de principiu a PSD, aşa cum a fost şi în cazul domnului senator Şerban Mihăilescu, a fost că atunci când se primeşte o asemenea cerere, să nu obstrucţionăm şi să permitem Justiţiei să facă lumină cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia unui coleg. Eu cred în nevinovăţia domnului Voicu.
Rep. : Există posibilitatea ca în probele DNA să se afle înregistrări ale unor convorbiri ale domnului senator Voicu şi alţi colegi din PSD care să fie incriminatoare?
M.G. : Convorbiri cu alţi social-democraţi cred că a avut foarte multe, pentru că au făcut parte din acelaşi partid. Incriminatoare? Nu ştiu şi nu am informaţii cu privire la acest subiect. Dar între un coleg care susţine că este nevinovat şi o acuză pe care încă nu o cunosc, evident că prioritatea mea se duce către prezumţia de nevinovăţie a colegului nostru.
«PSD trebuie să încheie bătălia internă şi să propună un guvern alternativ»
Rep. Cum vă poziţionaţi la Consiliul Naţional al PSD de joi? Îl susţineţi pe Gheorghe Nechita?
M.G.: Eu am văzut cu destul de multă amărăciune la Congresul nostru cum prepoziţionările faţă de un candidat sau altul au creat mai mult rău decât bine. De multe ori există riscul ca din astfel de conversaţii, cine pe cine susţine, cine este în spatele cui, să te trezeşti cu lideri PSD care să fie percepuţi că nu sunt pe picioarele lor şi că mai degrabă sunt manevraţi sau îşi datorează funcţia unor jocuri de culise. Acest lucru este dăunător pentru partid. Eu cred că Victor Ponta trebuie sprijinit, nu am să fac ceea ce a făcut domnul Ion Iliescu în 2005, când a fost foarte supărat că a pierdut preşedinţia partidului. Dezamăgire şi frustrare am, oameni pe m-am bazat şi care au trădat există, dar asta nu înseamnă că mă supăr pe partid, am supărările mele ca om. Cred că în condiţiile în care un Congres democratic a ales un nou lider, avem toţi obligaţia, cu mine în frunte, să îl susţinem.
Dacă Victor Ponta ar putea să aibă o echipă cât mai credibilă, cu o imagine cât mai bună şi capabilă să inspire încredere şi voturi pentru 2012, ar fi un lucru pozitiv. Domnul Nechita, de exemplu, are calităţi de a reprezenta o zonă importantă a ţării, e un primar de mare municipiu, este un coleg extrem de serios şi săritor. Dar nu vreau să intru într-un joc care s-a făcut la Congresul nostru, în care să se spună că Nechita este candidatul lui Geoană şi Năstase este candidatul lui Ponta. Cred că ar face rău partidului.
Pe mine m-ar interesa ca după acest Consiliu Naţional să venim cu o ofertă de alternativă la guvernarea Boc, pentru că, dincolo de Traian Băsescu, problema noastră şi a românilor este o guvernare dezastruoasă, care ne împinge, probabil, către un nou împrumut în plan extern, către un milion şi ceva de şomeri în 2010 şi care este considerat de occident, în speţă de BERD, un Guvern incapabil să producă un minim de stimulent pentru redresarea economică.
De aceea eu cred că, dincolo de jocurile de putere din partid, imediat după Consiliul Naţional trebuie să venim cu o formulă extrem de ofensivă de guvern alternativ al PSD, să formăm perechi în care să urmărim om la om pe tot terenul pe cei care sunt la guvernarea PDL-UDMR şi independenţi. Dacă nu îi urmărim noi şi nu stăm cu ochii pe ei, ne vom trezi că vom avea în continuare cele mai scumpe autostrăzi de pe planetă, că acest Guvern duce ţara în prăpastie.
Cred că acest Consiliu ar trebui să reprezinte punctul terminus al unei bătălii interne, nu momentul reînceperii unei alte bătălii. Dacă aş fi fost ranchiunos, poate m-aş fi implicat mai mult în acest Consiliu, în sensul să îmi plătesc şi eu nişte poliţe, poate chiar faţă de unii în care am avut încredere şi care într-o formă sau alta m-au trădat. Dar nu este firea mea să dăunez propriului partid, în care mi-am găsit consacrarea, pe care l-am condus atâţia ani, cu bune şi rele şi voi continua să sprijin acest partid indiferent de poziţia pe care o am. Sunt convins că vocea mea, autoritatea mea, vor demonstra că am un cuvânt de spus în partid şi pe scena politică românească. Sper ca după Consiliul Naţional PSD să intre în logica de partid de Opoziţie. Îndrăznesc să spun că partidul are o şansă ca în alegerile din 2012 să îşi propună un scor de peste 40%.
Sunt absolut convins că un concurs de frumuseţe între PNL şi PSD, intrarea într-o concurenţă brutală între cele două partide ar dăuna. Pentru că ne putem aştepta ca în 2012, dacă domnul Băsescu face ce a făcut până acum, chiar dacă PSD face 40% şi PNL face peste 30%, tot nu vom putea impune un Guvern. Eu insist în continuare pentru păstrarea unei opţiuni strategice, de colaboarre structurată cu PNL în anul 2012, pentru a ne putea fructifica şansa de a forma guvernul viitor.
«PSD şi PNL trebuie să aibă pe hârtie, înregistrată la Tribunal o formulă pentru a invoca 51% din Parlament după 2012 şi a forma un guvern comun»
Rep.: Propuneţi cumva un pact de neagresiune?
M.G.: Trebuie să avem o competiţie firească, dar cu o colaborare strategică, în sensul creării unui vehicul politic în 2012 care să ne permită să câştigăm mai mult de 51% la alegerile parlamentare din 2012. Este greu de crezut că unul din cele două partide poate face acest lucru, PSD ar fi mai aproape de a putea face 51%, dar e greu de crezut, mai ales cu maşinăria infernală de fraudare, de bani şi de influenţă pe care PDL a pus-o la punct. De aceea, dacă dorim să fim la guvernare după 2012 trebuie, mai întâi, să avem un scor la locale deosebit de bun şi, în al doilea rând, o formulă de alianţă strategică, inclusiv de vechicul de natură electorală şi politică, cu cei de la PNL, cu cei de la PC, pentru a putea avea mai mult de 51%. Este singura soluţie, conform Constituţiei, să ai prim-ministrul şi guvernul pe care le doreşti. Dacă nu, Traian Băsescu va folosi exact tehnica din 2004, din 2008 şi 2009.
Rep. : Dar nu credeţi că această antamare a unei viitoare colaborări guvernamentale PSD-PNL va afecta din start şansele electorale, în condiţiile în care, în esenţă, electoratele celor două partide se poziţionează antagonic?
M.G. : Experimentul de la alegerile prezidenţiale în care formula de colaborare PSD-PNL cu un candidat de prim-ministru neutru, nu a părut să creeze o dificultate celor două electorate. Fac un apel la păstrarea identităţii celor două formaţiuni, dar să nu uităm, într-un concurs de frumuseţe pentru un eventual 2014, de alegerile din 2012, pentru că dacă nu vom reuşi să venim atunci la guvernare, putem să asistăm într-adevăr la acapararea întregii puteri de către regimul Băsescu-PDL. Nu cred că un partid poate să reziste în Opoziţie trei cicluri electorale la rând, cel puţin la dimensiunile mari ale unui partid cum este PSD. Pentru mine este important să ne marcăm fiecare punctele, dar să nu uităm că avem un inamic strategic comun şi dacă dorim să facem un guvern în 2012 după alegerile parlamentare, va trebui să avem pe hârtie, înregistrat la Tribunal, peste 50%. Dacă nu, va fi greu de crezut că ce ne-a refuzat domnul Băsescu când am avut o majoritate de 70%, acum câteva luni, cu PSD, PNL şi UDMR, se va întâmpla atâta vreme cât domnul Băsescu este la Cotroceni.
Rep.: Vă gândiţi la o formulă de înscriere la tribunal a unei alianţe politice?
M.G.: Sunt diverse formule, dar de fiecare dată domnul Băsescu a invocat la consultările de la Cotroceni problema că nu aveam peste 50% şi va face acelaşi lucru şi în 2012. La început de 2012, în funcţie de cum vor sta PSD şi PNL, va trebui să existe o discuţie strategică a realităţii electorale din acel moment şi a stabilirii celui mai bun plan pentru a putea veni la guvernare, împreună, dacă nu cumva PSD ar putea face peste 50%.
«Dezamăgirea mea faţă de trădarea lui Hrebenciuc este mare, ar fi fost mai nobil să mă susţină şi la Congres, aşa cum a făcut-o atâţia ani»
Rep.: Aţi vorbit, mai devreme, de colegi care v-au trădat la Congres. În ce măsură v-a afectat una dintre primele trădări, cea a lui Viorel Hrebenciuc?
M.G.: Sunt oameni pe care îi cunosc de foarte mulţi ani de zile. Sunt oameni pe care îi cunosc mai recent. De aceea faptul că îmi pun încrederea în oameni pe care îi cunosc de dată mai recentă şi cu care am fost, poate, simpli colegi de partid şi nu neapărat prieteni, mă afectează mai puţin. Când este vorba de oameni cu care am muncit şi am lucrat mai mulţi ani de zile, atunci, evident, dezamăgirea mea este şi mai mare. Eu nu vreau să fac procese de intenţie nimănui. Fiecare are propriile sale calcule de supravieţuire individuală. Dar cred că, cel puţin din punct de vedere al modului în care am colaborat în aceşti ani de zile, cred că ar fi fost un lucru mai nobil ca susţinerea pe care a afişat-o de mulţi ani de zile şi pentru care-i sunt recunoscător lui Viorel Hrebenciuc să fi continuat şi la acest Congres. Din păcate, se pare că a ales un alt drum.
Rep.: Credeţi că gestul lui Hrebenciuc a influenţat şi alţi lideri de organizaţii care v-au trădat, cum spuneaţi, chiar în timpul Congresului? Vocile lui Iliescu, Năstase şi Mitrea au contat mai mult decât Hrebenciuc în economia Congresului.
M.G.: Nu. Cred că rolul domniei sale este minor din acest punct de vedere. Au fost alte voci, mai puternice, mai cunoscute: domnul Iliescu, domnul Năstase, cred că şi domnul Mitrea, care a avut, poate, indirect, o influenţă mai mare decât a lui Hrebenciuc în economia Congresului. Eu am vorbit aici de relaţiile personale, nu am vorbit de altceva. În economia Congresului, evident, faptul că s-au coalizat toţi cei care au capitalizat nemulţumiri pentru că şi-au pierdut funcţiile în partid în ultimii ani de zile a condus, cred eu, la rezultatul pe care l-am avut.
Rep.: Cu câteva ore înainte de începerea votului eraţi bazat pe susţinerea pe care o afişau foarte mulţi dintre vicepreşedinţi, dintre preşedinţii de organizaţii ca şi câştigător.
M.G.: Bun. Calculul hârtiei şi calculul de pe teren... Nu am să-mi petrec restul vieţii stând îmbufnat printr-un colţ şi spunând "Aoleu, ce s-a în tâmplat la Congresul din 2010!"
Rep.: Trădarea s-a produs în ultimul moment? Aşa aţi simţit?
M.G.: Este evident că a contat foarte mult şi dezamăgirea de după alegerile prezidenţiale. Deci, în mod cert, energia negativă a putut să fie canalizată către mine de către un număr de colegi destul de abili în ale politicii şi care au creat şi o regie interesantă a acestui Congres. Dar, repet, nu am să-mi petrec restul vieţii stând îmbufnat printr-un colţ şi spunând: "Aoleu, ce s-a în tâmplat la Congresul din 2010!". Sunt un om suficient de tânăr, sufiecient de robust şi suficient de încrezător în propriile mele forţe şi în destinul acestui partid şi al acestei ţări ca să merg în continuare, fără supărare.
«Colaborez bine cu Victor Ponta, am de gând să îl ajut, să îl sprijin»
Colaborez bine cu Victor Ponta şi am de gând să-l ajut pentru că va avea nevoie de sprijin. Va avea de sprijin inclusiv din punct de vedere al mesajului electoral, pentru că publicul nostru este un public - şi vă spune cineva care a muncit ani de zile ca să reuşească să capaciteze şi să devină atractiv şi să poată să inspire milioane de români - de la oamenii cei mai necăjiţi din România, de la oamenii mai în vârstă, de la pensionari, de la muncitori, de la cei care au studii de nivel mediu sau mic, până la elita intelectuală.
Deci Victor Ponta are un plus de adăugat la zestrea electorală a acestui partid, probabil în zona mai tânără, poate în zona mai urbană, dar are nevoie să fie sprijinit. Şi are nevoie şi sunt decis să îl spirjin pe Victor Ponta nu pentru Ponta Victor - ca nume şi prenume - ci ca, până la urmă, reprezentant al partidului nostru. Pentru că a comunica cu 40% din electoratul României - cât este ţinta noastră şi care cred că putem s-o facem - era 35% înainte de Congres - cred că nu e atât de greu să putem să facem un efort să menţinem electoratul nostru tradiţional şi să putem într-adevăr să consolidăm segmente noi de electorat. Dar nu va putea să o facă singur. Va avea nevoie de echipă, va avea nevoie de vocile noastre...
«Cei care m-au trădat la Congres îl vor trăda şi pe Victor Ponta, va descoperi şi el gustul amar al trădării. M-am vaccinat, ştiu ce le poate pielea»
Rep.: Credeţi că cei care v-au trădat şi s-au dus spre el (spre Victor Ponta, n.r.) îl susţin?
M.G.: Vor trăda, pentru că cine trădează o dată, trădează şi altă dată. Şi atunci, probabil că va descoperi şi el, de-a lungul vieţii, gustul amar al trădării. Până atunci, avem cu toţii obligaţia să îl susţinem. Nu încurajez trădări. Nu am vorbit cu niciun vicepreşedinte care a fost ales pe aşa-zisa listă a lui Geoană din unsprezece, câţi au fost acolo - presa a făcut socoteală - nu am vorbit cu nicunul dintre ei spunând: "Boicotaţi, faceţi frondă şi nu intraţi în echipă!". Dimpotrivă, i-am încurajat să intre în echipă. Viaţa este făcută şi din momente bune şi mai puţin bune. Interesul partidului nostru şi interesul României astăzi este un PSD puternic. Vrem să lăsăm ţara lui Băsescu încă 20 de ani? Vrem să avem scenariul Putin-Medvedev şi să se rostogolească, să se schimbe - azi, preşedinte, mâine, prim-ministru - şi putere personală la clanul Băsescu şi la camarila inclusiv economică pe care şi-o creează? Cred că ar fi o greşeală strategică pentru viitorul acestei ţări. De aceea, nu înseamnă că cei în care am avut încredere, care au ales din motive pe care le pot înţelege, alt drum, sunt duşmanii mei personali, spun că m-am vaccinat şi ştiu ce le poate pielea.
Rep.: Cam din ce zonă a venit trădarea? Puteţi avansa nume?
M.G.: Nu poţi să spui că un delegat la un Congres trădează pe cineva, pentru că are libertatea de a vota aşa cum îi dictează conştiinţa proprie. Şi nu aş vrea să intru în enumerarea unei liste. În schimb, s-a constatat că un anumit tip de patrulater Iliescu-Năstase-Mitrea-Hrebenciuc au fost cei mai vocali. Mazăre nu este unul dintre liderii marcanţi ai partidului. Este un om cu o anumită vizibilitate, uneori puţin mai exotică.
«Ponta va trebui să demonstreze că nu este prizonierul celor care l-au susţinut şi îl încurajez să stea pe picioarele lui»
Dar este clar că şi Victor Ponta va trebui să demonstreze că nu este prizonierul celor care l-au susţinut şi îl încurajez să stea pe picioarele lui, să lucreze cu echipa pe care Congresul i-a dat-o, să lucreze cu viitorul preşedinte al Consiliului Naţional, indiferent de cel pe care-l vor alege colegii noştri mâine. Şi va avea în mine un coleg de drum onest şi care va pune umărul pentru redresarea acestui partid pentru revenirea la guvernare. Acest lucru este fără niciun fel de fisură din partea mea. Aşa sunt educat, asta e firea mea. Poate că de asta sunt în continuare un personaj neadaptat sută la sută la tipul de politică din România. Păstrez un anumit grad aş spune de bunătate şi de încredere în oameni, pentru că asta este firea mea şi nu o să mă schimb oricât de multe experienţe mai bune sau mai prosate aş avea. Ţin la acest partid, ţin la electoratul nostru. Sunt oamenii pe care i-am reprezentat şi la care ţin în modul cel mai direct. Şi au nevoie de noi, şi pensionari, şi agricultori, şi oameni care sunt în dificultate cu locul de muncă. Şi cred că o echipă puternică la PSD este un lucru bun şi pentru ţară, nu doar pentru noi.
Rep.: Apropo de echipă. Cine conduce partidul de facto?
M.G.: Este evident o perioadă de rodaj a noului preşedinte. Mă pun şi eu în situaţia lui Victor - cum eram eu la început în 2005. El are totuşi o anumită experienţă în partid. Este un om care a fost la Tineret şi în conducerea veche a partidului. El a fost vicepreşedinte şi mi-aduc aminte că la Congresul din 2006 chiar am creat într-o oarecare măsură o anumită alee şi potecă pentru Victor Ponta pentru că în clipa respectivă, la un Congres normal, cel puţin atunci, probabil că nu ajungea vicepreşedinte al partidului. Şi am dorit să protejăm un tânăr de perspectivă. A, că s-a ajuns ca acel tânăr să îşi ia locul, asta face parte din viaţă, face parte din logica politică, face parte din democraţia unui partid. Deci, din punctul meu de vedere, e o perioadă de rodaj, cred că a început destul de bine, este activ din punct de vedere public, cred că încearcă să ţină o relaţie bună cu toţi colegii din echipa pe care Congresul i-a dat-o şi sper să devină un preşedinte de succes pentru noi. Un eşec al lui Victor Ponta înseamnă un eşec al PSD. Alţii de la noi din partid, poate din generaţii mai vechi, probabil că au considerat că un eşec al lui Geoană este un lucru bun că putem să ne răzbunăm pe el. Eu nu funcţionez aşa. Eu funcţionez într-o logică eminamente pozitivă şi constructivă. Partidului îi merge bine - înseamnă că şi ţării îi merge bine, înseamnă că şi fiecăruia dintre noi ne va merge mai bine.
«Ponta a preluat PSD cu active şi pasive, cum l-am preluat şi eu de la Năstase»
Rep.: S-a vorbit, imediat după Congres, de datorii la PSD. Ce datorii vă sunt dvs. imputabile ca preşedinte şi fost candidat?
M.G.: Bun. Preluarea conducerii unui partid înseamnă preluarea activelor şi pasivelor acestuia. Aşa cum eu am preluat active şi pasive de la Adrian Năstase în 2005, şi Ponta preia de la mine active şi pasive în 2010. Este o discuţie care a început la nivelul partidului, este o discuţie care sunt convins că îşi va găsi o rezolvare corectă şi nu cred că în acest moment există intenţia cuiva în partid de a începe să arate cu mânie către trecut. Nu am făcut-o nici eu la adresa fostei conduceri, sunt convins că nici Victor Ponta n-o va face. Asta nu înseamnă că nu trebuie să găsim o formulă de echilibrare a veniturilor şi încasărilor. Cred că şi o anumită formă mai relaxată în care am perceput cotizaţii la partid trebuie să fie înlocuită cu un sistem mai disciplinat de încasare de cotizaţii, pentru că acest lucru nu a fost făcut, cel puţin în proporţiile necesare. Sunt convins că toate lucrurile vor fi rezolvate şi de preşedintele partidului, dar mai ales de cei care sunt chemaţi, conform Statutului - secreatrul general, trezorierul - să găsească o formulă corectă.
«În orice campanie mai apare şi un sprijin mai amical, nu toate lucrurile sunt neapărat chestiuni care pot fi cuantificate în bani»
Rep.: Multe dintre deplasările dvs. în timpul şi în perioada precampanie au fost făcute cu elicopterul. Au fost finanţate din cotizaţia de la partid sau au fost sponsorizări sau colaborări cu persoane din afara partidului?
M.G.: Absolut toate veniturile care au venit la partid au fost înregistrate conform legii şi fac parte din ceea ce înregistrăm în mod oficial în această zonă. Evident, în orice campanie, mai apare şi un sprijin mai amical, nu toate lucrurile sunt neapărat chestiuni care pot fi cuantificate în bani. Uneori, dacă cineva îţi permite să faci o întâlnire publică într-o sală de hotel sau de restaurant şi nu îţi percepe o taxă nu înseamnă că este o chestiune care trebuie evidenţiată într-o contabilitate. Dar, repet: toate cheltuielile noastre de campanie, şi aici aş spune că domnul Hrebenciuc împreună cu cei care lucrează la trezoreria partidului au făcut un lucru destul de bun. Şi dacă ar fi să cred ce spune domnul Hrebenciuc şi nu am motive să nu cred, este campania prezidenţială din care am ieşit cu cele mai puţine datorii din toate campaniile pe care le-am avut până acum.
«Nu a existat "sprijin amical" din partea lui Vântu şi Patriciu»
Rep.: Au existat astfel de cazuri de sprijin amical şi din partea unor oameni publici? Vă dau două nume: domnul Vântu sau domnul Patriciu?
M.G.: Nu. Repet: tot ce s-a înregistrat la partid este oficial.
Rep.: Vorbim de sprijin amical...
M.G.: Nu. Nu există sprijin amical din partea domnilor pe care i-aţi menţionat. Repet: tot ceea ce s-a făcut la campanie s-a făcut exclusiv prin intermediul directorilor de campanie şi a trezoreriei partidului. Nu a trecut nimic prin preşedintele partidului, pentru că până la urmă am fost candidatul partidului, nu a fost candidatul Mircea Geoană de sine stătător. Deci absolut tot ceea ce este înregistrat şi ceea ce s-a încheiat ca şi documente financiar-contabile după alegerile prezidenţiale sunt în bună rânduială şi pot fi consultate de toată lumea.
«Partidul lui Gabi Oprea este un experiment de eprubetă, ceva între experienţa APR şi experienţa PLD»
Rep.: Se vorbeşte în acest moment despre înfiinţarea unei formaţiuni de centru-stânga condusă de Gabi Oprea. Cu credeţi că vor fi rezultatele viitoare ale PSD în condiţiile înfiinţării acestei noi formaţiuni?
M.G.: Nu vă ascund faptul că la un moment dat am fost puţin îngrijorat pentru că cadenţa cu care parlamentari de-ai noştri şi chiar şi din alte partide migrau către această structură incipientă mă făcuse să fiu puţin mai îngrijorat de o hemoragie extinsă la nivelul partidului. Astăzi vă spun că sunt mult mai liniştit. Sunt absolut convins că acest tip de dezertori vor sfârşi prin a fi absorbiţi într-o structură de putere pe care PDL şi domnii Băsescu şi Boc o vor domina. Eu sunt absolut convins că la alegerile viitoare, cele locale şi cele parlamentare, vor face un scor submediocru, ceea ce va face ca experimentul Meleşcanu şi APR din 1997 să pară un experiment, relativ vorbind, de succes în comparaţie cu acesta. Nu au credibilitate şi în clipa în care cineva este pesedist, a fost pesedist, a vorbit ce a vorbit despre Băsescu, a vorbit ce a vorbit despre stânga şi brusc devii ţuţărul lui Băsescu - în clipa respectivă orice credibilitate este anihilată, indiferent de calităţile profesionale. Românul ţine şi la calităţile morale ale oamenilor şi, din păcate, cei care s-au adunat acolo - şi o spun cu regret, pentru că mulţi dintre ei mi-au fost colegi, unii dintre ei şi prieteni - în clipa în care scrie pe tine "trădător", trădător rămâi câte zile ai.
Rep.: Credeţi că se doreşte ruperea PSD sau este vorba de un proiect mai larg privind înfiinţarea unui partid prezidenţial, care să îl susţină pe Traian Băsescu?
M.G.: Cred că în cele din urmă se doreşte creearea unei formaţiuni pro-prezidenţiale cu mai multe faţete, care să poată să pară un conglomerat care să reflecte spectrul ideologic românesc. Deci se încearcă şi un segment liberal, şi un segment social-democrat. Bun, cu maghiarii jocul este puţin mai complicat. Dar cred că aceşti oameni vor fi folosiţi mai mult sau mai puţin funcţie de planul strategic al domnului Băsescu. Nu cred că în acest moment, la modul serios, cineva se gândeşte că se poate creea în doi ani de zile un partid rival PSD. Este un partid mult prea mare, mult prea aşezat, cu prea multe structuri şi cu prea multă identitate ideologică. Aş spune: poate liberalii să aibă ceva identitate, dar au un bazin electoral mult mai îngust decât al nostru. Suntem un partid - pe cei trandafiri votează cu loialitate milioane de oameni de ani de zile. Acest lucru se va repeta şi în anii următori. Cred că este mai degrabă un experiment de eprubetă - ceva între experienţa PLD şi experienţa APR. Cred că ambele variante nu au şanse de succes.
Rep.: Din informaţiile dvs. vor mai exista plecări de la PSD în zona independenţilor sau a PDL?
M.G.: Sper că nu. Nu am astfel de informaţii, sper că nu. Cred că lucrurile se stabilizează puţin. Repet: ceea ce este cel mai important este ca PSD să înceapă să comunice din nou cu poporul român, cu publicul român, cu problemele pe care le au. Şi eu cred că cei de la PDL şi Traian Băsescu au făcut o greşeală strategică apucându-se de lupta pentru detronarea mea de la Senat. Uitaţi-vă pe ordinea de zi de azi de la Senat: din cele 40 de legi cred că două treimi erau cu adevărat importante pentru cetăţenii români: de la probleme legate de pensii la probleme legate de salarii. De la probleme legate de locuri de muncă până la cadastru şi agricultură. Şi dacă vor continua să blocheze Senatul, părerea mea este că îşi fac un imens deserviciu. Nu vreau să-i descurajez de la această acţiune. Dacă aş fi cinic, aş spune să o facă în continuare pentru că arată de fapt că nu-i interesează altceva decât puterea şi nu-i interesează cei pe care trebuie să-i guverneze în condiţii cât mai bune. Deci din punctul meu de vedere PSD are în acest moment un singur obstacol: capacitatea de a ne reîntoarce cu credibilitate către problemele adevărate ale românilor. Dacă vom face acest lucru rapid, şi eu am să-l fac, şi încurajez echipa de conducere a partidului să o facă, la rândul său, cred că e o problemă doar de câteva luni până când PSD va ajunge către o cotă de aproape 40% în preferinţele electoratului românesc.
«Plecarea lui Mitrea din PSD depinde de rolul ce i se atribuie, probabil va rămâne în PSD, întrucât Ponta, pe care l-a sprijinit, a ieşit preşedinte».
Rep.: L-aţi acuzat în repetate rânduri pe Miron Mitrea că este omul lui Traian Băsescu. Credeţi că există posibilitatea ca Mitrea să părăsească PSD şi să migreze în acea zonă?
M.G.: Depinde de ce rol îşi atribuie şi ce rol i se atribuie. Nu ştiu asta. Este o chestiune pe care o decide. Este un om mult prea experimentat şi îşi face calculele singur, dar, în mod evident, faptul că cel pe care l-a susţinut a ieşit preşedinte de partid, probabil că îl va face să stea în continuare într-o formă sau în alta în PSD, este estimarea mea personală.
«Nu am formule de exit din politică, îmi fac datoria de preşedinte al Senatului»
Rep.: În ultima vreme s-a speculat că aţi avea o variantă de ieşire din politică s-au chiar că aţi negociat un post la BERD. Care sunt planurile dvs. de viitor?
M.G.: Nu. Asta a fost o discuţie din 2005 care văd că este o supă reîncălzită după cinci ani. Din câte ştiu la BERD a existat o candidatură a domnului Dăianu, dacă îmi aduc bine aminte, recent, sau cel puţin acest lucru l-am auzit. Nu negociez nicio formulă de ieşire din politică. Faptul că am o bună reputaţie în plan internaţional, faptul că am contacte în toată lumea, în Europa, în America, asta nu înseamnă că am formule de exit. Sunt în politică, sunt preşedintele Senatului, intenţionez să îmi fac datoria cât mai bine cu putinţă în condiţii care nu sunt, într-adevăr, foarte uşoare.
«Nu exclud posibilitatea de a candida la preşedinţia României, din nou, în 2014»
Rep.: Aţi afirmat, într-un interviu Mediafax, că nici Chirac, nici Mitterand nu au câştigat de prima dată. În perspectivă, vizaţi să candidaţi din nou la preşedinţia României?
M.G.: Speranţa moare ultima. Şi nimeni nu poate să spună ce se va întâmpla de aici în patru ani şi jumătate sau cinci ani de zile. Este mult mai devreme ca cineva să spună: mă înscriu, nu mă înscricriu. Dar, dacă lucrurile vor merge în astfel de direcţie, nu exclud posibilitatea de a mai încerca o dată, dacă, evident, acest lucru este posibil şi este realizabil. Dar, repet, preocuparea mea, acuma, mai degrabă este legată de termenul scurt şi mediu. Este absolut vital ca alegerile din 2012 să aducă PSD în poziţia de prim partid pe scena politică românească. Cred şi sper ca cei de la PNL să poată să facă şi ei o figură cât mai frumoasă, nu ne mănâncă din electorat, nu suntem concurenţi direcţi. Suntem rivali ideologici, dar nu suntem adversari strategici.
Şi cred că erodarea fantastic de rapidă a puterii PDL, guvernarea extrem de precară, dezamăgirea şi presiunile sociale vor duce la o erodare extrem de accelerată a acestora. Sunt destul de abili, ştiu să găsească tot timpul teme altele decât cele cu adevărat importante. Dar spuneţi dvs. unui om de la CFR sau celor 10.300 de ceferişti care au fost daţi afară acum cât de mult le deturnează atenţia de la pierderea locului de muncă faptul că a apărut nu ştiu ce scăndăluţ, undeva, pe un post de televiziune. Vreau să spun că nefericirea lor şi nemulţumirea lor - acest lucru se cumulează, se cumulează, la firmele private, la oamenii care nu-şi pot credita o mică afacere, la oamenii care-şi văd puterea de cumpărare erodată, la pensionarii care, dacă trece legea aceasta, îşi vor vedea puterea de cumpărare erodată cu 15%. Acest cazan de nemulţumire socială poţ să-l manipulezi până la un punct. Dar ştiţi cum e la români: ţii oala, vasul clocotind până când temperatura creşte dincolo de limita de suportabilitate.
«Boc nu a putut să organizeze niciun seminar pe teme economice, s-a făcut de râs»
Iar eşecul întâlnirilor propuse ieri, faptul că primul ministru s-a făcut pur şi simplu de râs încercând să vină cu o nouă strategie anti-criză - n-a putut nici măcar să organizeze un simpozion pe teme economice, faptul că există atât de multe semnale din străinătate cu privire la slaba noastră capacitate de a gestiona anul 2010.
«România nu va putea plăti 30 de miliarde de euro - adică datoria guvernamentală pe termen scurt până la final de an, pe cifrele bugetare de astăzi»
"Eu cred că Traian Băsescu - dacă mai ţineţi minte modul său de comportate de la începutul acordului cu FMI, în care tot timpul dădea cu anticipaţie câte o veste despre ce urma - e centură de siguranţă, după aia a spus că nu e nevoie de acord cu Fondul, după aia că este nevoie de acord cu Fondul - faptul că avem de plătiti 30 de miliarde de euro datorie guvernamentală pe termen scurt până la final de an, pe cifrele bugetare de astăzi ne arată că, cel puţin astăzi, aşa cum merge execuţia bugetară, încasările şi cheltuielile Guvernului, statului astăzi - aceşti bani nu vor putea fi acoperiţi în condiţiile date în 2010.
«Băsescu a anticipat ceea ce va veni peste România, adică un împrumut extern suplimentar celor 20 de miliarde de Euro deja împrumutate»
De acee cred că ceea ce a spus domnul Băsescu nu este o vorbă scăpată, ci este pur şi simplu o ancoră de comunicare pentru ce va să vină. Domnul Boc, evident, disciplinat şi cuminte cum îl ştim, spune "Nu", şi "Nu" şi "Nu". Eu cred că, într-un fel, domnul Băsescu a anticipat ceea ce o să vină peste noi. Înseamnă un împrumut extern suplimentar peste cele 20 de miliarde pe care le-am împrumutat. Acest lucru va creea o presiune formidabilă în societate şi în economie.
Interviu de Liviu Dădăcuş şi Florin Ciolac, liviu.dadacus@mediafax.ro, florin.ciolac@mediafax.ro.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.