Video INTERVIU INTEGRAL “Gândurile lui Cristoiu”: Nicio forţă politică din România nu a pornit bătălia cu statul paralel în numele democraţiei/” În cazul Kovesi avem un caz flagrant de sovietizare a UE”/ “E ceva în neregulă cu Crin Antonescu”

Jurnalistul propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să facă lumină în cazul acestor protocoale şi să pună capăt tentaţiilor instituţiilor de forţă de a funcţiona pe lângă lege.

În acest context, el atrage atenţia că, la înfiinţarea ei, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală era o unitate de comando, militarizată, spaima tuturor firmelor din România, iar protocolul dintre ANAF şi Parchetul General este în vigoare şi acum, servind intereselor actualei puteri. “Să nu uităm că Laura Codruţa Kovesi i-a lichidat, i-a scos din joc, pe Gelu Diaconu care era la ANAF, care a fost semnatar, pe domnul Tiberiu Niţu, care a fost semnatar, şi pe domnul Ponta şi, probabil, acuma îi vine rândul ei”, a spus Ion Cristoiu.

Jurnalistul a subliniat că nicio forţă politică, inclusiv PSD, nu a pornit bătălia cu statul paralel în numele democraţiei, ci cu scopul de a prelua instituţiile de forţă deja existente sau de a crea altele. “Au pornit-o fie ca să pună mâna, să ia măciuca lui ăla, vezi DNA-ul care acum e la pământ, fie să i-o ia şi să pună el oamenii lui şi să continue să dea cu măciuca, în sensul ăsta, fie să o lichideze, vezi DNA-ul, şi să creeze o altă măciucă, un alt bulan”, a explicat Ion Cristoiu.

El a avertizat că aceste instituţii de forţă ale statului ar putea fi folosite ca măciuci politice  în campania electorală, o noutate fiind reactivarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

„Atrag atenţia....în această campanie electorală, CNSAS-ul, care a stat cuminte în ultimii ani, se va implica. Ori noi, din punctul de vedere al democraţiei, sigur trebuie să ne concentrăm şi pe DNA, dar să fim atenţi şi la alte instituţii care pot fi folosite ca nişte măciuci politice”, a spus jurnalistul.

Ion Cristoiu a arătat că deşi anchetarea Codruţei Kovesi de către Secţia de investigare a magistraţilor este în favoarea ei pe plan intern, nu acelaşi lucru este valabil şi pe plan extern. În opinia sa, numirea procurorului-şef european va trena, fiind posibilă amânarea după alegerile europarlamentare din 26 mai.

Redăm integral textul interviului:

Monica Mihai: Avem o săptămână aglomerată cu subiecte foarte importante.În primul rând, avem motivarea CCR pe protocoale, avem protocolul care până acum nu a fost cunoscut între ANAF şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, avem o oarecare dispută în procesul de numire a procurorului-şef european Laura Codruţa Kovesi,  după reacţia celor din Italia care susţineau că ar trebui să aibă şi ei un candidat pe lista scurtă, se apropie cu paşi repezi alegerile europarlamentare, vom analiza şi strategia partidelor pentru aceste alegeri şi avem un top al al oamenilor din politică din această săptămână. Haideţi să începem, poate cu cel mai important subiect al săptămânii, motivarea Curţii Constituţionale a României pe protocoalele secrete dintre SRI şi Ministerul Public. Aţi citit motivarea...

Ion Cristoiu: Am citit-o, nu ştiu, ca pe Marx, de ce Marx, deoarece ”Capitalul” e foarte greu de citit. Înainte, comuniştii citeau aşa un fel de breviar. Cred că trebuie vreo două-trei cuvinte despre ce este această motivare, ea a fost invocată în mai multe rânduri, mari ecouri nu a avut în presă, o să şi vă explic de ce. Între Serviciul Român Informaţii şi Parchetul – Ministerul Public – s-au semnat două protocoale secrete. Unul în 2009 şi unul în 2016, aceste protocoale au fost desecretizate şi abrogate de către părţi, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul  Dragnea, a făcut o sesizare la Curtea Constituţională pentru a întreba dacă nu cumva existenţa acestor protocoale înseamnă un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte instanţe judecătoreşti. Curtea a decis că există un conflict, cu majoritate, a fost un conflict, două excepţii printre care sigur cea a doamnei Stanciu eternă, una a domnului Daniel Morar, dar mai nuanţată care viza altceva. Doamna Livia Stanciu care a fost pusă acolo ca un fel de răsplată pentru contribuţia ei la victoria lui Klaus Iohannis, a fost pusă de Klaus Iohannis...

Existenţa acestor protocoale este sesizată în două rapoarte prezentate Parlamentului după 2009 de către SRI

Monica Mihai: Şi asta ar explica de ce ea face o notă distinctivă?

Ion Cristoiu: Da, ea face o notă distinctivă în sensul că ea automat face o notă distinctivă, în cazul de faţă nu văd de ce a făcut, ea este judecătoare din câte ştiu, la bază, chiar de Înalta Curte, e foarte important. Şi s-a publicat acum motivarea.

Monica Mihai: Mult aşteptata motivare.

Ion Cristoiu: Mult aşteptata motivare, ea are vreo 200 de pagini. De ce ea nu a avut un atât de mare ecou în presă? Nu a avut pentru că, de fapt, discuţia în legătură cu aceste protocoale a fost strict dacă este sau nu este conflict juridic, lumea nu a înţeles nimic. Există, pe parcursul acestor motivări, şi foarte multe lucruri care ţin de statul de drept din România ...

Monica Mihai: De libertatea individului...

Ion Cristoiu: De libertatea individului...

Monica Mihai: Dreptul la intimitate...

Ion Cristoiu: Dar repet misiunea Curţii Constituţionale nu a fost de a dezbate atentatele la libertatea individuală, încălcările ...

Monica Mihai: Ci a fost strict să stabilească dacă este constituţional sau nu.

Ion Cristoiu: Da, dar vedeţi că aici este colateral. Dacă mă întrebaţi care este cea mai importantă concluzie poate, spre surprinderea dumneavoastră, voi spune că cea mai importantă concluzie este în vreo zece pagini în care Curtea Constituţională arată principala responsabilitate a Parlamentului în această chestiune.

Monica Mihai: Explicaţi.

Ion Cristoiu: Curtea a spus că aceste protocoale... face o dezvăluire, existenţa acestor protocoale este sesizată în două rapoarte prezentate Parlamentului după 2009 de către SRI, care SRI spune ”există protocoale de colaborare”. Ei, cu toate acestea, Comisia SRI de la vremea respectivă nu s-a sesizat în legătură cu această abatere. Deci, principala responsabilitate...

Comisia SRI controlată de SRI, subordonată de SRI, mulţi dintre oamenii din această comisie erau ofiţeri acoperiţi sau colaboratori

Monica Mihai: Cade asupra comisiei SRI din Parlament.

Ion Cristoiu: Da şi a Parlamentului pentru că potrivit Constituţiei, mă rog, putem face o întreagă emisiune, pentru că chiar sunt specialist între relaţia dintre servicii secrete în democraţie, opinia publică, societatea civilă şi controlul democratic al acestor servicii, o mare problemă a statului de drept din istoria democraţiei. În aceste condiţii, repet, dezvăluirea şi văd că nimeni nu a sesizat-o este aceasta şi o pot da la un moment dat. Dezvăluirea este că, şi cu citate, că în rapoartele prezentate în plenul Parlamentului de către SRI, sunt menţionate. Deci nu putem spune că ei nu ştiau. Judecătorii nu ştiau, dar Parlamentul ştia pentru că, atunci când s-a citit, normal era ca cineva din Comisia SRI, chiar din actuala majoritate, chiar domnul Liviu Dragnea, trebuia să spună ”Măi, ce este cu aceste protocoale?”. De ce este foarte important acest lucru, asta este principala constatare, după părerea mea în urma acestei motivări ar fi fost normal să se constituie o comisie parlamentară de anchetare a fostelor comisii SRI. Este foarte important, pentru că toate derapajele de la Constituţie şi de la lege ale SRI-ului din perioada fostei conduceri şi-au avut cauza în complicitatea Comisiei SRI care în loc să controleze SRI, să controleze din punct de vedere parlamentar, ea de fapt era un fel de ... controlată de SRI, subordonată de SRI, mulţi dintre oamenii din această comisie erau ofiţeri acoperiţi sau colaboratori.

Parlamentul trebuie neapărat să constituie o Comisie de anchetă privind aceste protocoale secrete

Monica Mihai: Practic, din această motivarea reieşea inclusiv faptul că Serviciul Român de Informaţii şi-a depăşit mult atribuţiile odată şi prin anchetele în care se implica , dar şi pe parte de legislaţie, adică putea să cerceteze penal, atribut pe care SRI nu ar fi trebuit să-l aibă. În interesul cui credeţi că era ca SRI să fie implicat în aceste tipuri de anchete, în altele decât cele de securitate naţională?

Ion Cristoiu: Să revin şi să spun că după părerea mea aceasta este principala teză a acestei emisiuni, Parlamentul trebuie neapărat să constituie o Comisie de anchetă pentru ca să nu se mai repete. Repet, toate derapajele, toate serviciile secrete din lume, inclusiv din America sunt tentate să derapeze, e felul lor de a fi.

Monica Mihai: A fost vorba de neglijenţă sau a fost intenţionat această neatenţie şi neobservare?

Ion Cristoiu: Nu, comisia de control a SRI de la vremea respectivă era subordonată, era un instrument al SRI, ea nu controla, era subordonată SRI, era controlată de SRI şi, în aceste condiţii, este inadmisibil şi asta sesizează această motivare. Deci, se prezentau rapoarte, în acele rapoarte erau menţionate public, în plenul Parlamentului şi în opinia publică, abaterea de la lege.

Monica Mihai: Deci dumneavoastră spuneţi că la vremea respectivă comisia care trebuia să verifice ca SRI să nu-şi depăşească atribuţiile ştia că SRI a semnat un protocol cu Ministerul Public.

Ion Cristoiu: Dar tot Parlamentul ştia pentru că, vă repet, vă dau citate....

Monica Mihai: Şi atunci unde era secretul de care se vorbea în aceste protocoale?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, ele erau invocate

Monica Mihai: Nu le ştiau conţinutul exact.

Ion Cristoiu: În momentul în care eu sunt în comisia SRI sau sunt în Parlament, pentru că aceste rapoarte erau prezentate în plenul Parlamentului,în acel moment bănuiesc că în plenul Parlamentului erau oameni mai pricepuţi decât Liviu Dragnea la justiţie, şi nimeni de acolo nu a zis... ei se mândreau, şi au stabilit protocoale, nu spunea secrete, de colaborare cu Parchetul. Adică, e ca şi cum cineva vine, o instituţie, poliţia, face un raport public şi spune ”Şi am bătut, şi am stâlcit în bătăi 100.000 de persoane” şi nimeni nu spune:”Cum adică?”. Asta a fost marea problemă. Nu SRI-ul este de vină, sigur el s-a abătut, nu Parchetul în principal de vină, sunt instrumentele de control. Aceste servicii secrete peste tot derapează dar democraţia a înfiinţat controlul democratic. Controlul prin presă nu a existat în România, controlul prin presă, şi nici nu există, nimeni nu se interesează prin presă de aceste abateri. Controlul ONG-urilor, nu am văzut niciun ONG care să arate...

Monica Mihai: Care să iasă public...

Ion Cristoiu: Şi cu atât mai mult controlul Parlamentului. Dar, dacă noi am face acum o comisie parlamentară de anchetă despre cum a fost posibil aceste protocoale concluziile acestei anchete ar fi de o sută de ori mai utile decât discuţia că dacă au fost legale sau au fost ilegale.Sigur că au fost ilegale. Ele au fost .. probabil că am trage nişte concluzii şi am perfecţiona...

Monica Mihai: Cine ar trebui să înfiinţeze sau să demareze această activitate?

Ion Cristoiu: Păi, majoritatea. Domnul Dragnea a fost cel care a făcut sesizarea, normal era acum tot domnul Liviu Dragnea să ceară Parlamentului constituirea unei comisii de anchetă, dacă e atât de preocupat. Deci, domnul Liviu Dragnea care este preşedintele partidului cu majoritate absolută în Parlament...

Monica Mihai: Să meargă cu demersul de control până la capăt.

Ion Cristoiu: El s-a adresat CCR, frumos da? Dar are un instrument mult mai important pe baza concluziilor trase din motivare. Să spună “a apărut motivarea. În consecinţă, cer constituirea unei comisii parlamentare” să vedem ce au făcut acele comisii SRI, câţi dintre ei erau ofiţeri acoperiţi”.

Monica Mihai: Câţi din ei poate mai sunt în comisii în momentul de faţă?

Ion Cristoiu: Cred că sunt.

Monica Mihai: Dacă tot discutăm de protocol, dumneavoastră aţi scris în editorialul de marţi, aţi prezentat în premieră protocolul dintre ANAF si Ministerul Public un protocol prin care practic exista această direcţie generală de antifraudă fiscală care permitea să facă verificări şi ai căror angajaţi puteau să fie delegaţi la Ministerul Public şi să instrumenteze dosare.

Ion Cristoiu: E foarte important, să vorbim un minut şi despre aceste protocoale, sunt chiar specialist în servicii, specialist în sensul că m-am preocupat nu ca de romane sau filme poliţiste. Această motivarea ar trebui să ne dea nouă posibilitatea să ne întoarcem încă o dată la protocol, am aici protocolul. Protocolul din 2009 ...

Serviciul Român de Informaţii nu are principală misiune să trimită în anchetă pe cei care atentează la siguranţa naţională

Monica Mihai: Vorbiţi de protocolul dintre SRI şi Ministerul Public.

Ion Cristoiu: Da, prima întrebare este ce i-a apucat pe cei de la SRI să apeleze la Parchet, să facă un protocol de 18 pagini? Ei spun în felul următor: că au cerut acest protocol secret pentru ca să coopereze cu Parchetul, deci cu partea penală, în activitatea de valorificare a informaţiei în domeniul combaterii şi prevenirii infracţionalităţii. Potrivit legii, potrivit democraţiei, potrivit statului de drept, Serviciul Român de Informaţii nu are principală misiune să trimită în anchetă pe cei care atentează la siguranţa naţională. Acest protocol se referă la infracţiunile de siguranţă naţională, sigur, ca o aberaţie, prevede şi alte infracţiuni.

Monica Mihai: Care, practic, oferea portiţa ca ei să se implice mai mult.

În acest protocol se regăseşte o concepţie securistică a SRI şi KGB-istă, de stat dictatorial

Ion Cristoiu: Deci, ce sunt infracţiunile de siguranţă naţională? Sunt aici prevăzute în cod, vreau să fiu logic. Ele sunt trădare, terorism, scrie aici trădare... ele însă în Codul Penal ele nu sunt subliniate cu roşu, sunt infracţiuni ca toate celelalte infracţiuni. Dar nu sunt trecute, sunt la infracţiuni. În consecinţă ca să fac un protocol pe aceste infracţiuni cu Parchetul.... dar de ce nu au făcut şi la alte infracţiuni, de exemplu la circulaţie. De ce este foarte important? Pentru că aici în acest protocol se regăseşte o concepţie securistică a SRI şi KGB-istă, de stat dictatorial, potrivit căreia România este ameninţată peste tot.

Monica Mihai: Şi în permanenţă trebuie să ştim tot ce se întâmplă pe toate planurile...

Ion Cristoiu: SRI-ul, prin lege, nu are misiunea de a urmări pe X, pe Y, şi dacă cumva încalcă, atentează la siguranţa naţională să-l trimită la Parchet. Atenţie, ăsta este un serviciu represiv, Securitatea şi KGB-ul făceau aşa. Nu, misiunea lui principală este să culeagă informaţii.

Monica Mihai: Să le prezinte Parchetului şi Parchetul să...

Ion Cristoiu: Nu, nu-i obligatoriu, asta este, prezentarea Parchetului este cea a 100-a parte a acţiunii lui. Deci el are siguranţa, siguranţa naţională nu înseamnă urmărirea trădătorilor, celor care pregătesc acte teroriste. Nu! Siguranţa naţională înseamnă şi prevenirea acestor lucruri. Vă dau un singur exemplu: securitatea de pe vremea stalinistă avea un caracter represiv. În ce sens?În sensul că, în momentul în care cineva era urmărit, erau indicii, concluzia dosarului de urmărire informativă era aceasta: se trimite în judecată, se deschide anchetă. Odată cu venirea lui Ceauşescu s-a schimbat şi eu am scos o întreagă carte cu aceste dosare, sigur  erau în presă. Deci, cum suna un dosar de urmărire a informaţiei... există indicii că Monica Mihai se întâlneşte cu cetăţeni străini etc., etc. În acel moment se cerea Parchetului interceptarea, erai interceptat şi concluzia la 99% din dosarele pe care le-am văzut nu era trimiterea în anchetă. Era acţiunea de prevenire. Se spunea: în legătură cu asta se va lua legătura cu anturajul... Monicăi Mihai, de exemplu, sau a lui Ion Cristoiu şi va fi influenţat...

Monica Mihai: Fără să existe o latură penală.

Ion Cristoiu: Da, păi nu, evita latura penală că, culmea, securitatea lui Georgescu era mai democrată decât SRI-ul lui Coldea şi Maior. Dacă observaţi aici, misiunea lor, să zicem că ei... a fost cazul elevului de la Craiova, dacă mai ţineţi minte.

Monica Mihai: Da.

Ion Cristoiu: Acel... e un elev care se radicaliza, pe internet, da?

Monica Mihai: Care se conversa cu...

Ion Cristoiu: Păi şi ce-a făcut SRI-ul? L-a lăsat, da, să se radicalizeze...

Monica Mihai: După care l-a ridicat şi l-a dus la...

Ion Cristoiu: Păi nu era normal să vorbească cu familia? Nu era normal să prevină? Să se ducă... deci, culegerea de informaţii era corectă, au aflat o informaţie că omul se radicalizează, da?

Monica Mihai: Corect.

Ion Cristoiu: Ei ce-au făcut, sunt securişti, au zis ”Hai să-l pândim, da, îl lăsăm, îl lăsăm, îl lăsăm, se radicalizează, l-am prins”...

Monica Mihai: E posibil să fi fost în această situaţie o mişcare de imagine, ca să arate că totuşi interceptează acte teroriste?

Ion Cristoiu: Nu, prin natura SRI-ului, era organ represiv, îi plăcea... dacă aţi observat ei descoperă terorişti tot timpul. Dar aţi înţeles nuanţa. Protocolul acesta exprimă natura represivă a SRI şi nu preventivă. Ei se numesc Intelligence, se numesc Serviciul de Informaţii, nu de prinderea... Adică, ai informaţii şi în funcţie... pentru că activitatea lor de culegere de informaţii, încă o dată, nu e ca să-l prindă pe X şi pe Y.

Monica Mihai: Ci să culeagă informaţii.

Ion Cristoiu: Să culeagă informaţii şi trebuie să dea rapoarte. Există un, cum să spun, un pericol naţional faptul că, nu ştiu, toţi cetăţenii se uită la lună, dau un exemplu. Şi atunci se iau măsuri, măsuri, nu represive. SRI-ul trimite o notă către Institutul Astronomic, am dat un exemplu, şi spune ”Să nu se mai uite”. Nu trimite măsuri de prevenire, da? Să zicem următorul lucru: prin munca lor de intelligence, de informaţii, care nu presupune automat interceptări, că misiunea lor... au şi ei informatori, au surse, bun, şi zice ”Am descoperit că un număr uriaş de elevi, nu ştiu, se radicalizează sau vor deveni antidemocraţi”, da? Păi, şi ce eu stau atunci să văd care a devenit antidemocrat? Nu, fac o adresă, trimit un raport la Ministerul Educaţiei Naţionale...

Monica Mihai: Cu care atrag atenţia că există un pericol...

Ion Cristoiu: Da, şi iau nişte măsuri de contracarare. Asta este, ei culeg informaţii, nu caută duşmani.

Monica Mihai: Şi totuşi, inclusiv prin protocolul despre care vorbeaţi dumneavoastră în articolul de marţi, SRI s-a implica inclusiv în anchetele fiscale.

Ion Cristoiu: Da. Al doilea lucru: potrivit legii, potrivit Codului de Procedură Penală Serviciul Român de informaţii este unul dintre organele de sesizare. Deci, la Parchet vin sesizări de la poliţie...

Monica Mihai: De la DIPI, de la diferite servicii din...

Ion Cristoiu: Aşa. Şi vin sesizări. Sesizările spun în felul următor: există indicii că cutare şi cutare au furat şi-au jefuit o bancă, da? Şi vin date, da? Şi procurorul deschide sau nu deschide anchetă penală, foarte important, da? Aşa venea şi de la SRI, da? Venea că există indicii că cutare, cutare. Potrivit protocolului, procurorul nu mai era independent faţă de SRI. Eu trebuie să dau posibilitatea diferenţei dintre sesizare şi anchetă.

Monica Mihai: Adică procurorul trebuia să poată să-şi facă ancheta proprie, bazată pe o sesizare.

Ion Cristoiu: Nu. Să o respingă. Păi nu, deci...

Monica Mihai: Şi dumneavoastră spuneţi că procurorul nu mai putea să respingă?

Protocolul între ANAF şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost semnat în virtutea unui document şi mai grav, o ordonanţă de urgenţă

Ion Cristoiu: Păi dacă în momentul în care el era obligat să dea informaţii în 30 de zile, cum să dea informaţii despre ce a făcut el?

Monica Mihai: De altfel şi la protocolul pe care l-aţi descoperit dumneavoastră e interesant că sunt voci care spun că deja cei care ajungeau să lucreze în Ministerul Public, să ancheteze aceste fraude fiscale, veneau cu nişte direcţii foarte bine trasate, cu nişte dosare pe care trebuiau să le ancheteze şi că aceştia nu erau practic subordonaţi.

Ion Cristoiu:  Protocolul pe care eu l-am descoperit şi l-am dat publicităţii între ANAF şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost semnat la sfârşitul lui 2013 şi este semnat în virtutea unui document şi mai grav şi anume o ordonanţă de urgenţă dată în iunie, ordonanţă de urgenţă, atenţie, nu lege...

Monica Mihai: Adică exista o urgenţă.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală era o unitate de comando, spaima tuturor firmelor din România. Era militarizată

Ion Cristoiu: Da, dată de Guvernul Victor Ponta, că era guvern USL, prin care se constituie, că eu asta consider că constituie adevărata încălcare gravă, se constituie în interiorul ANAF, ca o unitate independentă de conducere, deci în interiorul ANAF, pentru prima dată se constituie Direcţia...

Monica Mihai: Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, DGAF.

Ion Cristoiu: Care este numită în totalitate de premier. Păi, staţi un pic, deci...

Monica Mihai: Exista un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat şi un inspector general antifraudă care ambii erau numiţi de premier.

Ion Cristoiu: Nu de şeful ANAF, nu de Parlament.

Monica Mihai: Ceea ce spuneţi că este o anomalie.

Ion Cristoiu: Păi, era în mâna unui om. Nici DNA-ul... nicio instituţie de forţă din România nu a fost atât de în mâinile unui om, dacă se poate spune.

Monica Mihai: Fără niciun control din exterior.

Ion Cristoiu: În mâinile unui om. La DNA-ul totuşi este numită conducerea de Ministerul Justiţiei, trimite o propunere, CSM-ul zice... Pe când aici, domnul premier zice ”Hai, păi gata, îl pun pe ăla”, da? Această unitate era o unitate de comando, a fost, că acum s-au mai potolit, spaima tuturor firmelor din România. Unu: prin această ordonanţă era militarizată, cum să fie militarizată? Purtau...

Monica Mihai: Purtau arme.

Ion Cristoiu: Arme, puteau controla orice maşină. Pe lângă aceasta, ei, inspectorii fiscali, erau detaşaţi la parchete, 200 de inşi, care de fapt ei sesizau şi...

Monica Mihai: Şi ei anchetau.

Ion Cristoiu: Deci, iar avem o situaţie în care organul de sesizare, că ANAF-ul atât avea dreptul să sesizeze: ”Domnule, prin prezenta cutare, cutare noi constatăm că este şi infracţiune”. Nu tot ce controla ANAF-ul este infracţiune. În acel moment aveam, ca şi în cazul protocolului cu Parchetul de către SRI, aveam de-a face cu o încălecare a Parchetului de către această unitate. Dar având în vedere că era, potrivit recunoaşterii publice de către domnul Ponta, şi un protocol între SRI, că nu-ţi vine să crezi, şi ANAF prin care două sute şi ceva de ofiţeri SRI lucrau aici...

Monica Mihai: Cu ANAF.

Ion Cristoiu: Păi nu, că erau detaşaţi, nu lucrau. Ei erau detaşaţi la ANAF şi ei erau inspectorii fiscali care se duceau, pe de-o parte la Parchet, iar pe de altă parte controlau.

Monica Mihai: Ce este interesant este că acest protocol este încă în vigoare.

Ion Cristoiu: Şi nu se sesizează nimeni.

Monica Mihai: Cui serveşte acest protocol?

Ion Cristoiu: Acest protocol serveşte celui care are această Direcţie Generală Antifraudă şi bănuiesc că premierului şi actualei...

Monica Mihai: Adică în momentul de faţă Vioricăi Dăncilă.

Puterea lui Ponta prin acest protocol era mai mare decât a lui Traian Băsescu prin intermediul DNA

Ion Cristoiu: Eh... şefilor ei. Foarte important ce spun, eu nu sunt om de afaceri, dar am stat de vorbă cu foarte mulţi oameni de afaceri. A te chema la DNA a ajuns, era, nu însemna nimic. Erai om de afaceri, te chema la DNA, mă rog, ieşeai de acolo arestat, nearestat. În momentul în care îţi venea maşinăria asta...

Monica Mihai: Şi-ţi închidea firma...

Ion Cristoiu: Şi aveai o firmă, da, şi aveai contabili şi aveai portari şi deodată veneau băieţii cu nişte jeep-uri, parcă erau în America latină, da, pac blocau, confiscau...

Monica Mihai: Puneau lacătul pe uşă.

Ion Cristoiu: Şi te înhăţau şi pe tine. În acel moment te terminai. Deci, puterea lui Ponta prin acest protocol era mai mare decât a lui Traian Băsescu prin intermediul DNA.

Monica Mihai: Dacă este să iau acest raţionament al dumneavoastră...

Ion Cristoiu: Instituţie de forţă nu a fost numai DNA. Este SPP-ul, se conturează CNSAS-ul, vedeţi în campaniile astea electorale, atrag atenţia....în această campanie electorală, CNSAS-ul, care a stat cuminte în ultimii ani, se va implica. Ori noi, din punctul de vedere al democraţiei, sigur trebuie să ne concentrăm şi pe DNA, dar să fim atenţi şi la alte instituţii care pot fi folosite ca nişte măciuci politice.

Nicio forţă politică din România nu a pornit bătălia cu statul paralel în numele democraţiei. Au pornit-o fie să ia măciuca, fie să creeze alta

Monica Mihai: Urmărindu-vă raţionamentul. spuneaţi la emisiunile trecute că secţia de anchetare a magistraţilor este o modalitate prin care poţi să controlezi toate dosarele. Secţia de anchetare a magistraţilor care este cumva în subordinea puterii, celor care sunt la guvernare. Această Direcţie este tot în subordinea puterii. Putem să spunem că au puterea şi pe parte legislativă şi pe parte financiară?

Ion Cristoiu: Putem, putem. Toată această teorie a statelor paralele, care sigur şi explică multe lucruri ciudate, ne spune un lucru: nicio forţă politică din România, şi cu atât mai mult PSD, nu a pornit bătălia cu statul paralel în numele libertăţilor, în numele democraţiei. Au pornit-o fie ca să pună mâna, să ia măciuca lui ăla, vezi DNA-ul care acum e la pământ, fie să i-o ia şi să pună el oamenii lui şi să continue să dea cu măciuca, în sensul ăsta, fie să o lichideze, vezi DNA-ul, şi să creeze o altă măciucă, un alt bulan.

Monica Mihai: O altă modalitate de control.

Ion Cristoiu: Eu îi zic măciucă, ce modalitate de control? Şi acum s-a constituit această secţie de... deocamdată care... eu o suspectez că este şi ea un instrument în mâna puterii. Nu ştiu, acum bănuiesc că ceilalţi, preşedintele are SPP-ul, are DIICOT-ul. Şi atunci noi, în loc să facem, că acum e la modă, în loc să facem autostrăzi, noi asistăm, noi românii suntem toţi victime colaterale ale unor bătălii, că ei se bat. Să nu uităm că Codruţa Kovesi i-a lichidat, i-a scos din joc, pe Gelu Diaconu care era la ANAF, care a fost semnatar, pe domnul Tiberiu Niţu care a fost semnatar şi pe domnul Ponta şi, probabil, acuma îi vine rândul ei.

Monica Mihai: Că tot vorbim de Laura Codruţa Kovesi, în această săptămână cei din Italia au venit cu nişte reacţii în urma informaţiei că Laura Codruţa Kovesi ar fi preferată pentru funcţia de procuror şef şi au spus că nu li se pare normal ca pe acea listă scurtă care a fost prezentată comisiilor să nu apară şi-un italian având în vedere că existau patru procurori italieni care şi-au depus candidatura.

Ion Cristoiu: Procurorii italieni sunt chiar specialişti, adică ei s-au bătut cu Mafia.

Monica Mihai: De ce nu s-a regăsit niciun procuror italian pe acea listă scurtă?

Numirea procurorului-şef european va trena, deşi pe plan intern activitatea, secţiile, anchetarea Codruţei Kovesi e în favoarea ei, pe plan extern nu este

Ion Cristoiu: Pe mine mă miră că de-abia acum au sesizat. Nu s-au regăsit pentru că era din start... dacă erau şi doi-trei italieni era mai complicat să o pui pe primul loc pe Codruţa Kovesi.

Monica Mihai: De ce?

Ion Cristoiu: Păi era greu că dacă venea un italian, nu ştiu biografia lor, şi spunea că  ”Am destructurat  zece sau trei organizaţii ‘Ndrangheta sau Mafia siciliană sau Cosa Nostra” era greu să spui din punctul de vedere al opiniei publice.... După părerea mea însă această numire va trena, deşi pe plan intern activitatea, secţiile, anchetarea Codruţei Kovesi e în favoarea ei, pe plan extern nu este.

Monica Mihai: Spuneaţi că vi se pare ciudat că italienii au aşteptat atât de mult până să aibă o reacţie. Este posibil ca liderii, liderul PSD sau Partidul Social Democrat să fi apelat cumva la zona aceasta, la italieni şi la eurosceptici pentru a o sabota pe Laura Codruţa Kovesi?