Interviu cu Ion Tăbârţă, analist politic din Republica Moldova: Din păcate, noi avem o strategie a securităţii naţionale cu mult depăşită de realitate. Cred că noua strategie trebuie să pornească de la riscurile şi ameninţările la adresa Moldovei

MAS: Şeful SIS anunţa, în decembrie 2022, că Putin plănuieşte intrarea unor forţe ruseşti în Republica Moldova, iar în urmă cu câteva zile am auzit un anunţ similar al preşedintei Maia Sandu potrivit căruia Rusia plănuieşte acţiuni de diversiune în Moldova. Cum au primit moldovenii acest anunţ? A fost un anunţ neaşteptat sau nu?

Ion Tăbârţă: Trebuie să  facem câteva precizări. Dacă ne referim la anunţul şefului SIS, făcut anul trecut, acesta a provocat mai multe controverse în rândurile politice din Republica Moldova. Partidele de stânga sau proruse din Republica Moldova au încercat să diminueze acest mesaj, catalogându-l drept „rupt de realitate”, „nefondat”, iar partidele proeuropene, de dreapta, şi societatea civilă au reacţionat zicând că un şef al SIS nu trebuie să vină cu astfel de comentarii în direct, la o emisiune televizată, pentru că specificul acestei structuri este „să facă, dar să nu se vadă”. Trebuie contracarat, dar nu trebuie vociferat.

Ion Tăbârţă: Referitor la faptul că Federaţia Rusă încearcă să îşi extindă/menţină influenţa sa în Republica Moldova nu este o noutate. Noi, anul trecut, în toamnă, am asistat la un scenariu concertat de acest tip şi chiar şi în primăvară, la început de război. Din acest punct de vedere, noi eram pregătiţi, ştiind că există astfel de implicaţii ale Federaţiei Ruse. Acum, a surprins modalitatea şi tonul pe care doamna preşedintă Maia Sandu a făcut acest anunţ. Cumva, a fost unul fără echivoc, a spus lucrurilor pe nume, fără a le împacheta diplomatic. Desigur, noutatea reprezintă acele grupuri venite din afara ţării, adică nu doar din Federaţia Rusă sau Belarus, dar s-a vorbit şi de unele state din Balcanii de Vest. Preşedintele statului trebuia să vină cu un astfel de mesaj – după ce preşedintele Zelenski a făcut acel anunţ la întrunirea la nivel european. Foarte mulţi din societatea civilă, clasa politică – dintre cei care urmăresc un parcurs european – au spus că trebuia ca mesajul trebuia mai bine pregătit, nuanţat, trebuia comunicat din timp, la nivelul diplomaţiei, cu Serbia, Muntenegru, căci am văzut reacţia ministerului de externe al Serbiei şi al Muntenegrului. Poate că trebuia comunicat din timp, pentru că este vorba despre grupuri de cetăţeni, nu de aceste state. Partidele pro-ruse, oligarhice, şi în acest caz au încercat să diminueze din gravitatea impactului mesajului preşedintei Maia Sandu, spunând că ar fi „irealist”, „halucinant”, „goana după vrăjitori”, „modalitate de a impune dictatura” pentru a nu fi crezut de cetăţeni. La nivelul cetăţenilor, a provocat o anumită îngrijorare, dar nu am putea spune că a avut un impact emoţional şi psihologic puternic. Mai degrabă noi am fost afectaţi ca societate la începutul războiului. Acum, da, l-au ascultat, au fost îngrijoraţi, dar nu putem să spunem că a avut un impact puternic.

MAS: A fost mesajul doamnei Maia Sandu o modalitate de descurajare a Rusiei?

Ion Tăbârţă: Cu siguranţă acest mesaj a fost o încercare de descurajare a planurilor ruşilor, a tras un semnal puternic, un semnal de mobilizare pentru societate. (...) Cred că mesajul nu a fost unul pripit, ci că trebuia să fie pregătit mai bine cu statele care au fost vizate în această declaraţie. Aici nu ne referim la Federaţia Rusă, ci la Serbia, Muntenegru. Din câte înţelegem după reacţia acestor state, acestea au aflat despre posibila implicare a unor grupări de cetăţeni de-ai lor din declaraţia doamnei Sandu, cu toate că, în mod normal, la acest nivel, astfel de declaraţii trebuie pregătite din timp.

MAS: Rusia, deşi a răspuns că nu are astfel de planuri, transmitea ieri prin Serghei Lavrov că Moscova „ştie mai bine ce vor moldovenii” şi că „guvernul proeuropean de la Chişinău nu reprezintă interesele populaţiei”. Cum percepeţi aceste declaraţii?

Ion Tăbârţă: Este o imixtiune în problemele interne ale Republicii Moldova. Aici nu este vorba despre ce vor cetăţenii Republicii Moldova, ci despre ce vrea Federaţia Rusă. Da, noi trebuie să spunem în mod direct că există încă o bună parte din societate care îşi doreşte o relaţie apropiată de Rusia, sunt filoruşi, dar, totuşi, aceştia reprezintă minoritatea, dacă ne uităm în sondaj. Caracteristicul societăţii moldoveneşti este că este divizată, iar mesajul lui Lavrov se referă la categoriile de cetăţeni moldoveni care susţin sau simpatizează Federaţia Rusă, dar nu i-a în calcul cele 60% de procente de proeuropeni.  (...) Lavrov a scos la suprafaţă toate narativele Moscovei la adresa Republicii Moldova. A vorbit şi de Regiunea Găgăuză, că ştie cel mai bine ce vor moldovenii, că, de fapt, puterea politică din Republica Moldova nu ar fi una reprezentativă – aceeaşi narativă o avea şi în 2012, când Republica Moldova parafa Acordul de asociere – până la urmă, am văzut voturile cetăţenilor şi, cel puţin în ultimele două scrutine generale, alegerile au fost câştigate de politicienii sau partidele de dreapta.  

MAS: Credeţi că instituţiile din Republica Moldova sunt pregătite să facă faţă unor posibile agresiuni, precum cele menţionate de preşedinta Maia Sandu?

Ion Tăbârţă: Instituţiile din Republica Moldova au fost slăbite şi sunt slăbite. Au fost slăbite mult în timpul regimului oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc. Atunci am văzut decimarea acestor instituţii. Trebuie să ţinem cont că, în ciuda acestor slăbiciuni, preşedintele Republicii Moldova nu are atribuţii executive. Preşedintele are competenţe mai mari în domeniul politicii externe şi al securităţii. Serviciul de Informaţii şi Securitate este sub controlul preşedintelui, iar de când dumneaei este preşedinte al R.M. am avut nişte schimbări în interiorul acestei instituţii şi putem spune că a fost reformată ca nivel de cadre. În această perioadă, această instituţie s-a întărit şi şi-a crescut capacităţile de a reacţiona. Acum, avem un proiect de lege în Parlament – care urmează a fi adoptat cât mai rapid – pentru a da acestei instituţii de a reacţiona. Deocamdată, SIS are doar atribuţii de urmărire, monitorizare, informare, dar nu are capacităţi de a reacţiona. Aceste capacităţi sunt la alte instituţii, care urmează să fie reformate. În conformitate cu noul proiect de lege, SIS va avea atribuţii ca, atunci când există un pericol iminent la securitatea statului, să poată acţiona pentru a contracara astfel de pericole.

MAS: Ştim că în prezent se lucrează şi la o nouă strategie de securitate pentru Republica Moldova. Care ar fi elementele care – din punctul dumneavoastră de vedere – nu ar trebui să lipseasă din aceasta? Este neutralitatea pusă sub semnul întrebării?

Ion Tăbârţă: Din păcate, noi avem o strategie a securităţii naţionale mult depăşită de realitate. La prima strategie din 2009, se pornea de la neutralitate şi aici a fost marea eroare, că am pornit de la neutralitatea care asigură securitatea, şi nu de la riscuri şi ameninţări. Cred că noua strategie de securitate trebuie să pornească de aici (n.r. riscuri şi ameninţări). Noi am mai avut o strategie în 2012, era mai bună ca cea din 2009, era ancorată la procesul de integrare european al Republicii Moldova, dar nu pornea de la riscurile şi ameninţările cu care se confruntă  statul R.M. Am avut un proiect de strategie al securităţii naţionale, în 2016, un document foarte bun, votat de Parlament, dar nu a fost adoptat de către şeful statului – mă refer la Igor Dodon – să devină lege. Igor Dodon a refuzat să adopte acel document motivând prin faptul că în document nu este expus conceptul de neutralitate suficient. Practic, noi am rămas în condiţiile din 2016 din regiune, fără o strategie adaptată la zi. Cred că noul document ar trebui să aibă la bază documentul din 2016, desigur adaptat la ultimele evenimente, însă esenţa strategiei trebuie să fie riscurile şi ameninţările reale cu care se confruntă R.M.

Referitor la conceptul de neutralitate, nu trebuie să fie central, trebuie să fie prezent în document, prin cum ar trebui acest concept să fie fortificat, nu că, dacă avem neutralitate, nu trebie să ne fortificăm capacităţile noastre de apărare. Oricum, în societate, nu sunt suficiente discuţii despre păstrarea sau nu a neutralităţii, oricum toţi – chiar şi actualul partid de guvernare – merg pe păstrarea statutului de neutralitate, însă având această poziţie că neutralitatea statului nostru trebuie fortificată.

MAS: Cum ar putea comunitatea internaţională să ajute Republica Moldova?

Ion Tăbârţă: Comunitatea internaţională ajută foarte mult R.M. Trebuie să spunem că fără suportul partenerilor de peste hotare, europeni, americani, dar, în special, România, Moldova nu ar fi rezistat în această situaţie dificilă, foarte dificilă. Chiar în toamna anului trecut, când am avut probleme energetice, când nu am avut energie, România a fost acea care ne-a ajutat. Ajutorul este unul enorm, însă aşteptările sunt ca, în anumite situaţii, UE, comunitatea europeană să fie cumva mai indulgentă cu situaţia din RM, mai înţelegătoare, pentru că în anumite momente, respectând cu stricteţe aceste proceduri şi reguli tehnocratice se pierde timp. Sunt momente când trebuie acţionat imediat pentru a soluţiona o criză, cum a fost criza refugiaţilor. (...) Republica Moldova are nevoie acum de acest sprijin, de această înţelegere, provocările sunt multe. Cu părere de rău, în interiorul R.M., spre deosebire de alte societăţi, există această divizare pe criterii geo-politice. Noi nu putem afirma acum că parcursul european al Republicii Moldova este unul ireversibil, pentru că există riscul ca la următoarele alegeri parlamentare sau după acestea să vină la cârma R.M. forţe geopolitice proruse sau oligarhice. Actualul guvern susţinut, chiar dacă uneori poate ia unele decizii radicale, pentru că acestea se impun prin situaţia internă şi pentru a spori rezilienţa instituţiilor statului pentru a combate propaganda, dezinformarea, fake news-urile care vin din partea Federaţiei Ruse.