INTERVIU - Lăzăroiu: Premierul m-a sunat pentru postul de ministru, am avut jumătate de oră să decid

Lăzăroiu a spus că, atunci când a plecat de la Cotroceni, din funcţia de consilier prezidenţial, primul său gând a fost să se dedice analizei politice, însă, pe de altă parte, "de când cu Alba ca Zăpada", cunoştinţe sau chiar oameni întâlniţi pe stradă îl îndemnau să facă ceva. "Adică toată lumea a observat că Lăzăroiu vorbeşte, face analize, dar nu trece la acţiune. M-au pus pe gânduri şi m-am gândit de multe ori dacă sunt potrivit, dacă aş putea să mă implic pe palierul politic", a susţinut el.

Sebastian Lăzăroiu a afirmat că are o relaţie foarte bună cu premierul şi că în continuare crede că puţini oameni au făcut, asemenea acestuia, un sacrificiu al imaginii "pentru bine ţării". Referitor la declaraţiile sale anterioare potrivit cărora raţiunea ar trebui să-l determine pe Emil Boc să lase locul unui tehnocrat la Guvern, Lăzăroiu a spus că nu ar vrea să mai comenteze, pentru că nu mai este în poziţia de analist politic.

El a susţinut totodată că are relaţii bune cu cei din UDMR şi că nu există o antipatie faţă de Uniune sau faţă de comunitatea maghiară. "De fapt, puţină lume ştie că eu am 50% sânge de ungur", a menţionat Lăzăroiu.

"Eu sunt, dintr-un anumit punct de vedere, un ministru tehnocrat (...), pe de altă parte, trebuie să spun că sunt un ministru mai politic decât mulţi miniştri politici din actualul Cabinet, din punct de vedere al convingerilor pe care le am, nici nu am ascuns-o niciodată, convingeri de centru-dreapta. Eu am avut întotdeauna o reţinere de a mă înregimenta într-o structură politică. O să vedem cum decurge în continuare această relaţie. Nu vreau să închid şi să spun nu mă voi înscrie niciodată în PDL sau în vreun partid de centru-dreapta, dar deocamdată nu m-am gândit", a mai spus el.

Sebastian Lăzăroiu a vorbit şi despre revizuirea Constituţiei şi reorganizarea teritorială, arătând că este mai optimist în legătură cu realizarea celei din urmă. În ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, Lăzăroiu a apreciat totuşi că pot apărea în negociere elemente surpriză şi unele au apărut deja. "De pildă, ideea preşedintelui de a face simultan alegeri prezidenţiale şi parlamentare şi de reducere a mandatului preşedintelui la patru ani. Acesta poate fi un element de negociere dintre putere şi opoziţie şi poate să schimbe mult şansele Constituţiei de a trece anul viitor", a spus el.

În ceea ce priveşte MMFPS, Sebastian Lăzăroiu a spus că ministrul Mihai Şeitan s-a ocupat în special de partea de salarizare şi pensii, ministrul Ioan Botiş de salarizare, iar lui îi revine partea de asistenţă socială.

Ministrul Muncii a susţinut că Guvernul nu îşi va asuma răspunderea pe Legea asistenţei sociale, ci aceasta va trece prin procedură normală în Parlament, ulterior urmând să fie modificate 20 de legi subsecvente. În cazul pachetului de 20 de legi subsecvente ce urmează să fie modificate, Lăzăroiu a spus că acesta ar putea fi finalizat până la sfârşitul anului 2012. El a precizat că pe acest pachet, în care intră multe legi, s-ar putea să fie o asumare a răspunderii, dar, în acelaşi timp, dacă lucrurile merg repede, ar putea să fie trecute prin procedură parlamentară.

Lăzăroiu a mai spus că al doilea lucru important care ţine de mandatul său la Ministerul Muncii vizează eliminarea fraudelor şi erorilor din sistemul de asistenţă socială. Ministrul Muncii vede rezolvarea acestei probleme printr-un sistem informatizat integrat, prin care să poată fi verificate încrucişat toate persoanele care intră într-un program sau altul de asistenţă socială, pentru a nu mai exista "orbi care conduc maşina şi primesc indemnizaţii de handicap vizual" sau "persoane care merg să-şi ridice venitul minim garantat cu Mercedesul".

Ministrul Muncii exclude modificarea Codului Muncii şi a Codului Social, aşa cum propun sindicatele. Lăzăroiu a explicat că, după modificările aduse Codului Muncii, într-o lună şi jumătate a crescut numărul contractelor de muncă aproximativ cu jumătate de milion, deci sunt efecte palpabile ale acestui act normativ.

Lăzăroiu mai spune că nu a venit în Ministerul Muncii cu intenţia să îi schimbe pe şefii instituţiilor subordonate, însă îi va urmări şi, dacă nu respectă indicatorii şi nu vede rezultate, aceştia pot pleca.

Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Aveţi trasate nişte obiective clare pentru mandatul dumneavoastră pe acest minister?

Sebastian Lăzăroiu: Până la sfârşitul anului este foarte important să trecem prin Parlament Legea asistenţei sociale, care, de fapt, înseamnă modernizarea programelor de asistenţă socială din România. Sigur, este o lege cadru şi, după ce va trece această lege, urmează să fie modificate încă 20 de legi subsecvente care ţin exact de aceste programe de asistenţă socială derulate acum în România. Este, dacă vreţi, obiectivul cel mai important al mandatului meu şi există o succesiune logică. Ministrul Şeitan s-a ocupat în special de partea de salarizare şi pensii şi a făcut-o foarte bine, pe urmă el a fost succedat de ministrul Botiş, care s-a ocupat de piaţa muncii, şi iarăşi cred, datele vorbesc, a fost un succes prin reforma pe care a realizat-o prin noul Cod al Muncii, iar mie îmi revine partea care ţine de asistenţa socială. În primul rând, urmărim să scădem gradul de dependenţă al beneficiarilor de asistenţă socială de ajutorul statului. Orice ţară îşi construieşte propria solidaritate socială. Şi noi am făcut asta, dar din păcate în ultimii ani, în special 2007-2008, am construit o solidaritate socială bazată pe nemuncă, şi noi asta trebuie să schimbăm. Trebuie să construim o solidaritate bazată pe muncă.

Al doilea lucru foarte important care ţine de mandatul meu este să eliminăm fraudele şi erorile din sistem, care sunt, slavă Domnului. Am văzut rezultatele inspecţiilor realizate chiar în anul acesta, eu nu eram ministru în vremea respectivă, care ne arată că sunt mulţi oameni în acest moment care nu merită să beneficieze de diferite tipuri de ajutoare. Pe de altă parte, sunt conştient că există un număr mai mic de oameni care sunt excluşi, care au dreptul să beneficieze, dar dintr-un motiv sau altul nu sunt incluşi în aceste programe sociale. Noi asta trebuie să facem, să eliminăm supraincluziunea, să-i scoatem pe cei care nu merită şi să îi includem pe cei care sunt excluşi. Aici, un rol foarte important îl va avea informatizarea sistemului. Aici am un proiect foarte ambiţios ca până la sfârşitul lui 2012 să avem un sistem informatizat integrat prin care să putem să verificăm încrucişat toate persoanele care intră într-un program sau altul de asistenţă socială. Asta scuteşte bani, timp... mai puţină funcţionărime, mai puţine hârtii... eu sunt conştient, ca mulţi alţii, că trăim în secolul XXI şi că trebuie să renunţăm la hârţogăria din minister şi să începem să lucrăm cât mai mult în sistemele informatice. Din fericire, avem şi un împrumut cu Banca Mondială şi beneficiem de asistenţa BM tocmai pentru modernizarea programului sistemului de asistenţă socială. BM, după părerea mea, va fi un partener cheie în următorii ani pentru Ministerul Muncii strict pe acest domeniu al asistenţei sociale.

În acest moment există în minister patru sisteme care funcţionează, dar autonome unul faţă de celălalt. Există un sistem la Agenţia de Prestări Sociale, care include toţi beneficiarii de prestaţii de orice fel - indemnizaţii de creştere a copilului, indemnizaţii de copil, venit minim garantat şi aşa mai departe. Există un sistem la Inspecţia Muncii, care include toţi angajaţii din România cu formă de contract. Mai există un sistem la Casa de Pensii, care îi cuprinde atât pe pensionari, cât şi pe contributori, viitorii pensionari. Mai există un sistem la ANOFM. În momentul acesta există posibilitatea de a verifica dacă o persoană care spune că are nevoie de venitul minim garantat are venituri mici şi intră în programul respectiv, putem verifica facă el ascunde ceva, de pildă faptul că este angajat şi are venituri mult mai mari. Dar pentru asta trebuie interogate bazele de date. Interogările se pot face punctual, dar sunt greoaie. Ideal ar fi să integrăm cele patru sisteme într-un singur, în aşa fel încât să nu trebuiască să interoghezi, ci când introduci o persoană în baza de date sistemul să semnaleze că sunt probleme. De pildă că persoana beneficiază de ajutor de şomaj şi nu are dreptul, sau sunt cazuri de pensionari cu dizabilităţi de gradul trei care au dreptul să muncească patru ore pe zi, dar nu opt ore, şi poţi să vezi la Inspecţia Muncii. Deci, genul acesta de verificări încrucişate se vor putea face în momentul în care sistemul este integrat şi în acest caz scutim o groază de muncă de funcţionărime care învârte dosarele de colo-colo şi ce este cel mai important este că ştim sigur că nu mai dăm banii persoanelor care nu merită, fiindcă e o risipă în momentul acesta.

Noi, practic, ne-am propus prin actualul program de modernizare a asistenţei sociale să reducem cheltuielile cu asistenţa socială de la 2,9 la sută cât a fost în 2010 la 2,1 la sută din PIB. Asta putem să o facem numai prin consolidarea prestaţiilor care sunt multe şi împrăştiate, dar şi prin eliminarea erorilor din sistem. Sunt mulţi. Cazurile astea nu sunt din păcate rezolvate şi va trebui să ne aplecăm asupra lor - orbi care conduc maşina şi primesc indemnizaţii de handicap vizual, sunt persoane care merg să-şi ridice venitul minim garantat cu Mercedesul. Noi astea trebuie să le eliminăm foarte repede şi trebuie să-i ajutăm prin măsuri active pe aceşti oameni, nu să-i facem să devină dependenţi de sistem. Trebuie să le dăm ajutorul de care au nevoie, pentru o perioadă, dar să ne asigurăm că în această perioadă ei sunt activi şi încearcă să-şi depăşească singuri propria situaţie în care se află, căutându-şi singuri un loc de muncă mai bine plătit. Să stai acasă să-ţi dea statul este formula cea mai simplă care s-a practicat până acum, dar economia nu se va ridica niciodată pe seama unor oameni care devin dependenţi de stat.

Reporter: Vorbeaţi de legea asistenţei sociale, îşi va asuma guvernul răspunderea şi în acest caz?

Sebastian Lăzăroiu: Nu, nu va fi cazul. Ea este în Parlament în acest moment şi a intrat chiar în procedură de urgenţă. E posibil ca ea să nu treacă până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare. E foarte greu să-mi dau seama acum, pentru că agenda Parlamentului este destul de încărcată, dar ea este în procedură de urgenţă şi, dacă nu va trece până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, cu siguranţă în septembrie ea va intra pe ordinea de zi şi majoritatea va decide. Este o lege pe care s-au făcut consultări cu partidele politice, ONG-uri, cu toţi factorii implicaţi şi a fost o lege bine primită. Cred că va trece uşor legea. Urmează cele 20 de legi subsecvente, vor apărea modificări specifice oricărui program şi acolo avem practic mai mult de lucru, dar cred că până la sfârşitul lui 2012 terminăm şi pachetul respectiv. Pe pachetul respectiv, fiind multe legi, nu ştiu foarte clar care va fi poziţia guvernului, s-ar putea să fie o asumare a răspunderii, dar dacă lucrurile merg repede s-ar putea să fie printr-o procedură normală.

Reporter: Sindicatele şi specialiştii în dreptul muncii afirmă că modificările aduse Codului Muncii şi Codului de Dialog Social sunt nocive pieţei muncii şi susţin că se impune reanalizarea acestor acte normative. Aveţi în vedere reanalizarea acestora?

Sebastian Lăzăroiu: Nu avem acest lucru în vedere. Eu văd cu totul altfel lucrurile. Repet, mă uit pe rezultate palpabile şi văd că în urma modificării Codului Muncii numărul contractelor de muncă a crescut într-o lună şi jumătate cu aproape jumătate de milion. Deci, ne apropiem acum de o jumătate de milion de contracte noi care au fost încheiate după adoptarea Codului Muncii. Sunt cam 460.000, dar estimez că până la sfârşitul lunii vom depăşi chiar 500.000 de contracte. Eu sunt convins că aceşti oameni nu au fost acum angajaţi. Este munca la negru care a ieşit la suprafaţă. Deci are de beneficiat bugetul de stat şi au de beneficiat, în special, angajaţii, pentru că până acum oamenii aceştia erau total nesiguri. Nu plăteau contribuţiile, deci nu erau asiguraţi la sistemul de pensii, la sistemul de sănătate. Ei intră acum în zona normală şi pot să se gândească la un viitor sigur. Deci efectele se văd deja în momentul acesta, sunt în jur de 6.400.000 de contracte active şi a fost depăşit cel atins în noiembrie 2008, când să zicem că România era pe un trend pozitiv al creşterii economice. Deci sunt efecte palpabile ale Codului Muncii. Desigur, sunt ajustări care mai pot fi făcute pe parcurs, dar în esenţă Codul Muncii a fost foarte bine primit şi de angajatori şi de angajaţi şi are efecte benefice.

CITEŞTE CONTINUAREA...