Video INTERVIU Ministrul George Ciamba, despre preşedinţia română la Consiliul UE. Care au fost cele mai dificile dosare de închis şi ce se întâmplă cu directiva dublului standard/ Legat de pericolul fake news: “Nu o să dispară de azi pe mâine”

Ideile principale:

Despre mandatul României la preşedinşia Consiliului UE: Dacă facem un top trei numai cu ce am făcut cel mai dificil, nu ştiu dacă vor fi cele mai relevante, pentru că cele mai dificile dosare de închis sunt cele pe care un anumit grup de ţări au interesul să nu le închidă

Despre dublul standard: Până la urmă, noi trimitem economiei de piaţă, piaţa reacţionează deci consumatorul este liber să nu îl cumpere. În momentul acela sunt sigur că nu va mai exista discuţia asta de dublu standard.

Despre fake news: Dezinformarea e prezentă şi bineînţeles că fenomenul fake news nu o să dispară de azi pe mâine că nici nu există de azi de mâine, există de destul de mult timp, dar e vorba de criterii clare, e vorba de guidance pe care l-am făcut. Cred că prima dată am avut concluziile  din Consiliul Afaceri Generale şi concluziile Consiliului European vis a vis de dezinformare unde am menţionat  exact şi ce tipuri de surse am din punct de vedere chiar al geografiei poată să apară.

Redăm inteviul cu ministrul pentru Afaceri Europene George Ciamba:

Mediafax: Domnule ministru, s-a încheiat preşedinţia rotativă română la Consiliul UE. 90 de dosare închise, se consideră a fi o preşedinţie de succes. Spuneţi-mi care au fost, dacă puteţi să faceţi un top trei, cele mai greu de închis dosare, cele mai mari probleme cu care s-a  confruntat România?

George Ciamba: Deci paradoxal ce să zic, dacă facem un top trei numai cu ce am făcut cel mai dificil, nu ştiu dacă vor fi cele mai relevante, pentru că cele mai dificile dosare de închis sunt cele care un anumit grup de ţări au interesul să nu le închidă, de exemplu unul dintre cele mai dificile dosare de închis a fost reglementarea care pregătea Uniunea Europeană pentru posibilitatea unui BREXIT dur, adică unei ieşiri a Marii Britanii fără acord, în ceea ce priveşte dreptul cetăţenilor britanici de a călătorii în Europa fără viză, unde a fost o întreagă discuţie vis a vis de un stat membru care avea un anumit tip de limbaj şi care până la urmă am reuşit în dialogul cu ei şi dialogul cu Parlamentul European să îl deblocăm pentru că era o chestie esenţială, automat s-ar fi reflectat şi asupra modului dacă s-ar fi întâmplat BREXIT- ul pe 28 martie s-ar fi reflectat automat şi asupra modului în care călătoreau cetăţenii europeni în Marea Britanie, adică le-ar fi trebuit viza.

Deci asta a fost un dosar foarte complicat, a avut vreo 8-9 dialoguri, adică a fost o discuţie foarte lungă şi nu la nivelul  unei ţări membre, a fost o discuţie complicată în Parlamentul European. După aceea, ca dosar foarte important, bineînţeles este dosarul cu directiva gaze naturale  care nu a fost simplu şi a fost realizat exact în ultimul moment la care se putea face şi care are o dimensiune strategică evidentă. Trebuie să ne uităm şi la dosarele nelegislative, pentru că preşedinţia României a făcut multe şi pe proiecte de concluzii, modul cum s-a văzut strategic Marea Neagră, nu putem să reducem la un singur lucru.

Alt dosar important care îmi vine este bineînţeles cel legat de creşterea personalului pazei de coastă, pentru că iarăşi şi negocierea a fost pe muchie de cuţit pentru că noi aveam o întreagă discuţie legată de un pachet, migraţie şi azil la care noi eram foarte aproape să avem progrese evidente pe subiecte mai mari, dar practic Consiliul fiind împărţit, adică fiind împărţit aproape la jumătate, nu aveai cum să ai o majoritate, reuşisem să  întoarcem vreo două ţări şi exista o posibilitate de a face ceva, dar încă ne-a mai lipsit un pic şi care se reflecta în acest dosar … întotdeauna orice fel de diviziune la nivelul Consiliului în privinţa unui dosar nou face mult mai complicată negocierea. Şi acolo era şi mai complicat pentru că aveam o poziţie din Parlamentul European care era mai complicată pentru că acolo era mult mai favorabilă ca aici, ai tot felul de poziţii din Parlament care sunt mult mai favorabile şi care nu sunt mulţumite de un anumit tip de legislaţie care se pare că e restrictivă.

Şi tot aşa l-am închis pe ultima sută de metri, a fost important pentru că e vorba de apărarea frontierei externe, până la urmă zece mii, creşterea personalului pazei de coastă e un lucru care va duce la o frontieră externă mai eficientă şi în acelaşi timp  tocmai va arăta că România a putut să găsească resursa astfel încât să aibă o majoritate calificată pentru un lucru care pentru unii părea prea mult, pentru alţii părea prea puţin, pentru că asta e una din lucrurile pe care le ai ca preşedinţie, trebuie să ai grijă la cei care li se pare puţin să îi împaci ci cărora li se pare prea mult şi cred că acesta a fost un dosar.

Bineînţeles ele sunt foarte multe dosare, este dosarul care a fost partea exerciţiului  electoral, acela în care partidele politice nu mai pot folosi datele personale  conectate în scop comercial, care pleacă din Cambridge Analytica ... şi iarăşi era contra cronometru pentru că au fost dosare importante de a fi închise dar şi datorită dinamicii de timp, pentru că noi am avut un timp redus, am avut un Parlament European care a avut ultima sesiune în 17 aprilie şi dar pe multe din dosarele acestea erau nişte termeni electorali, adică dacă nu închideam cât de repede se putea nu ar fi putut fi aplicate în alegerile pentru Parlamentul European, deci ce zic sunt mulţi factori prin care aş putea să zic că a fost un dosar mai dificil sau mai uşor.

Au fost negocieri destul de complicate, copy right, direct la copy right care iarăşi după cum ştiţi bine ca şi experienţă de presă, are o influenţă mare asupra presei şi aveai actori foarte diferiţi, aveai diverse ţări care aveau interesele relativ diferite, să nu uităm că în afacerile europene se vede foarte clar şi în structura economică ce anumit tip de economie au ţările respective şi nu neapărat ele, chiar dacă vor politic la un moment dat să fie prietene le va fi imposibil să o facă pentru că interesele lor naţionale exprimate în privinţa industriei, în privinţa serviciilor, în privinţa structurii economiei sunt divergente pe un anumit tip de subiect.

Deci dacă tot nu putem reduce totul, că tot aud această sintagmă franco-german, nu, sunt multe subiecte care pur şi simplu nu se poate, structura economiei e total diferită de structura economiei din Franţa.

Mediafax: Nu aţi vorbit niciodată despre efortul personal. Câte deplasări aţi făcut? Faceţi o estimare măcar pe săptămână dacă vă este greu să vă gândiţi când eraţi la Bucureşti, când eraţi la Bruxelles în perioada asta?

George Ciamba: E foarte complicat să o fac acum şi chiar nu am făcut-o pentru că mi se pare că până la urmă nu cred că în cifre trebuie să discutăm, dar într-adevăr a fost un efort deosebit de obositor, cred că mai mult de jumătate din timpul acesta am fost plecat, am avut şi un dezavantaj, în fine, că primele şase luni de preşedinţie au… aprilie şi iunie cu Consilii la Luxemburg, această condensare a Parlamentului European a fost un alt tip de presiune pentru că era vorba şi de prezenţa noastră în plen, era vorba şi de prezenţa acolo de a împinge în ceea ce se cheamă trialogul şi iarăşi chiar dacă au fost numai până în 17 aprilie, ei de fapt au avut mai multe sesiuni, normal Parlamentul European ar trebui să aibă 12 sesiuni pe an, dar bineînţeles se scot perioadele de vacanţă şi atunci în perioada asta au avut mult mai multe sesiuni decât ar fi fost aferente celor 4 luni de mandat şi bineînţeles un travaliu destul de mare că am avut şase Consilii Afaceri Generale normale, am avut două Consilii Afaceri Generale articolul 50 pentru că să nu uităm că “fantoma” BREXIT - ului a fost un lucru care a fost prezent mult, până la urmă BREXIT nu s-a întâmplat în preşedinţia României, dar lucrurile care trebuiau făcut tot le-am făcut.

Şi bineînţeles la care adăugăm un  Consiliu de Afaceri General Informal în România, să nu uităm numărul de Consilii Europene care iarăşi a fost legat de BREXIT, a fost legat de alegeri, deci a fost suplimentară practic ceea ce normal însemna cele două Consilii martie, iunie, Consilii Europene. O multitudine de lucruri care s-au întâmplat la Bucureşti, bineînţeles iarăşi calitatea de reprezentare pentru că în perioada preşedinţiei într-adevăr a trebuit să fiu prezent practic şi în dialogul bilateral pentru că România, să nu uităm şi guvernul României, nu a făcut ca alţii să, pur şi simplu să închidă activitatea bilaterală, deci au fost ţări care în perioada preşedinţiei au spus că e mult prea multă încărcarea. Noi am făcut cvadrilaterală cu cei trei prim-miniştri cu preşedintele Serbiei, am făcut vizite bilaterale, am făcut foarte multe, foarte mult efort s-a adus în partea de extindere, nu am obţinut rezultatul pe care îl doream dar măcar nu am pierdut nimic, deci a fost foarte important şi asta e un lucru apreciat şi de comisarul Hahn, vis a vis de eforturile preşedinţiei noastre şi de către Macedonia de Nord că noi am păstrat lucrurile care erau şi nu am pierdut faţă de etapa anterioară şi că am reuşit prin lucrul acesta de fapt să insuflăm un nou în momentul procesului şi noi suntem siguri că în octombrie va fi o decizie pozitivă de începere a negocierilor.

De asemenea deci a fost foarte mult o zonă de practic partea de lărgire pentru că partea de lărgire intră în Consiliul Afacerii Generale. De asemenea, a fost foarte multă  presiune vis a vis de partea de coordonare pentru că practic trebuia să coordonăm de la chestiuni logistice, să nu uităm că preşedinţia noastră a fost foarte  ambiţioasă, nu vreau să fac comparaţie, asta să le faceţi dumneavoastră, să vă uitaţi la câte Consilii Informale a organizat România şi câte Consilii Informale au organizat alte ţări. Să ne uităm la câte evenimente s-au organizat, fie aici, fie al Bruxelles pentru că am avut evenimente foarte reuşite, de exemplu pe antisemitism şi iarăşi capacitatea de reprezentare a preşedinţiei care era la ministrul Afacerilor Europene a trebuit, s-a exercitat inclusiv la partea de conferinţe, partea de teme, care nu erau chiar în zona directă a acţiunii politice a Consiliului Afaceri Generale şi zic aici am avut antisemitism, am avut egalitatea de gen, partea de dezinformare, eu zic că noi am făcut cât s-a putut de mult.

Mediafax:  Având în vedere efortul acesta al echipei guvernamentale, a deranjat în momentul în care preşedintele Klaus Iohannis nu a felicitat deloc Executivul pentru rezultate? Şi mai mult partea echipelor tehnice?

George Ciamba: Eu cred că la Bruxelles el a vorbit despre toţi care au avut decizii politice, deci eu cred că preşedintele, dacă ne uităm atenţi, declaraţia preşedintelui României de la Bruxelles a fost o declaraţie în care nu a vorbit de tehnicieni. Am vorbit şi eu, şi până la urmă bineînţeles trebuie vorbit şi de tehnicieni, adică eu nu cred că este o dihotomie şi nici doamna prim ministru nu a zis tocmai, cum acest eveniment care urmează să îl facă la Ateneu va fi mult mai dedicat de exemplu echipelor tehnice, cred că a fost important decizie politică, că până la urmă de asta este vorba într-o preşedinţie şi în acelaşi timp bineînţeles abilitate de negociere, abilitate de a reuşi să obţii rezultate, zic nu consens, pentru că se ne înţelegem e vorba de majorităţi calificate, este mult mai complicat în negociere cu majorităţi calificate şi cum poţi să o faci pentru că ea practic o faci în mai mulţi parametri decât că dacă era numai cu unanimitate.

Şi iarăşi cred că a fost important că eforturile reprezentanţei, eforturile tuturor colegilor mei de aici din Minister, a fost foarte important că Ministerul de Externe a fost în centrul  acestui exerciţiu pentru că cine are mai bine expertiza de negociere decât Ministerul de Externe? Eu cred că acest lucru a contat enorm de mult în managementul acestui proiect, că până la urmă a fost un proiect, preşedinţia română  a fost un proiect, un proiect major pentru noi şi care într-un fel a vrut să arate maturitatea noastră, capacitatea noastră administrativă şi să arate că România poate să performeze nu numai ca şi membri ci şi lider  care poate să creeze majorităţi calificate, care poate să arate care sunt temele de viitor. A fost un efort foarte mare pe care l-am făcut pe zona bugetului, pe zona viitorului buget al Uniunii Europene, fiecare Consiliu de Afaceri Generale, de exemplu noi cu asta am discutat, deci nu se putea fără experţi, bugetul este o chestie foarte complicată, modul cum e el construit. (...) cred că e important pentru noi ca ţară să nu fim singurii care vorbesc de rău de ea, pentru că ceilalţi vorbesc de bine şi cred că nu ar avea niciun sens să ne apucăm noi să vorbim.

Mediafax: Legat de directiva care prevede dublul standard, au românii vreo şansă să spună „ de mâine consumăm produse la fel ca şi cei din vest”? Pentru că aici a fost o întreagă discuţie.

George Ciamba: Cred că până la urmă decât să nu ai nici un fel de legislaţie, întotdeauna e bine să ai legislaţie. Al doilea lucru că este bine să fii informat, deci aici este o discuţie de a fi informat. Discuţia e foarte complicată în ceea ce priveşte dublul standard… e foarte complicat de a zice ce înseamnă inferior şi ce înseamnă superior (...) e foarte complicat să zici ce înseamnă conceptul care e practic al Uniunii şi care e unitatea prin diversitate, adică până la urmă fiecare are obiceiuri culturale, anumite reţete, chiar în anumit sens  nici cultural nu poate să fie chiar identice.

Dar problema esenţială cred că aici a fost ca toată lumea să fie informată (...) noi acum vedem începutul unei acţiuni politice pentru că aceste directive vor fi transpuse în legislaţie în doi ani de zile. Ce a făcut România acum şi ce a închis, se va vedea în doi ani de zile, practic, în legislaţia naţională şi atunci cred că vom putea decide dacă a fost prea mult sau a fost prea puţin. A fost compromisul care putea să ne ţină la masă, poate puteam să zicem că nu vrem nimic, dar eu cred că este un compromis bun atinge foarte bine dimensiunea de informare şi cred că a fost şi un semnal public, până la urmă, noi trimitem economiei de piaţă, piaţa reacţionează deci consumatorul este liber să nu cumpere. În momentul acela sunt sigur că nu va mai exista discuţia asta de dublu standard.

Cel mai important lucru pe care îl faci într-o piaţă este să vorbeşti de partea de informare ca să ştie ce cumpără şi să ia o decizie cât mai în măsură.  Şi eu zic că a fost un lucru foarte bun, adică nu văd niciun fel de chestiune cât de radical putea fi ca interdicţie pentru că sunt nişte chestiuni din piaţă, până la urmă nu pot să intru într-o logică de comandă, de economie de comandă să îi zic lui ce să facă în ţara x, până la urmă chiar asta nu pot şi nu cred că ar putea fi concepută ca legislaţie.

Mediafax: Există încă o directivă legată de previzibilitatea forţei de muncă, ne interesează foarte mult pentru că avem mulţi muncitori români în Diaspora, pe care îi vizează aceste măsuri, cum îi protejăm?

George Ciamba: Avem înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Muncă, care exact va avea rolul să le protejeze drepturile. Pentru noi a fost un lucru important, pentru că această Agenţie face un fel de supraveghere să zic aşa un pic transfrontalieră chiar  ceea ce e unic  faţă de alte tipuri de agenţii europene, în ceea ce priveşte modul cum este respectată legislaţia europeană în toate ţările membre şi cred că asta a fost un lucru important pentru noi exact din perspectiva faptului că avem multă lume în piaţa lumii, că avem cetăţeni europeni, că până la urmă nu sunt cetăţeni români, întotdeauna, să ne înţelegem, deci noi vorbim aici de cetăţeni europeni şi vorbim de faptul că libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi ca bunuri, servicii şi lucrătorilor toate trebuie să fie respectate, nu putem să avem o piaţă unică funcţională dacă nu avem toate libertăţile împreună.

Mediafax: Fake news-ul- care a fost pericolul, având în vedere că în timpul preşedinţiei române la Consiliul UE am avut şi alegeri europarlamentare. V-aţi confruntat cu astfel de ameninţări?

George Ciamba: Dezinformarea e prezentă şi  bineînţeles că fenomenul fake news nu o să dispară de azi pe mâine că nici nu există de azi de mâine, există de destul de mult timp, dar e vorba de criterii clare, e vorba de guidance pe care l-am făcut, cred că prima dată am avut concluziile  din Consiliul Afaceri Generale şi concluziile Consiliului European vis a vis de dezinformare unde am menţionat  exact şi ce tipuri de surse am din punct de vedere chiar al geografiei poată să apară, ceea ce cred că a fost un lucru bun, bineînţeles că nu am capacitatea să văd în ce măsură au fost influenţate alegerile pentru Parlamentul European care până la urmă reprezintă cel mai mare exerciţiu, al doilea cred cel mai mare exerciţiu electoral dintr-o democraţie.

Dar cred că până la urmă avem un rezultat foarte bun, avem o creştere a participării, deci există mult mai mare interes faţă de proiectul european, sunt multe ţări în care a fost o participare mai bună la acest scrutin, decât la scrutinul parlamentar normal, pentru prima dată, ceea ce înseamnă destul de mult  şi iarăşi, repet, am avut un rezultat foarte bun în sensul că toată această discuţie, vom avea un Parlament European care va fi dominat de antieuropeni nu s-a întâmplat, deci nu ştiu cât a influenţat, dar pot să zic că rezultatul până la urmă eu cred că a fost un rezultat bun şi un rezultat bun şi proeuropean şi care vine în sprijinul ideii de a face mai mult pentru Europa şi  nu de a face mai puţin.