Video INTERVIUL INTEGRAL | Gândurile lui Cristoiu. Kelemen Hunor: Preşedintele Iohannis s-a autocaracterizat ca pompier atomic. Preşedintele trebuie să fie un lider

Au atacat la Curtea Constituţională toate proiectele de legi, legile votate în Parlament care aveau măcar o singură frază pentru comunitatea maghiară

Kelemen Hunor: Dacă sunt împotriva mea, sunt om politic, nu mă supăr, mă supăr când am mandat să mă supăr, cum se spune. Când ei atacă comunitatea maghiară atunci mă supăr, nu e o chestiune personală.

Ion Cristoiu: Dar au fost...

Kelemen Hunor: Da, ei au atacat la Curtea Constituţională toate proiectele de legi, legile votate în parlament care aveau măcar o singură frază, inclusiv Codul administrativ, pentru comunitatea maghiară, ceea ce nu e bine, dar mai ştiu încă un lucru de fiecare dată când un partid ajunge în opoziţie încearcă să folosească cartea maghiară şi PSD-ul a făcut când era în opoziţie şi noi eram la guvernare, deci nu există nicio diferenţă din acest punct de vedere, când ajung la guvernare ajung mai responsabili şi aici eu nu vreau să vorbesc nici despre Rareş Bogdan, nici despre altcineva, Ludovic Orban a devenit un pic mai reţinut în ultima perioadă şi când vor avea responsabilitatea guvernării atunci sigur că şi comportamentul lor se va schimba.

Este adevărat, după ce a dispărut România Mare, ăştia din România Mare s-au împrăştiat în toate partidele româneşti. Aici dacă vreţi putem lua bucată cu bucată, în fiecare partid există voci când e ”nevoie” sau când apare vreo chestiune apar şi ei şi mai pun gaz pe foc.

Dar eu cred că la o adică ar trebui să găsim cu toate partidele româneşti aşa cum am încercat o bază de discuţie. Să nu fie chestiunea minorităţii maghiare permanent în mijlocul războaielor politice, poţi să te războieşti pe multe, multe alte aspecte de la sănătate şi până la infrastructură şi de la mediu până la sistemul social cât vrei. Ar trebui să scoatem, dacă se poate, printr-un pact naţional chestiunea minorităţilor naţionale din această luptă politică internă.

Nu mai câştigi. Eu nu cred că mai câştigi voturi în zona românească sau...

Ion Cristoiu: N-am citit până acum această declaraţie. E premieră? Sau aţi mai zis-o?

Kelemen Hunor: Eu am mai zis până acum

Ion Cristoiu: Da, dar a trecut neobservată. Acum e chiar o ştire. Deci propuneţi un pact.

Kelemen Hunor: Am propus şi în 2015.

Ion Cristoiu: Acuma propuneţi nu ăla cu să nu se certe între ei candidaţii?

Kelemen Hunor: Nu, aia e...

Ion Cristoiu: Să fie un pact în care... scris sau...?

Kelemen Hunor: Scris, am propus scris. Haideţi drepturile câştigate nu se ating prin fel de fel de legi, ordonanţe, hotărâri de guvern.

Ion Cristoiu: Dar nici dumneavoastră nu cereţi mai multe.

Kelemen Hunor: Şi orice pas înainte se face prin discuţie cu toată lumea indiferent că sunt la putere sau sunt în opoziţie ca să nu fie permanent un motiv de a ataca pe celălalt. Fiindcă asta a făcut PNL-ul şi USR-ul şi PMP-ul în această perioadă, când n-au avut alte idei atunci au atacat pe PSD şi pe ALDE cu chestiunea comunităţii maghiare.

Ion Cristoiu: Deci vorbim de două puncte. Unu, tot ce s-a câştigat până acum post-decembrist să nu mai fie pus în discuţii indiferent cine vine la putere.

Kelemen Hunor: Şi orice pas înainte se face pe o dezbatere transparentă cu toată lumea.

Ion Cristoiu: Şi doi, din lupta politică dintre partidele româneşti să se excludă folosirea... Ultima întrebare din partea mea cu Valea Uzului. Vă aşteptaţi ca guvernul nou PNL să rezolve această chestiune? Puneţi una din condiţii la vot pentru acest guvern sau nu?

Kelemen Hunor: Noi am introdus în moţiunea de cenzură din iunie o frază legat de respectarea legii, inclusiv în ceea ce priveşte Valea Uzului, şi eu sunt convins că orice guvern responsabil, când trece valul electoral, trebuie să se ocupe să rezolve această problemă, indiferent cine va fi la guvernare. Eu nu ştiu cine va câştiga alegerile de anul viitor.

Ion Cristoiu: E vorba de guvernul de acum, minoritar.

Kelemen Hunor: Guvern minoritar, neminoritar, dacă ei sunt responsabili trebuie să ai şi curaj în politică, fiindcă cei care au avut curaj permanent au câştigat şi să spui ”domnule, rezolvăm”. Nu pierde nimeni, nu iei nimic de la nimeni dacă rezolvi problema şi ai închis un subiect care revine permanent şi nu este comod pentru nimeni. Nu cred că pentru români este ceva comod, pentru oameni responsabili, pentru politicieni români, nici pentru noi nu este ceva comod să discutăm permanent când noi am putea pune toată această energie pentru a construi ceva în această ţară că şi noi vrem o ţară mai bună, nu vrem o ţară mai puţin bună.  

Monica Mihai: Aţi ridicat o problemă interesantă la începutul emisiunii, cea legată de bugetul pentru anul viitor. Domnul ministru de Finanţe a declarat în acest weekend că dacă va cădea guvernul PSD cu siguranţă nu vom avea un buget pentru anul viitor pentru că va ieşi un haos şi nu va avea cine să-l treacă. În calitate de preşedinte al UDMR, în calitate de membru în Parlament, dar şi de viitor candidat la prezidenţiale, cum aţi vedea această problemă rezolvată? Cade guvernul PSD, vom avea acest guvern care de abia se va acomoda într-o perioadă în care ar trebui deja discutat bugetul.

Cred că în această ţară mai sunt oameni care ştiu să facă un buget în afară de domnul ministru Teodorovici

Kelemen Hunor: Trebuia discutat mai demult că în foarte multe ţări în august, în septembrie se închide acest capitol, eu cred că în această ţară mai sunt oameni care ştiu să facă un buget în afară de domnul ministru Teodorovici, cu tot respectul pentru el, nu cred că e singurul din această ţară care ştie să închidă un buget. Eu cred că sunt specialişti în minister în partide şi se va face un buget dar se va face cu o întârziere. Oricum, el, până la această oră, nu a venit nici măcar cu un proiect de buget, nu ştim dacă la rectificare se va mai întâmpla ceva, că trebuie încă o rectificare, nu se poate. Anul trecut nu a reuşit să vină până la sfârşitul anului cu un proiect de buget şi nu am nicio premisă să cred că în acest moment a rămas singurul om în această ţară care se pricepe la buget. Nu, sunt mulţi specialişti, se va face sigur când pleacă un guvern vine un alt guvern, face un proiect de buget relativ repede dacă este pregătit acel partid pentru guvernare. Deci nu mi-e frică de acest lucru. El zicea că dacă nu este el, nimeni nu e în stare să închidă bugetul. Haideţi totuşi să nu exagerăm.

Monica Mihai: Chiar şi cu acea gaură de peste 8 miliarde de lei?

Kelemen Hunor: Ştiţi care e problema cu acea gaură, noi avem încă un spaţiu destul de larg, datoria publică nu este foarte mare, deci nu am depăşit încă pragul, nici nu suntem aproape de pragul critic, deci putem să luăm bani de pe piaţă, dar depinde cu ce costuri luăm. Până când există conflict politic, până când nu se ştie cine guvernează, până când nu se ştie cine este responsabil pentru guvernare rămâne o lipsă de încredere pe pieţele financiare şi costurile cresc. Noi deja împrumutăm cu o dobândă de peste 4%, toţi în jurul nostru primesc bani cu unu maxim 2,3 – 21,4, noi la 4,4 – 4,5 nu reuşim să tragem. Sunt costuri uriaşe şi aceste costuri cresc dacă nu se ştie că există o forţă politică, există un guvern stabil şi predictibil. Asta este problema, nu că nu am avea un spaţiu fiscal destul de larg în continuare, că există, acest lucru există. Dar costurile cresc, cresc şi în 2020 partea cu cheltuielile rigide cu buget au crescut, se apropie de pragul critic de 80%, au trecut de 70% şi trebuie să încerci să rezolvi problema veniturilor bugetare. Noi, în acest moment, suntem pe ultimul loc şi bulgarii sunt în faţa noastră în ceea ce priveşte veniturile fiscale, nemaivorbind de TVA. Deci sunt multe, multe probleme pe care nu le-a rezolvat domnul Teodorovici şi nu cred că a rămas singurul om în această ţară care ştie să facă buget. Sigur, în această dezbatere, domnule trebuie să rămânem noi acolo că altfel pică ţara şi nu vom avea buget nu stă în picioare.

Ion Cristoiu: O ultimă întrebare din partea mea pe tema relaţiei româno-maghiară, apropo de sensibilitatea comunităţii maghiare o ştiu şi a UDMR. Vă dau citire unei ştiri care a fost interpretată de unii ca exprimând o realitate ciudată. Aproximativ 500 de militari din MApN, SRI, STS şi SPP vor participa în perioada 7-13 octombrie la exerciţiul interinstituţional Concordia 19 în judeţele Covasna şi Harghita. Au fost jurnalişti şi nu dintre cei naţionalişti care au văzut în asta ca o manevră a statului român... ca un răspuns la acţiunile, citez ghilimele, lui Viktor Orban în Ardeal. Nu vorbesc de Viktor Orban, ştiaţi de aceste manevre, vi se par normale, comunitatea maghiară din zona respectivă ştie, e liniştită?

Dacă cineva din conducerea armatei vede în secuime o problemă de genul Osetia de Sud sau Donbas eu cred că n-au înţeles nimic sau încearcă să manipuleze ceva

Kelemen Hunor: Noi am aflat când au anunţat acum câteva zile, cred că vineri sau sâmbătă când a anunţat generalul Botea dacă nu mă înşel şi a zis că urmează acest exerciţiu.

Ion Cristoiu: Împotriva unui război hibrid, atenţie.

Kelemen Hunor: Şi aici începe toată problema. Deci armata, sigur, trebuie să facă exerciţii pe teritoriul ţării. Acest general a dat o explicaţie absolut inacceptabilă din punctul meu de vedere, a vorbit de Donbas şi a vorbit de Osetia de Sud unde au fost situaţii similare, deci a dat aceste două chestiuni. Acolo s-au purtat războaie de toată, între ghilimele, frumuseţea. Noi nu suntem în această situaţie. Dacă cineva din conducerea armatei vede în secuime o problemă de genul Osetia de Sud sau Donbas eu cred că n-au înţeles nimic sau încearcă să manipuleze ceva. Deci este doctrina lui Ceauşescu, nu poţi să ai încredere în maghiari, nu poţi să ai încredere în secui, ei reprezintă o ameninţare la securitatea naţională, nu putem accepta aşa ceva. Deci din punctul meu de vedere este o abordare greşită. Statul român dacă nu poate oferi altceva decât exerciţii militare pe războaie hibride în secuime, nici măcar nu este la graniţa cu Ucraina, hai să spunem, sau undeva la marginea României, este în mijlocul ţării. Dacă asta este singura ofertă a statului român nu e bine. De ce nu construieşti? De ce nu vii cu o ofertă credibilă pentru cele două judeţe, pentru acea regiune. De 30 de ani ne chinuim, nu există infrastructură, fără infrastructură nu vin investitorii. Noi suntem acuzaţi că nu aducem investitori, unde să aduci dacă nu vrei să construieşti nimic, dacă nu vrei să construieşti autostrăzi, dacă nu vrei să modernizezi calea ferată? Deci din punctul meu de vedere este o abordare total greşită, oamenii sunt extrem de nervoşi în Harghita şi Covasna fiindcă ei au următorul sentiment...

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, staţi un pic, dumneavoastră daţi o ştire, nu v-am mai auzit vorbind. V-aţi mai pronunţat până acum? Nu.

Kelemen Hunor: Ce anume?

Ion Cristoiu: În legătură cu această...

Kelemen Hunor: Nu, nu m-am pronunţat pentru că nici nu am fost întrebat şi nici nu am avut ocazia, nu am vrut să fac la o conferinţă de presă sâmbătă sau duminică la Arad când am avut conferinţă de presă, dar vă spun, oamenii spun de ce statul român nu are încredere în noi nici acum după 100 de ani, după 30 de ani. Suntem oameni care muncim, plătim taxele, nu am plecat din această ţară, construim cât putem construi şi nu vom pleca, nu vrem să plecăm. De ce trebuie război hibrid? Pentru ce? Mai ales când dai aceste exemple din Donbas şi din Osetia de Sud înseamnă că ai în gândul tău ceva că oamenii vor să facă acolo o diversiune. Nu este corect, nu este corect.

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră, UDMR, vorbiţi în numele comunităţii maghiare,  consideraţi că această operaţiune, exerciţiu, este inacceptabil, greşit, cum caracterizaţi?

Kelemen Hunor: Inacceptabil, greşit, o abordare absolut incorectă faţă de acea comunitate din Harghita şi din Covasna, faţă de maghiarii de acolo. Au mai fost astfel de exerciţii undeva în ţară?

Ion Cristoiu: Nu.

Kelemen Hunor: Da, ok. Suntem noi fostă republică din Uniunea Sovietică? Nu. Suntem vecini cu Rusia? Nu. Au fost astfel de intervenţii din partea Rusiei, cum a fost în Osetia de Sud sau în Donbas? Nu. Atunci de ce faci chestia asta? Ce vrei să demonstrezi? Vrei să transmiţi că nu ai încredere în acea comunitate, în maghiarii din cele două judeţe? Că asta transmiţi, nu transmiţi altceva. Chestia aia că avem o colaborare foarte bună interinstituţională, vrem să facem nu ştiu ce... ok, bine, dar e o abordare greşită.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, aici sunt instituţii de forţă din România, nu numai MapN, credeţi că acest exerciţiu a fost planificat, iniţiat de guvern, de preşedinţie?

Kelemen Hunor: Nu ştiu. Habar n-am.

Ion Cristoiu: Oricum ştirea este aceasta. Dumneavoastră în chip oficial...

Kelemen Hunor: Eu am văzut vineri sau sâmbătă când au ieşti şi au anunţat, că până acum noi nu am ştiut, eu am aflat de la primarii din zonă care au primit o înştiinţare în acea zi spunând că va fi un exerciţiu militar, ”liniştiţii pe cetăţeni”.

Ion Cristoiu: Asta e o ştire, cum au primit aşa ceva? Bun, deci oficial, repet, dumneavoastră Kelemen Hunor în numele UDMR şi a comunităţii maghiare consideraţi inacceptabilă, greşită această operaţiune de război hibrid...

Kelemen Hunor: Cu această explicaţie.

Ion Cristoiu: Cu această explicaţie.

Kelemen Hunor: Cu această explicaţie pentru că acea explicaţie contează.

Ion Cristoiu: Corect.

Kelemen Hunor: Fiindcă armata face exerciţii, asta se face peste tot în lume, e ok, aici nu ai ce să spui şi nici nu trebuie să spui că de aceea ai armată. Dar explicaţia, exemplele date pe războaie hibride care nu au fost doar războaie hibride ci războaie cu forţele armate în Osetia de Sud şi în Donbas e greşit.

Ion Cristoiu: Să o întrebăm mâine şi pe doamna Dăncilă legat de acest exerciţiu.

Kelemen Hunor: Nu ştiu, e programat, eu nu am răspuns pentru că nu am informaţii, dar nu cred că este o abordare corectă şi nu am nicio problemă cu exerciţiile militare, doar cu explicaţia şi locul.

Monica Mihai: Domnule Kelemen Hunor sunteţi în cursa prezidenţială pentru a treia oară, în 2009 aţi avut un scor de 3,83%, în 2014 un scor de 3,47%, care credeţi că e scorul pe care îl veţi avea în acest an la alegerile...

Dacă ar câştiga Theodor sau aş câştiga eu, România ar ieşi în câştig de cauză 100%

Kelemen Hunor: Ştiţi, ar fi bine să intru în turul doi...

Monica Mihai: Aţi zis dumneavoastră şi domnul Paleologu.

Kelemen Hunor: Da, da, da asta ar fi pentru România varianta câştigătoare, indiferent dacă ar câştiga Theodor sau aş câştiga eu, România ar ieşi în câştig de cauză 100%. Dar noi ştim cum e chestiunea votului util, noi ştim dacă prezidenţialele nu sunt cuplate cu parlamentare există această diferenţă, noi în această campanie vrem să transmitem un mesaj de viitor, un mesaj pentru ambele comunităţi, pentru fiecare cetăţean şi sper că putem demola din prejudecăţi putem să readucem respectul şi încrederea sau ceva din încredere putem să readucem în societatea noastră, inclusiv între comunitatea noastră şi majoritatea românească. Fără respect, fără încredere nu poţi să construieşti nimic. Nu poţi să faci nimic, nicio familie, nicio prietenie nu se poate lega dacă nu există respect şi încredere. În acest moment pe oricine întrebaţi spune că simte lipsa de respect din partea statului. Dacă omul vede că legea nu este respectată şi rămâne fără consecinţe imediat pune întrebarea dacă nu respectă statul, dacă nu este în stare să impună respectarea legii eu ca cetăţean ce-ar trebui să fac? Să plec sau să caut portiţe mici. Nu există încredere, dacă nu există încredere... Cele două naţiuni mari care sunt caracterizate de un grad înalt de încredere în societate Germania şi Japonia, uite, două societăţi de succes. La noi lipseşte această încredere... E mai importantă decât banul, e o chestiune extrem de importantă acest capital social, respectul şi încrederea.

Monica Mihai: Cine credeţi că ar avea respectul şi încrederea în cazul în care nu aţi ajunge în turul al doilea? Cui i-aţi oferi această...?

Kelemen Hunor: Vom vedea atunci, e o întrebare la care astăzi nu putem răspunde fiindcă vrem să credem că toţi aceeaşi şansă în această luptă electorală, sigur, de fiecare dată preşedintele în exerciţiu are un avantaj.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, aţi spus undeva că, referindu-vă la Klaus Iohannis, că domnia sa şi-a pierdut jumătate din voturile minorităţii maghiare din 2014. De ce? Cum vă explicaţi? Spuneţi-ne mai pe larg.

Kelemen Hunor: Noi am văzut în 2014 şi am făcut şi măsurători post electorale, facem după fiecare alegeri, cam 82-83% dintre maghiarii care au ieşit la vot l-au votat pe Klaus Iohannis, am făcut un sondaj acum după alegerile europarlamentare, este undeva la 40%, cam jumătate a pierdut. Nu a făcut niciun gest către comunitatea maghiară în această perioadă. Cu această lipsă de implicare se poate explica.

Ion Cristoiu: Faţă de alţi preşedinţi n-a făcut? Sau...

Kelemen Hunor: Faţă de alţii, acum pot să vă dau exemple nu asta este problema fiindcă dacă vorbim de Constantinescu, vorbim de Iliescu în al doilea mandat nu de primul mandat, vorbim de Băsescu cu toate supărările şi nemulţumirile faţă de Băsescu, e singurul preşedinte care nu a dat nici măcar un mesaj pe 15 martie. Nu e un capăt de lume, dar oamenii reţin acest lucru.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, încă o întrebare în legătură cu...

Kelemen Hunor: Şi a atacat foarte multe legi la Curtea Constituţională, legea învăţământului, Codul administrativ. Dacă vă uitaţi la sesizarea instituţiei prezidenţiale, că nu vreau să spun că preşedintele a scris acea sesizare la Curtea Constituţională, veţi găsi vreo opt pagini, care vorbeşte în acea sesizare de 40 de pagini, în opt pagini despre chestiunea folosirii limbii materne în administraţia locală.

Ion Cristoiu: Acum nu o să-mi spuneţi că un preşedinte german este mai naţionalist decât...

Kelemen Hunor: Nu, nu, nu asta zic, eu zic că nu s-a interesat, nu a făcut niciun gest, deci este o constatare.

Ion Cristoiu: Dar ca preşedinte, dumneavoastră i-aţi reproşat?

Kelemen Hunor: Că am propus un cod... Eu fac o constatare nu intru în aprecieri.

Ion Cristoiu: Am înţeles, asta a fost faţă de comunitatea maghiară, dar în legătură cu domnia sa ca preşedinte aţi spus undeva că domnia sa a fost numai un pompier, de ce credeţi, ce înseamnă asta pentru dumneavoastră, adică a fost sau nu a fost numai pompier?

Kelemen Hunor: El s-a autocaracterizat ca şi un pompier atomic, eu am spus că preşedintele nu trebuie să fie un pompier. Pompierii sunt pompieri se ocupă de incendii, preşedintele trebuie să fie un lider care ştie în ce direcţie vrea să conducă ţara şi conduce ţara, dă şi un model fiindcă nu toate atribuţiile constituţionale pot fi exercitate de la o zi la alta, dar dacă tu reprezinţi un model pentru societate, ai o viziune schimbi mentalitatea societăţii. Eu de exemplu nu ştiu care este politica externă a României, dacă dumneavoastră ştiţi ar fi bine să vorbim, de ce suntem noi ca şi călăreţul singuratic pe marginea Mării Negre, de ce lipsim noi din Balcanii de Vest? De ce nu suntem în colaborarea din centrul şi estul Europei? Aici eu văd o lipsă de implicare a preşedintelui. Poate dacă avea guvernul lui era mai bine, nu-mi dau seama.

Ion Cristoiu: O întrebare, am văzut părerea dumneavoastră despre Viktor Orban, sunt de acord ca personalitate, spuneţi-mi în România ar fi fost posibil un Viktor Orban ca politică în raport cu Uniunea Europeană?

Kelemen Hunor: Nu am avut un om politic de calibrul lui, deci nu era posibil, pentru asta trebuie să ai un om cu talentul lui, cu calităţile lui şi bineînţeles cu majoritatea cu care a fost ales de trei ori. Noi nu am avut un astfel de lider.

Ion Cristoiu: România putea sau poate să fie Ungaria de acum în raporturile internaţionale?

Kelemen Hunor: Nu trebuie să fie şi nu trebuie să te uiţi nici la Ungaria, nici la Polonia, nici la Slovacia trebuie să ştii pentru ţara ta ce este mai bine, cum poţi să gestionezi relaţiile internaţionale multilaterale, bilaterale în Uniunea Europeană în aşa fel încât acţiunea ta, ţara ta să iasă în câştig de cauză. Noi în ultima perioadă inclusiv în perioada lui Băsescu nu am avut un astfel de lider, din păcate, din păcate.

Monica Mihai: Ce credeţi că s-a întâmplat în acest an aţi declarat şi dumneavoastră la alegerile europarlamentare aţi avut un plus de aproape 180.000 de voturi care au venit din comunităţi româneşti.

Kelemen Hunor: 180.000, ar fi fost bine să vină din comunităţile româneşti.

Monica Mihai: Au fost în plus faţă de ultimele alegeri.

Kelemen Hunor: Da, au fost în jur de 20.000-30.000 în plus în vechiul regat cum spunem noi.

Mă voi adresa şi românilor la alegerile prezidenţiale, chiar ar fi culmea să nu mă adresez şi românilor

Monica Mihai: Cum vă explicaţi aceasta?

Kelemen Hunor: Cu o mobilizare mai mare decât în alte rânduri, eu am avut 38.000 în 2014 de exemplu la prezidenţiale în zonele unde nu trăiesc maghiarii şi mă bucur că am avut aceste voturi şi sper că vom avea voturi din ce în ce mai multe, fiindcă eu nu văd nicio chestiune de imoralitate sau ilegalitate să obţii voturi de la români, cum şi maghiarii din când în când mai votează cu partidele româneşti şi nu văd că ar fi iarăşi o chestiune imorală. Noi am pus reprezentanţi în secţii de votare mult mai mult decât făceam în alte dăţi, încercăm să punem în continuare reprezentanţi în secţiile de votare. Noi am adunat de exemplu în Gorj peste 3000 de semnături în această perioadă când era vorba de a aduna semnăturile de susţinere pentru candidatura mea.

Ion Cristoiu: Hai să vedem şi la alegerile de acum în Gorj!

Kelemen Hunor: Da, şi sper, că eu mă voi adresa şi românilor la alegerile prezidenţiale, chiar ar fi culmea să nu mă adresez şi românilor. Eu vreau şi voturile românilor pentru că mă consider un om politic responsabil, care are o viziune pentru această ţară, nu numai pentru maghiari, pentru fiecare om, pentru fiecare cetăţean. Nu văd niciun lucru care e de blamat, haideţi să fim serioşi!

Monica Mihai: Care este viziunea pe care o aveţi pentru România şi cu ce oferte veniţi pentru români?

Kelemen Hunor: Dincolo de atribuţiile constituţionale trebuie să vorbim despre unde suntem şi unde vrem să ajungem, ce rol vrem să jucăm în regiune şi am spus cele două principii care trebuie cumva şi valori aduse respectul şi încrederea, trebuie câteva priorităţi formulate de către preşedinte, interne pe de o parte şi în relaţiile noastre internaţionale. Eu am spus că sunt patru domenii unde preşedintele trebuie să spună ce crede şi ar trebui să împingă societatea în acea direcţie infrastructura mare, educaţie, sănătate şi relaţii internaţionale. În infrastructură dacă noi nu vom reuşi să facem ceva în domeniul infrastructurii mari, deci nu mă interesează poduleţele, feroviară, portul Constanţa şi autostrăzi vom pierde pariul în această zonă. În educaţie dacă tot spunem că România educată,  dar nu facem nimic vom pierde iarăşi, nu investim în viitor. Acolo trebuie o reformă totală în 30 de ani, 28 de miniştri şi 35 de reforme care nici nu erau reforme, copii care încep şcoala la 7 dimineaţă, sunt supraîncărcaţi, pedagogi, profesori care fac muncă de administrator în loc de profesor, nu avem buget, ne mândrim că am reuşit să zugrăvim 75% din toaletele din şcoli, dar de fapt noi luăm un miliard de la buget şi preşedintele aici poate să fie mult, mult, mult mai implicat indiferent de ce preşedinte vorbim.

Monica Mihai: Ştiu că dumneavoastră aţi militat pentru 6% din PIB pentru educaţie?

Kelemen Hunor: Da, dar eu am spus şi în anii care sunt în urma noastră la dezbaterea bugetului şi eu cred că ar trebui să ajungem la 8%, la 9%, nu spun 12%.

Monica Mihai: Şi de unde aţi lua această diferenţă, unde credeţi că este prea mult?

Kelemen Hunor: Ah, multă, multă risipă e în această ţară să nu vă faceţi griji de unde se poate lua.

Monica Mihai: De unde?

Kelemen Hunor: Deci în primul rând noi la veniturile bugetare stăm foarte prost, acest lucru trebuie schimbat. Trebuie să introduci câteva chestiuni care funcţionează în alte ţări casele de marcat on-line, ca să cureţi un pic din economia neagră, din economia gri. Trebuie să mai reduci fiscalitatea şi să mai faci predictibilă tot ce înseamnă politica fiscală. Nu ai voie să introduci nicio schimbare brutală aşa cum s-an întâmplat în anii care au trecut şi atunci vei avea venituri bugetare mult mai mari. Adică noi aici suntem dezastruos, trebuie să rămânem în competiţie în această zonă în politicile fiscale ca să atragi investitori ca să creezi locuri de muncă. Dacă noi am avut această competitivitate în perioada lui Tăriceanu, încet, încet am pierdut fiindcă am umblat prost la politicile fiscale inclusiv la cota unică care nu mai este cotă unică, noi spunem că este cotă unică, dar nu. Dacă aduci venituri poţi să dai la educaţie, dacă schimbi structura bugetului ai bani şi pentru alte domenii importante. Sigur nu preşedintele face bugetul, nu preşedintele votează bugetul, dar e bine să ştim ce doreşte preşedintele, e bine să ştim ce crede despre România, care sunt priorităţile pentru care luptă un preşedinte în mandatul său de cinci ani de zile.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră dacă aţi fi preşedinte aţi vorbi mai mult decât preşedintele actual?

Kelemen Hunor: Da, deci Băsescu a vorbit prea mult, Iohannis a vorbit prea puţin. Trebuie să ajungi undeva la mijloc.

În turul 2 cu Paleologu: Cred că România ar câştiga cu noi mult mai mult decât va câştiga cu orice alt candidat

Monica Mihai: De ce aţi vrea să ajungeţi în turul al doilea cu domnul Paleologu?

Kelemen Hunor: Fiindcă nici el, nici eu nu dorim puterea cu orice preţ şi cu orice mijloace. Deci trebuie să dai puterea acelui om care nu doreşte şi sunt convins că nici Paleologu, nici cu mine nu dorim puterea prin orice preţ, pe de o parte, pe de altă parte şi el şi cu mine avem o pregătire un pic diferită faţă de ceilalţi candidaţi şi avem o abordare mult mai echilibrată. Amândoi credem în această valoare a respectului şi amândoi suntem convinşi că în educaţie dacă nu vei investi pierzi pariul cu generaţia tânără şi cu viitorul. Deci sunt multe, multe chestiuni comune în gândirea noastră şi de aceea am spus că ar fi minunat nu numai să vorbim despre filozofia greacă sau despre Kant între cele două tururi de scrutin, ci despre faptul că noi când vorbim despre viitorul societăţii româneşti avem multe subiecte în comun şi abordări foarte similare, nu identice, fiindcă nu există abordări identice de aceea eu cred că România ar avea nevoie de un astfel de preşedinte cum e Toader sau cum sunt eu. Eu am o experienţă mai mare în politică, el are o experienţă mai mare în diplomaţie, el este profesor, eu nu sunt profesor, dar cred că România ar câştiga cu noi mult mai mult decât va câştiga cu orice alt candidat.

Monica Mihai: Cum aţi colabora cu un guvern din care ar face parte USR?

Kelemen Hunor: Trebuie să respecţi votul majorităţii. Dacă majoritatea va trimite USR-ul în Parlament anul viitor, trebuie să accepţi acest lucru. Dar ca preşedinte ai multe pârghii prin care poţi să modelezi activitatea guvernului şi aş folosi aceste instrumente constituţionale şi politice. Dacă ne gândim la perioada imediat următoare nu ştiu, USR-ul a zis că nu vrea să ajungă la guvernare, vor să ajungă după alegeri. Bun, ok, un partid dacă nu-şi asumă responsabilitatea guvernării sau susţinerea unui guvern dar vrea să rămână alt guvern pentru mine este o problemă. Sigur acolo există mai puţină transparenţă decât aş vrea eu în politică, ei nu au clarificat nici până la această oră ideologia lor, acolo de la neomarxişti şi progresişti şi oameni de extremă stângă sunt până la oameni de dreapta de toate felurile. Deci e bine să ai o ideologie, e bine să ai un set de valori, ei încă nu au clarificat aceste chestiuni, nu va fi uşor cu ei. Ei acum au o problemă uriaşă în ce direcţie ar trebui să meargă în continuare. Ei se vor lupta cu PNL-ul anul viitor la alegerile locale, în Transilvania sută la sută şi din această perspectivă se şi vede ei nu sunt foarte apropiaţi în acest moment.

Ion Cristoiu: Comunitatea maghiară mă înşel eu sau dumneavoastră sunteţi mai critic cu USR-ul decât cu PNL-ul?

Kelemen Hunor: Sunt critic cu toţi şi când e ceva de criticat, dar sunt în USR oameni minunaţi cu care noi am lucrat foarte bine.

Ion Cristoiu: Comunitatea maghiară către ce se înclină către USR sau către PNL?

Kelemen Hunor: Nu aici iarăşi nu pot să spun aşa o noutate că noi vedem pe măsurătorile noastre.

Ion Cristoiu: Da pe măsurătorile voastre.

Kelemen Hunor: Deci nu s-a schimbat volumul celor care votează cu partidele româneşti în 30 de ani, dar nu se mai votează cu PSD, nu se mai votează cu PNL, nu se mai votează cu PMP, cei care votează cu partidele româneşti, tinerii votează mai degrabă cu USR-ul. Asta s-a schimbat, asta se ştie, dar nu a crescut numărul celor sau procentul celor care sunt activi din punct de vedere politic şi votează cu partide româneşti.

Ion Cristoiu: Dacă votează, votează cu USR-ul.

Kelemen Hunor: Mai degrabă cu USR-ul, dar acest grup a rămas constant.

Ion Cristoiu: De ce?

Kelemen Hunor: E o întrebare bună, nu vreau să dau eu răspunsul că poate nu ştiu eu răspunsul, dar se poate căuta, nu vreau să vă dau un răspuns pentru că nu am un răspuns nici pentru mine însumi. Cred că tinerii sau o parte dintre tineri au văzut în USR ceva ce de fapt nu e USR-ul ştiţi o promisiune mult mai mare, o abordare mai relaxată, mai lejeră, mai puţină încrâncenare, nu ştiu poate trebuie analizat nu vreau să dau eu un răspuns, dar acest lucru este clar volumul a rămas, s-a schimbat interiorul celor care votează cu partidele româneşti spre USR.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea şi aici vă întreb în calitate de preşedinte al UDMR în cazul în care după alegerile de anul viitor va fi nevoie de UDMR să participe pentru o majoritate împreună cu USR şi cu PNL, v-aţi alătura acestei majorităţi?

Kelemen Hunor: În politică permanent vrei să ajungi la putere, permanent vrei să fii parte din executiv şi nu e nimic ciudat, altfel nu faci politică. Dacă găsiţi un om politic care spune domnule alegeţi-mă pe mine fiindcă nu vreau să guvernez niciodată, vreau să stau în opoziţie, căutaţi un alt om politic sau un alt partid. Noi am spus de foarte multe ori că dacă există condiţii şi există posibilitatea noi putem intra la guvernare. Am intrat de câteva ori, am fost în opoziţie de foarte multe ori, am colaborat cu cei care au fost la guvernare de două ori şi nu respingem ideea de a intra la guvernare, dar nu în acest moment, nu în această perioadă. Sigur că nici acum nu aş putea să spun că nu discut dacă cineva doreşte să discutăm despre o astfel de posibilitate eu nu resping o discuţie, nu am respins niciodată.

Cred că unii de la PSD vor căderea de la guvernare

Ion Cristoiu: Întorcându-ne la moţiunea de cenzură a existat în perioada asta după criza ALDE o încercare din partea PSD-ului de a îmbunătăţi relaţiile cu UDMR, de a vă atrage, au fost discuţii?

Kelemen Hunor: Nu, nu au fost discuţii substanţiale de niciun fel.

Ion Cristoiu: Ce înseamnă substanţiale, au fost totuşi, vi s-au părut neserioase, cum vi s-au părut?

Kelemen Hunor: Nu, nu au fost abordări.

Ion Cristoiu: Nu?

Kelemen Hunor: Nu, au zis hai să vedem să nu semnaţi moţiunea, haide să nu votaţi moţiunea, dar asta este absolut de înţeles că cine este la guvernare doreşte să păstreze guvernarea, dar nu au fost discuţii.

Ion Cristoiu: Dar nu au fost negocieri.

Kelemen Hunor: Nu, negocieri nu au fost.

Ion Cristoiu: Nu au fost din cauza dumneavoastră sau a lor?

Kelemen Hunor: Nu, nici noi nu am căutat, nici ei nu au căutat nicio negociere. Deci negociere nu a existat.

Ion Cristoiu: Păi vor să cadă de la guvernare, nu trebuia să fie o negociere cu dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Cred unii da, unii din PSD vor.

Ion Cristoiu: E o ştire, normal era că UDMR votează... şi întrebare toate celelalte partide româneşti să zicem aşa au anunţat că votează la vedere, dumneavoastră cum veţi vota?

Kelemen Hunor: Noi niciodată nu votăm la vedere.

Ion Cristoiu: De ce?

Kelemen Hunor: Fiindcă votul secret, e vot secret, totuşi nu trebuie să-ţi baţi joc de orice în această lume dacă vrei să pari, măcar dacă vrei să pari un om serios, că votul e secret, este secret. Eu am încredere totală în colegii mei. Noi când am luat o decizie, indiferent din 90 până în 2019 şi aşa va rămâne şi în continuare, noi am respectat acea decizie. Deci eu nu trebuie să-i verific pe colegii mei, dacă noi vom lua hotărârea că vom vota moţiunea, vom vota moţiunea nu trebuie să arăt eu bilele. Votul secret trebuie să fie vot secret, deci nu poţi să faci chiar circ să pui poalele în cap şi ce vrei să demonstrezi, demonstrezi că nu ai încredere în colegii tăi cu care după aceea vrei să formezi majoritate, vrei să şi guvernezi, cum adică?

Ion Cristoiu: Nu că eu sunt uimit, chiar nu a încercat PSD-ul negocieri cu dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Păi negociere ce înseamnă?

Ion Cristoiu: Păi nu, chemare serioasă în sensul următor.

Kelemen Hunor: Chemare serioasă nu a fost, ce să negociem?

Ion Cristoiu: Păi nu, dumneavoastră cum vă explicaţi, vor să cadă?

Kelemen Hunor: Nu-mi explic în niciun fel, ei au încercat, au sunat la colegii mei, oare nu se poate să nu votaţi, au zis nu, decizia e luată.

Monica Mihai: Şi asta a fost toată discuţia.

Ion Cristoiu: Vă miră domnişoară?

Monica Mihai: Mă surprinde puţin, dar rămâne să vedem ce se va întâmpla joi, domnule Kelemen Hunor vă mulţumim pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a sta de vorbă în această seară, domnul Cristoiu vă mulţumesc pentru această discuţie, doamnelor şi domnilor ne revedem mâine seară cu o nouă ediţie specială. Până atunci la revedere.