Video INTERVIUL INTEGRAL "Gândurile lui Cristoiu". Theodor Paleologu: Îl provoc pe Iohannis la o dezbatere şi în limba germană

Paleologu: Voi face publică lista echipei mele după ce trec de 10%

Monica Mihai: Sunt membri de partid? Sunt din PMP?

Theodor Paleologu: Nu, nu. Niciunul nu e membru PMP. Dar să ne înţelegem, nu voi face publică această listă decât atunci când voi trece de 10% pentru că înainte e caraghios. Când ai 8%, nu te apuci să vinzi pielea ursului din pădure. Când mă apropii de intrarea în turul doi, voi face publică aproape toată lista, nu chiar toată lista pentru că sunt şi diplomaţi şi militari pe care nu-i pot anunţa.

Ion Cristoiu: Că suntem la capitolul ăsta cu partidul, care este... Acest gen de candidatură este o premieră, e vorba de candidatură serioasă, ei au fost şi înainte independenţi din ăştia care voiau să apară la televizor. Care e raportul unui candidat ca dumneavoastră cu partidul?

Theodor Paleologu: Bun.

Monica Mihai: La ce vă obligă?

Theodor Paleologu: Pe mulţi dintre ei îi cunosc de multă vreme. Sunt oameni cu care mă ştiu, în care am încredere.

Ion Cristoiu: În ce constă? E o maşinărie, monitorizaţi presa? Ca să putem să vă luăm în serios.

Theodor Paleologu: Da, sigur. Luaţi-mă în serios, vă rog foarte mult. Păi e totuşi aparatul partidului, dar mai sunt şi alţii care sunt implicaţi în asta, sunt şi... o echipă pentru design, pentru partea de campanie, aţi văzut că am totuşi nişte afişe foarte reuşite.

Ion Cristoiu: De câte ori ies din casă dau de Paleologu preşedinte şi zic ia uite, mă, putea să scrie Cristoiu preşedinte.

Monica Mihai: Poate la alegerile viitoare.

Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, în 2012 pe atunci stăteam pe strada Paleologu, prietena mea avea un apartament pe strada Paleologu, de altminteri un bloc clădit exact pe locul unde fusese casa noastră, grădina noastră înainte de anii 30 şi mă uitam pe geam şi am văzut un afiş, erau alegerile din 2012, cu mine. Deci, vă daţi seama culmea narcisismului, stau pe strada Paleologu, mă uit pe fereastră şi văd un afiş cu Paleologu.

Monica Mihai: Domnul Paleologu, scorul partidului PMP la ultimele alegeri a fost undeva de puţin peste 5%.

Theodor Paleologu: Nu, nu 5,9.

Paleologu: Alegerile prezidenţiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare

Monica Mihai: 5,9. Cum veţi depăşi acest scor pentru că v-am ascultat declaraţiile din ultimele săptămâni în care eraţi ferm convins că veţi reuşi să depăşiţi chiar 10% şi să ajungeţi în turul al doilea? De unde veţi lua? Din care parte?

Theodor Paleologu: Pentru că alegerile prezidenţiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare. Se votează un om. Un om, o viziune, de aia este Dan Barna atât de jos faţă de propriul lui partid şi zic faţă de propriul lui partid, nu faţă de ansamblul USR-PLUS pentru că e vorba de un om şi de viziunea lui şi de experienţa lui, de capacitatea lui de a convinge, de a articula un proiect de societate, asta contează în primul rând. Alegerile prezidenţiale întotdeauna sunt cu surprize. Întotdeauna şi nu numai în România. Amintiţi-vă 2014, câţi credeau că va câştiga Iohannis? În 2009 ţin minte aproape tot corpul diplomatic era convinsă că va câştiga Geoană. În 2000 cine şi-ar fi imaginat că urma să ne trezim cu turul doi Vadim-Iliescu, în 2017 în Franţa, vă mărturisesc, eu până foarte târziu nu am crezut că va câştiga Macron. În Statele Unite cine îşi imagina că urma să câştige Trump şi aşa mai departe. Ce vreau să spun cu asta este că alegerile prezidenţiale sunt întotdeauna cu surprize. Surprize mai mici sau mai mari sau foarte mari. Ei bine, eu am această convingere că voi crea o foarte mare surpriză pe 10 noiembrie şi apoi pe 24 noiembrie.

Monica Mihai: Am luat proiectul pe care îl aveţi dumneavoastră pentru România şi mi-am notat câteva lucruri pe care aş vrea să vă întreb punctual. Aveţi aici o recomandare, angajatul trebuie să fie liber să muncească oricât doreşte. Ce înseamnă asta concret şi aplicabil?

Theodor Paleologu: E vorba să nu fie limitări la dreptul de a muncii şi de a avea o remuneraţie pe măsură.

Monica Mihai: Oricât doreşte, adică să fie posibil să lucreze ore în plus?

Theodor Paleologu: Da. Să poată lucra ore în plus dacă doreşte acest lucru. Mai mult de atât, eu consider că orele în plus, astea dorite de cel care lucrează, să nici nu fie taxate. Asta e o altă chestiune despre care putem vorbi în plus dacă vreţi.

Paleologu: Constituţia are mai multe bube. E nevoie de o reformă radicală a Constituţiei

Ion Cristoiu: Am văzut în tot... v-am citit interviurile şi declaraţiile şi am văzut o preocupare a dumneavoastră pentru ipostaza de preşedinte al României post-decembristă. Haideţi că chiar vreau să discut serios. Spuneţi-mi, nu numai raportat la Klaus Iohannis, spuneţi-mi cum vedeţi dumneavoastră preşedintele României în post-decembrism? E bine precizat în Constituţie? De aici să începem.

Theodor Paleologu: Da, vorbeam şi înainte de emisiune, Constituţia are mai multe bube. E incoerentă, mai exact. Ea a fost copiată după Constituţia franceză, dar copiată cu greşeli. Şi are probleme de logică, de logică constituţională. De exemplu, preşedintele lui poate dizolva Parlamentul din proprie iniţiativă, e o procedură extrem de complicată şi vedem acuma cât de grav e acest lucru. Procedura de suspendare a preşedintelui iarăşi a produs în două rânduri o agitaţie fără rost. Apoi, preşedintele numeşte primul ministru, dar nu se poate descotorosi de el. Astea sunt incoerenţe care trebuie corectate. Eu îmi doresc, vreau, propun o reformă radicală a Constituţiei. Poate chiar ar fi cazul să nu vorbesc de o reformă ci de o schimbare radicală de regim politic, de constituţie. Acuma, legat de modul în care diferiţii preşedinţi, mă gândesc că la asta vă refereaţi, cum au umplut acest rol diferiţii preşedinţi. Pentru că într-adevăr Constituţia lasă loc, nu zic de interpretare, dar de stiluri diferite de a umple această funcţie. Şi l-am avut pe Traian Băsescu care era foarte activ în exercitarea prerogativelor, Klaus Iohannis, tocmai, pasiv în ceea ce priveşte rolul lui, adică cred totuşi că chiar şi aşa cum este Constituţia asta, ea dă preşedintelui o serie de pârghii pe care le poate folosi. Unii le folosesc, alţii nu le folosesc, deci... sper că am răspuns la întrebare. Dar schimbarea Constituţiei este absolut fundamentală pentru că dacă vom continua aşa ne vom afunda din ce în ce mai mult în marasm. Mai mult de atâta suntem abonaţi la crize recurente, eu cred că e necesară o dezbatere despre Constituţie, despre aceste schimbări fundamentale pe care le propun şi, de ce nu, ar trebui să discutăm şi despre republică şi monarhie pentru nu am avut parte de această discuţie.

Monica Mihai: Care ar trebui să fie discuţia în această zonă?

Theodor Paleologu: Legată de, mă rog, ce s-a întâmplat în 47, dacă românii îşi doresc sau nu-şi doresc o schimbare de regim din acest punct de vedere, măcar să ştim pe bune unde stăm. Eu nu vreau să forţez lucrurile într-o direcţie sau alta, dar cred că e necesară o discuţie pe această temă pentru că nu am avut o discuţie reală pe tema formei de guvernământ. Şi e vorba de o discuţie principială, nu de cutare sau cutare precedent.

Monica Mihai: Exact asta urma să fie întrebarea mea având în vedere că ultimul rege, regele Mihai I al României a murit, dacă ar fi vorba să aducem discuţia de monarhie care ar fi linia de succesiune?

Theodor Paleologu: Nu, e o chestiune de principiu, nu de favorizare a unei persoane sau a alteia. E o chestiune de principiu şi apoi, dacă există un acord, un consens asupra principiului, vedem mai departe ce anume putem face. Dar deja e mult prea departe, întâi cred că e necesară o discuţie reală, onestă pe această temă, pe tema regimului politic pe care îl vrem. În ceea ce priveşte Constituţia republicană, repet, cred că e nevoie de o schimbare fundamentală, asta e convingerea mea personală că avem nevoie de o schimbare, vorba lui Caragiale, pe ici pe colo, dar în puncte cu adevărat esenţiale, extrem de importante pentru coerenţa regimului nostru politic.

Paleologu: Dăncilă e extraordinar de rigidă şi nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală şi încăpăţânată şi nimic nu vrea să audă

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu, daţi-mi voie să fac o observaţie. Problema preşedintelui a fost simplă până în 2003 când a apărut acest decalaj între mandatul preşedintelui şi alegerile parlamentare. Domnul Traian Băsescu a încercat să rezolve această schizofrenie pentru că e clar că preşedintele fiind omul unui partid, dacă partidul ăla nu era la guvernare, celălalt partid principal, PSD sau PNL, era adversar. Am văzut, trebuie să remarc, dumneavoastră, dar nu aţi adâncit, spuneţi că până la urmă chiar şi în condiţiile în care un preşedinte precum Klaus Iohannis are un alt guvern ar putea preşedintele să negocieze anumite proiecte. Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vreau să-mi adânciţi asta. Adică de ce trebuie să fie tot timpul preşedintele ţepos faţă de Guvern, deoarece Guvernul e al altui partid?

Theodor Paleologu: Acum mai e o problemă. Cu PSD în varianta Dragnea-Dăncilă e greu să negociezi ceva pentru că ei înşişi sunt extrem de sectari. E greu de discutat. Uitaţi-vă la doamna Dăncilă, nu vrea să înţeleagă nimic, a propus-o pe Rovana Plumb, era evident că urma să fie un dezastru după aia a continuat cu Dan Nica, e incredibil, nimic nu învaţă doamna Dăncilă, nu vrea să audă nimic, nu ascultă nimic, e extraordinar de rigidă şi nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală şi încăpăţânată şi nimic nu vrea să audă. Însă revenind la întrebarea domnului Cristoiu, da, sigur, e necesar un dialog pentru că, vă dau exemplul diplomaţiei, ştiţi că e o chestiune care îmi e foarte aproape,  sunt ambasade importante unde nu avem ambasadori încă, în Canada nu avem ambasador, n-am avut ambasador la Bruxelles multă vreme, ani de zile n-am avut ambasador la Bruxelles, în Israel n-avem ambasador, în Mexic n-avem ambasador, în Vietnam n-avem ambasador. De ce? Pentru că sunt foarte căpăţânoşi şi unul şi altul or aici trebuie un minim dialog pentru că ştiţi foarte bine şi dumneavoastră că mai mult de două săptămâni nu e normal să laşi o ambasadă fără ambasador. Este o lipsă de respect faţă de ţara respectivă. Eu ştiu că asta poate nu pasionează masele, dar e foarte important modul în care se prezintă o ţară în lume este foarte important, eu cred că este jobul principal al preşedintelui, să reprezinte România. Ce spune Constituţia asta este, prima frază: Preşedintele reprezintă statul român. Este un lucru pe care îl poate face cu demnitate şi cu eficienţă dacă îşi propune acest lucru.

Paleologu: Preşedintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor, aşa cum spune Constituţia

Monica Mihai: Cum aţi gestiona dumneavoastră în scenariul în care aţi câştiga alegerile prezidenţiale, să presupunem că nu veţi avea, adică sunt şanse foarte mici să existe un guvern PMP, va exista probabil un guvern PNL, USR, nu este exclus ca să fie şi PSD la guvernare. Cum vă vedeţi dumneavoastră relaţia dumneavoastră sau relaţia instituţională?

Theodor Paleologu: Eu cred că e un atu faptul că nu sunt şef de partid şi că nu mă susţine un partid mare pentru că nu cred că e bine pentru România să avem un preşedinte şef de partid, care e şef al statului şi în acelaşi timp şef de partid în care statul şi partidul oarecum se contopesc. Statul partid e ceva ce ar trebui să depăşim pentru totdeauna. Preşedintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor aşa cum spune Constituţia, să nu rămână o ficţiune ce scrie în Constituţie. Evident că fiind cine sunt îmi doresc o coaliţie largă de dreapta din care PMP-ul să facă parte, evident. Mai mult de atâta, în 2020 vor fi alegeri şi îmi doresc ca partidele care susţin acţiunea preşedintelui să susţină o schimbare radicală a Constituţiei pentru că Constituţia nu o poate schimba preşedintele prin simpla lui voinţă. Trebuie să aibă o majoritate parlamentară, trebuie ca guvernul o schimbare a Constituţiei. Deci, schimbarea Constituţiei, dacă voi fi ales pe 24 noiembrie, va fi o temă importantă pentru dezbaterea electorală din 2020.

Monica Mihai: Şi ce se va întâmpla în ideea în care dumneavoastră promiteţi asta acum ca preşedinte, veţi ajunge preşedinte şi vă veţi trezi în situaţia în care nu veţi putea face acest lucru pentru că nu veţi avea majoritate parlamentară.

Theodor Paleologu: În 2019, evident, în decembrie 2019 când voi depune jurământul evident că nu va exista o majoritate în acest sens. Dacă proiectul meu eşuează, voi vedea ce fac atunci pentru că există şi modelul de Gaulle care atunci când proiectul lui a eşuat, a plecat. Deci a plecat de două ori. Bun, să ne înţelegem, nu-mi doresc deloc o asemenea situaţie, eu cred că există o dorinţă foarte puternică în ţara noastră de schimbare a Constituţiei pentru că foarte multă lume îşi dă seama că această Constituţie produce crize în mod recurent şi aceste crize sunt extrem de păguboase pentru societatea românească.

Ion Cristoiu: Am văzut în tot ce aţi declarat până acum nu prea a fost abordată, dacă nu chiar deloc, două prerogative ale preşedintelui, cele de politică externă, foarte importante, şi cele... preşedintele în raportul său cu sistemul instituţiilor de forţă. Hai să începem cu partea externă că la asta vă pricepeţi. Programul dumneavoastră de ce începe chiar cu naţiunea? ”Naţiunea suferă de pe urma  de încredere din România de azi în paralel cu neglijarea valorilor naţionale şi luarea în derâdere a crescut...” de ce aţi pus prima propoziţie sau... naţiunea?

Theodor Paleologu: Păi nu vi se pare că e o valoare...

Ion Cristoiu: Nu ştiu, eu v-am întrebat. Că ar putea să vină anumiţi intelectuali şi să spună...

Theodor Paleologu: Că ce, că naţiunea e depăşită? Eu nu cred că naţiunea este depăşită, cred dimpotrivă că naţiunea este cadrul pentru democraţie, iertaţi-mă că citez acuma din nou autori, dar profesorul meu Pierre Manent, cel cu care mi-am făcut teza de doctorat a scris texte memorabile pe această temă, naţiunea este o formă politică fără de care democraţiile europene nu sunt de conceput. E o carte tradusă, de altminteri, şi în româneşte, Metamorfozele cetăţii, la Humanitas.

Ion Cristoiu: Aţi urmărit în ultimul an, dacă nu chiar în ultimii doi ani, această dezbatere a poziţiei României în raport cu alianţele în care se află. Să luăm care este părerea dumneavoastră ca viitor preşedinte în legătură cu, că de asta vă spun, suntem prea slugarnici, suntem prea băţoşi? Cum vedeţi dumneavoastră relaţia cu Uniunea Europeană?

Theodor Paleologu: Relaţia cu Uniunea Europeană trebuie să fie una normală şi cred că...