Video INTERVIUL INTEGRAL "Gândurile lui Cristoiu". Theodor Paleologu: Îl provoc pe Iohannis la o dezbatere şi în limba germană

Paleologu, despre cazul Caracal: E prea multă incompetenţă, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot

Ion Cristoiu: Am înţeles, aveţi umor, dar acum vă întreb cu seriozitate, nu legat de România TV.

Theodor Paleologu: Cu seriozitate cred că această tragedie îngrozitoare arată unde duce incompetenţa generalizată la toate nivelurile şi are legătură cu ce spun eu, aveţi acolo scris ”respect, educaţie, performanţă”. Când spun performanţă mă gândesc şi la meritocraţie. Eu cred că tema meritocraţiei este esenţială în România actuală şi va fi foarte importantă în anii următori. Pentru că e prea multă incompetenţă, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot, până la nivel de prim-ministru, poate chiar de preşedinte, da? prea multă incompetenţă, prea multă impostură şi asta duce la situaţii absolut incredibile.

Ion Cristoiu: Şi cum s-a întâmplat promovarea acestei incompetenţe?

Theodor Paleologu: Cred că partidele politice au jucat un rol nefast, foarte nefast promovând nulităţile, impostorii tolerând impostorii, tolerând impostura. Sunt instituţii de învăţământ, universitari care sunt bule de impostură. 75% dintre doctoratele de la Academia de Poliţie...

Ion Cristoiu: Aveţi doctoratul am înţeles, în Franţa.

Theodor Paleologu: Da.

Ion Cristoiu: Cu ce? Mi-aţi spus înainte de interviu dar am uitat.

Theodor Paleologu: Am susţinut doctoratul în 2001 la Paris, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, era Pierre Manent profesorul francez şi era o cotutelă cu Universitatea din Munchen, iar tema doctoratului este noţiunea de teologie politică, o noţiune pe care a propus-o un gânditor german, Carl Schmitt, jurist şi filosof politic, controversat într-adevăr, dar cred că această noţiune de teologie politică este o contribuţie importantă.

Ion Cristoiu: De ce credeţi că a apărut acest fenomen al plagiaturii?

Theodor Paleologu: Să vă povestesc ceva. În urmă cu mulţi ani, în 2002, eram profesor la Berlin la European College of Liberal Arts unde mai târziu am şi condus universitatea de vară, am fost profesor mai mulţi ani acolo. Şi am avut un plagiat, era un român, l-a prins unul dintre profesori şi a ieşit un scandal îngrozitor, voiau să-l dea afară, mă rog. Şi unul dintre colegii noştri, italian, important detaliul ăsta, a spus ”înţeleg, it’s a culture issue” e o problemă culturală şi din păcate în anii următori cazurile de plagiat au fost exclusiv din ţări est-europene, România, Bulgaria, Ucraina, Belarus, ce mai aveam, Georgia şi aşa mai departe.

Ion Cristoiu: De ce?

Theodor Paleologu: E o problemă de mentalitate. E o problemă foarte serioasă de mentalitate şi cazul cel mai surprinzător a fost o studentă strălucită din Belarus, strălucită realmente, formidabilă, eu am prins-o că a plagiat şi ştiţi cum am prins-o? Mi-am dat seama că erau în lucrarea ei pasaje mai slabe, pasajele mai slabe erau cele plagiate. E incredibil, nu?

Ion Cristoiu: Nu i-aţi explicat de ce a vrut să plagieze dacă...

Theodor Paleologu: E o problemă culturală, e o problemă culturală pentru că... şi mai are legătură...

Ion Cristoiu: E o obsesie să fii neapărat doctor?

Theodor Paleologu: Ah, bun, asta başca la români.

Ion Cristoiu: De ce?

Theodor Paleologu: La români este obsesia asta. Fiecare, la politician, vrea să aibă şi el un doctorat ca să se dea mare, ceea ce e o aberaţie totală pentru că atunci când eşti implicat într-o activitate politică, administrativă n-ai cum să faci un doctorat. Doctoratul înseamnă cercetare, eu stăteam de dimineaţa până seara în bibliotecă. Eu am fost înscris la doctorat trei ani dar în realitatea mi-a luat cinci ani pentru că au fost încă doi ani înainte în care am tot pritocit tema mea şi am pregătit-o. Deci practic aproape cinci ani de muncă constantă de dimineaţă până seara. După asta eram sleit de forţe, cum să faci un doctorat serios şi în acelaşi timp să fii ministru sau secretar de stat şi sunt situaţii comice. Au fost situaţii comice în trecut în care ministrul Justiţiei îşi făcea doctoratul cu primul-ministru.

Monica Mihai: Dumneavoastră aveţi un CV impresionant, aveţi...

Theodor Paleologu: Mă rog, pe partea academică.

Monica Mihai: Partea academică, voiam să vă întreb concret cum traducem tot ceea ce spuneţi dumneavoastră, care în teorie sună minunat. Dar cum traducem concret de exemplu acest lucru: să stabilim meritocraţia, să scăpăm de impostură, vorbim totuşi, chiar dumneavoastră aţi spus, de o mentalitate socială, de cultură. Cum vă propuneţi concret să schimbaţi?

Theodor Paleologu: Mentalităţile se schimbă lent, ia timp, dar trebuie să începi că dacă nu începi nu avansezi. Iar legat de meritocraţie e nevoie de concursuri pe bune şi de concursuri gândite cu adevărat pentru scopul instituţiilor respective. Vă dau un exemplu că tot vorbeam de diplomaţie mai devreme, la concursul de intrare în Ministerul de Externe sunt teste grilă. Un test grilă nu-ţi spune nimic despre capacitatea cuiva de a gândi cu mintea proprie, de a analiza, de a sintetiza, de a scrie ca lumea, or noi ce vrem de la un diplomat, vrem să fie în stare de aceste lucruri, să analizeze, să sintetizeze, să scrie, asta vrei de la un diplomat. Deci ce vreau să spun este că trebuie adaptate concursurile în toate domeniile, evident. Trebuie să fie concursuri relevante şi pe bune pentru că ştiţi foarte bine că în universităţile româneşti concursurile sunt în general simulacre, nu sunt concursuri reale, universitatea românească nu este cu adevărat deschisă către competiţia internaţională, sunt închise, sunt concursuri practic în care se autoreproduc anumite grupuri de universitari.

Paleologu: Trebuie redus numărul de funcţionari. Aparatul de stat românesc este supradimensionat

Monica Mihai: Aţi păstra numărul de funcţionari publici sau aţi reduce?

Theodor Paleologu: Bună întrebare, numărul de funcţionari publici trebuie redus. Dar trebuie făcut într-un mod uman da, adică sunt maniere de a proceda, acuma nu înseamnă că dai afară dintr-o dată un număr mare de funcţionari, dar poţi să nu reînnoieşti acele plecări la pensie. Se poate foarte bine face acest lucru. Dar trebuie redus numărul de funcţionari. Nu, aparatul de stat românesc este supradimensionat, luaţi primăria Bucureşti, comparaţi cu primăria Berlin şi o să vedeţi dintr-o dată că avem de trei ori mai mulţi lucrători la primăria oraşului Bucureşti. Atenţie, Bucureştiul nu e mia mare decât Berlinul, dimpotrivă, Berlinul e mai mare.

Monica Mihai: Aţi făcut referire în proiectul dumneavoastră la 300 de membri în parlament, făceaţi referire de fapt la referendumul din 2009?

Theodor Paleologu: Da. Faptul că acest referendum a rămas literă moartă este o bătaie de joc absolut scandaloasă.

Ion Cristoiu: E şi o problemă a Constituţiei care nu prevede ce se întâmplă la... Domnul Paleologu, nu întâmplător v-am întrebat despre cariera dumneavoastră academică. Vă pun o întrebare pe care v-aş fi pus-o şi dacă vă întâlneam pe stradă. Ce v-a apucat să intraţi în politică?

Theodor Paleologu: Asta e o întrebare pe care aţi fi putut să mi-o puneţi şi în 2008.

Ion Cristoiu: Da, dar nu ca acum candidat.

Theodor Paleologu: E bună întrebarea şi să ştiţi că nu am un răspuns gata pregătit pentru asta pentru că nici nu ştiu dacă am făcut bine în 2008 să candidez, să mă întorc în România, să devin deputat, apoi ministru. O să-mi dau seama la sfârşitul vieţii. Cum spune Solon că nu-ţi dai seama dacă ai fost fericit în viaţa decât atunci când mori. Nu o să-mi dau seama dacă am făcut bine, pentru mine, decât pe patul de moarte. Atunci o să-mi dau seama dacă am făcut bine că am candidat în 2008, dacă am făcut bine acum în 2019 să candidez la preşedinţie, atunci o să-mi dau seama. Când punctele vieţii mele poate se vor unii într-o linie coerentă. Pe de altă parte acum, în 2019, am simţit că este un semn al destinului pe care nu am dreptul să-l ignor. În viaţă sunt momente de cotitură şi e vorba şi de coerenţă cu tine însuţi. Dacă spui anumite lucruri apoi trebuie să trăieşti în conformitate cu ele. Eu predau Platon, Plutarh şi spun la cursurile mele lucruri pe care acuma e momentul să le dovedesc sau măcar să trăiesc în conformitate  cu ele pentru că pentru mine această candidatură oricât de comic le-ar părea unora, are motivaţii filosofice. E vorba de coerenţa cu gândurile mele şi cu vorbele mele. Dacă predau Plutarh şi vorbesc la cursurile despre Plutarh despre Numa şi despre Licurg şi despre Aristide şi despre Timoleon, apoi când mă găsesc într-o situaţie care îmi permite să fac ceva, cred că n-am dreptul să mă derobez.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea. Cum vă poziţionaţi faţă de referendumul pentru familie?

Theodor Paleologu: În acel moment, mulţumesc pentru întrebare că e importantă clarificarea asta, m-am dus, am votat, am şi explicat pe pagina mea de Facebook de ce fac acest lucru. Mi s-a părut că a fost o campanie groaznică, că s-au spus aberaţii în toate direcţiile, dar eu m-am dus şi am votat, am considerat că este un referendum de iniţiativă populară, ştiu că unii sar în sus şi spun că semnăturile au fost adunate fraudulos, nu, au fost adunate peste un milion de semnături, trei milioane, câte or fi fost, şi a fost un referendum de iniţiativă populară şi mi s-a părut că este firesc să mă duc la vot. Dar este o temă care în mod evident nu a interesat electoratul român pentru că este o temă de import. O temă care ne-a venit de peste ocean şi nu a interesat electoratul, cu atât mai mult cu cât referendumul a fost organizat de guvernul patronat de Dragnea şi a existat o foarte mare suspiciune faţă de intenţiile reale din spatele acestui referendum. Dar, repet, eu m-am dus la vot, am votat, nu am considerat că e cazul să mă bat cu pumnii în piept pe temele legate de referendum şi cu asta am considerat că mi-am făcut datoria de cetăţean.

Ion Cristoiu: Din experienţa dumneavoastră de până acum, e şi o întrebare personală, spuneţi-mi ce probleme are un intelectual când intră în politică?

Theodor Paleologu: Multe. În primul rând probleme cu ceilalţi politicieni.

Ion Cristoiu: Prin ce se deosebesc cele două lumi?

Theodor Paleologu: Acuma depinde de intelectual, că sunt mulţi intelectuali, unii sunt foarte diferiţi.

Ion Cristoiu: Eu mă refeream la dumneavoastră, intelectual intelectual, un om al cărţilor, hai să spunem om al cărţilor.

Theodor Paleologu: Pentru mine personal o dificultate este legată de ce spuneam mai devreme şi anume integrarea într-un partid pentru că eu nu sunt om de partid, sunt mult prea rebel, mult prea independent, liber în exprimare, liber în gândire, nu-mi place, vă repet, nu-mi plac şedinţele, nu-mi place disciplina, bun. Respect, dar nu e pentru mine pe de o parte. Pe de altă parte, sigur, e o mare provocare să te adaptezi şi să vorbeşti cu oameni care nu ştiu lucrurile care te preocupă pe tine. Important e să asculţi oameni simpli, oameni care nu ştiu carte dar care au probleme reale şi trebuie să le iei, să le respecţi, e o provocare care de fapt te îmbogăţeşte foarte mult. Pentru mine deplasările în ţară sunt situaţii care simt că mă îmbogăţesc foarte mult.

Ion Cristoiu: Normal. Am citit într-unul din interviuri că dumneavoastră aţi fi dispus că faceţi o dezbatere cu domnul preşedinte şi în germană, e adevărat?

Theodor Paleologu: Dacă îl avantajează vorbim şi în germană.

Ion Cristoiu: De ce? De ce îl avantajează?

Theodor Paleologu: Păi nu ştiu, poate...

Ion Cristoiu: Dumneavoastră explicaţi, pe ce pune el accent pe conjuncţii sau pe ce? Faceţi o descriere.

Theodor Paleologu: Ah, când citeşte? E foarte amuzant când citeşte textele scrise alţii este formidabil cum le interpretează şi cum accentuează prepoziţiile sau conjuncţiile.

Ion Cristoiu: Dar de ce le accentuează?

Theodor Paleologu: Nu ştiu, e un mister, aş vrea să ştiu care e explicaţia dar au fost situaţii în care cu greu îmi stăpâneam râsul la recepţii oficiale, la Cotroceni.

Ion Cristoiu: Dar oricum rămâne această propunere, că sunteţi de acord dacă în română e greu pentru... putem da acest titlu.

Theodor Paleologu: Da, wir können auf deutsch sprechen, natürlich.

Ion Cristoiu: Domnul Paleologu a spus că e gata să discute cu domnul preşedinte...

Theodor Paleologu: Auf deutsch, herr präsident, kein problem.

Monica Mihai: Domnilor vă mulţumesc pentru ediţia din această seară. Domnule Theodor Paleologu vă mulţumim că aţi acceptat să staţi de vorbă cu noi, domnule Cristoiu vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru o ediţie specială, doamnelor şi domnilor până săptămâna viitoare la revedere.