De ce a interzis CCR candidatura la Preşedinţie a Dianei Şoşoacă: „declaraţii publice, luări de poziţie prin care desconsideră respectarea Constituţiei şi promovarea unui discurs constant antidemocratic şi antisemit”

CCR a publicat motivarea deciziei din 5 octombrie 2024 ( sâmbătă), prin care a respins posibilitatea ca Diana Şoşoacă (preşedinte partid SOS) să candideze la Preşedinţia României.

În motivare, judecătorii majoritari (PSD+UDMR) susţin următoarele:

“Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeplineşte condiţiile de eligibilitate de natură constituţională referitoare la respectarea Constituţiei şi a democraţiei, Curtea va evalua conduita şi declaraţiile sale publice, precum şi efectele acestora în plan constituţional.

În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici- Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale. Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public. O astfel deconduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constitutional.

Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorileconstituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente

publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al

României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta.

Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziţii cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic şi antisemit de către doamna Diana Iovanovici-

Şoşoacă şi despre o conduită sistematică, persistentă şi îndelungată menită să afecteze fundamentele constituţionale ale statului român şi ale garanţiilor acesteia, respectiv apartenenţa României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituţiei reprezintă un atac frontal la ideile şi principiile democratice şi la ordinea constituţională.

Curtea reţine, raportat la actele şi faptele descrise de contestatori şi reţinute

la paragrafele 7-14 şi 22 ale prezentei hotărâri, că înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici- Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politico- militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO. Astfel, Curtea va admite contestaţiile formulate şi va anula Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024”.

În total dezacord cu opinia majorităţii, judecătorul CCR, Iulia Scântei (PNL), acuză CCR că nu şi-a bazat decizia în cazul Şoşoacă nici pe condiţiile de formă sau de fond reglementate de Constituţie şi, mai mult, că şi-a extins sfera de soluţionare cu două noi condiţii pentru depunerea candidaturilor, condiţii de natură subiectivă.

Judecătorul CCR Iulia Scântei atrage atenţia CCR că drepturile electorale pot fi interzise doar în situaţii expres şi limitativ prevăzute de Constituţie iar interdicţiile constituţionale şi legale nu sunt incindente în cazul Dianei Şoşoacă.

“În absenţa unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituţie sau de lege, menţionate mai sus, apreciem că, prin interpretarea propriei competenţe, Curtea Constituţională nu poate să stabilească noi condiţii de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicţia de a candida”, notează Laura Scântei.

CCR soluţionează contestaţiile cu privire la înregistrarea/ neînregistrarea unei candidaturi la funcţia de Preşedinte al României, potrivit art 37 alin 1 şi art 38 din legea 47/1992, legea de organizare şi funcţionare a CCR.

Potrivit legii, CCR doar „veghează la respectarea procedurii” pentru alegerea Preşedintelui României şi la confirmarea rezultatului sufragiului.

Deciziile CCR sunt definitive.