Video Iohannis a sesizat CCR asupra Legii de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii/ Viorel Ştefan: Toate proiectele sunt atacate de preşedinte

"Din faptul că statul are calitatea de unic acţionar pe toată durata existenţei FSDI, iar scopul înfiinţării FSDI este acela de a dezvolta şi finanţa din fonduri proprii şi din fonduri atrase proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfăşura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni trebuia realizată printr-un act al autorităţilor administraţiei publice centrale, iar nu prin lege", se arată în textul sesizării depusă de preşedintele Klaus Iohannis la CCR.

"Legea criticată este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond", mai argumentează şeful statului.

Iohannis critică şi lipsa de claritate reglementărilor privind stabilirea componenţie Consiliului de Supraveghere a FSDI

"În ceea ce priveşte stabilirea componenţei Consiliului de Supraveghere, considerăm că textul este neclar. Pe de o parte, prin faptul că legea stabileşte doar unele criterii de selecţie („cel puţin următoarelor criterii de selecţie”), norma este lipsită de precizie şi impredictibilă, putând conduce inclusiv la interpretarea că ar putea fi completată prin acte infralegale. Pe de altă parte, nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a îndeplinirii condiţiilor privind „expertiza în domeniul financiar bancar” şi „experienţa adecvată complexităţii activităţii specifice FSDI, atât individual, cât şi la nivel colectiv”", arată preşedintele în document.

Iohannis susţine în sesizarea legii criticate că termenii de alegere a componenţei Consiliului de Supraveghere sunt generică, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.

"Termenii sunt generici şi lasă loc arbitrariului în aplicarea acestor criterii. În acest context, prevederea de la alin. (7) al aceluiaşi articol, ce vizează modul de îndeplinire a mandatului, precum şi sancţiunea în cazul neîndeplinirii obiectivelor din mandatul acordat este la rândul ei neclară şi susceptibilă de a crea arbitrariu în aplicare, întrucât sintagma „măsuri corespunzătoare” este impredictibilă, aceste măsuri nefiind enunţate. Astfel, legiuitorul trebuia să stabilească o direcţie de prevenţie ex-ante, iar nu o politică de sancţionare ex-post", potrivit sursei citate.

Referitor la sintagma „în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, FSDI va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale”, preşedintele României susţine că felul în care e formulată încalcă Constituţia şi riscă să afecteze interesul naţional în activitatea economică a companiilor.

"În măsura în care unicul acţionar al FSDI este statul, iar FSDI exercită şi calitatea de acţionar în cadrul societăţilor de la care a preluat acţiunile deţinute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecţia intereselor publice naţionale în activitatea economică desfăşurată de societăţi comerciale în cadrul cărora statul este acţionar majoritar", se arată în document.

Iohannis critică şi prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de acţiuni şi din aport numerar în valoare de 9 miliarde de lei.

"Astfel, din analiza conţinutului Anexei nr. 1 rezultă că în cadrul FSDI au fost incluse şi companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poşta Română, CE Oltenia). Dincolo de faptul că din lege nu rezultă care sunt criteriile după care au fost selectate companiile incluse în Anexa nr. 1, în ceea ce le priveşte pe cele care înregistrează pierderi, considerăm că acestea nu pot participa la finanţarea FSDI decât prin vânzarea pachetelor de acţiuni. Or, în această situaţie statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea făcând parte din ramuri naţionale strategice, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 135 alin. 2) lit. b) şi d) precum şi ale art. 136 alin. (3) şi (4) din Constituţie. Aşadar, prin raportare la dispoziţiile constituţionale menţionate, soluţia legislativă este de natură să afecteze interesul naţional în activitatea economică", explică sursa citată.

În opinia şefului statului, transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

"Curtea Constituţională a statuat că trecerea cu titlu gratuit a unor acţiuni ale unei societăţi, din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale reprezintă un act de dispoziţie cu privire la capitalul social al societăţii, iar aceste acte nu ţin de competenţa de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparţine în mod exclusiv Guvernului (Decizia nr. 574/2014). Or, transmiterea cu titlu gratuit a pachetelor de acţiuni deţinute la societăţile cuprinse în lista ce reprezintă Anexa nr. 1 a legii criticate, către o societate pe acţiuni, încalcă competenţa de administrare a bunurilor proprietate privată a statului, competenţă ce revine Guvernului. Aşadar, modalitatea aleasă de legiuitor de transmitere a acestor acţiuni (lege) încalcă atât principiul separaţiei puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ceea ce contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Acest transfer trebuie să se realizeze în baza hotărârii adunărilor generale ale acţionarilor, iar nu în temeiul legii. Statul nu poate interveni direct în viaţa unor societăţi comerciale, Romania având o economie de piaţă, cu obligaţii specifice ce decurg din prevederile art. 135 alin. (l) şi alin. (2) lit. a), b) şi g) din Constituţie", arată Iohannis.

La articolul 10 al Legii de înfiinţare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiţii, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care "ar conduce la situaţia în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor a unei societăţi pe acţiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990".

Iohannis mai face referire şi la prevederea legată de dividentele companiilor care nu mai revin statului român, ci devin venituri nefiscale ale FSDI.

"Dividendele de la companiile prevăzute în Anexa nr. 1 din lege nu mai revin statului român, drept venituri nefiscale, ci societăţii pe acţiuni FSDI, fapt ce reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 138 alin. (1) şi alin. (2) din Legea fundamentală referitoare la bugetul public naţional. Curtea Constituţională a statuat că prin intermediul bugetelor „se exercită un control permanent asupra constituirii, repartizării şi utilizării fondurilor publice, precum şi asupra societăţilor care au raporturi cu bugetul public naţional” (Decizia nr. 633/2015). Astfel, extragerea acestor surse publice de venit de la realizarea bugetului de stat nu numai că încalcă art. 138 alin. (1) din Constituţie, dar contravine şi principiului anualităţii şi implicit, dispoziţiilor art. 138 alin. (2) din Constituţie", arată sursa citată.

Iohannis mai critică în sesizarea la CCR şi exceptarea renumunerării membrilor Consiliului de Supraveghere şi Directoratului, prevăzute la art. 12, spunând că asemenea excepţii riscă creeze tratament juridic diferenţiat.

"Având în vedere că instituirea unei asemenea excepţii nu se justifică obiectiv şi raţional, aceasta este de natură să creeze un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societăţilor la care statul deţine capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remuneraţiilor Consiliului de Supraveghere de la întreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie", conchide preşedintele Iohannis.

Sesizarea de neconstituţionalitate formulată de şeful statului către CCR cu privire la neconstituţionalitate Legii care înfiinţează FSDI are şapte puncte.

Parlamentul a adoptat, pe 7 iunie, proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acţionarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.

Proiectul iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE are ca scop dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înfiinţării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Legea a fost trimisă de către Parlament spre promulgare preşedintelui Iohannis pe 16 iunie.

Viorel Ştefan: Toate proiectele adoptate în Parlament sunt atacate de preşedinte

Vicepremierul Viorel Ştefan a declarat miercuri, ca urmare a deciziei preşedintelui de a sesiza Curtea Constituţională pe Fondul Suveran, că toate proiectele sunt atacate de preşedinte, indiferent dacă sunt bune sau nu.

"Toate proiectele adoptate în Parlament sunt atacate de preşedinte, indiferent dacă sunt bune sau nu", a spus Ştefan.

Întrebat dacă este o strategie, Viorel Ştefan a răspuns: "aşa s-ar părea".

Parlamentul a adoptat, pe 7 iunie, proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acţionarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.

Proiectul iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE are ca scop dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înfiinţării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Legea a fost trimisă de către Parlament spre promulgare preşedintelui Iohannis pe 16 iunie.