Iohannis a sesizat CCR în privinţa Legii privind statutul funcţionarului public parlamentar

La data de 17 februarie 2018, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

„Considerăm că, atât prin modul în care a fost adoptată, cât şi prin conţinutul normativ, această lege încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie, pentru motivele expuse în cele ce urmează. În calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 6 februarie 2018, a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar într-o formă diferită de forma respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie”, se arată în sesizare.

Faţă de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea: - exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă;
- eliberării din funcţia publică parlamentară de şef departament/director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului;
- actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006 şi calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate.

Totodată, se prevede şi termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz.

Iohannis precizează, în documentul citat, că forma adoptată de Camera decizională conţine în plus reglementări referitoare la cariera funcţionarilor publici parlamentari, precum şi o nouă modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceştia beneficiază.

„În consecinţă, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie şi de art. 75 alin. (3) din Constituţie”, susţine şeful statului.

Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului - art. 60 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 – se stabileşte că exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, ce îndeplineşte condiţiile generale şi specifice pentru ocuparea acestei funcţii de conducere.

„Considerăm că norma instituită la art. I pct. 1 al legii este neclară, întrucât permite fie interpretarea că soluţia legislativă poate fi utilizată ca modalitate alternativă de alegere între cele două categorii de personal, fie că această soluţie poate fi utilizată numai ca modalitate subsidiară, în situaţia de excepţie în care nu ar exista un alt funcţionar public parlamentar cu vocaţie la ocuparea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare vacante. Aşadar, introducerea posibilităţii exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară şi de către o persoană angajată cu contract individual de muncă contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României întrucât nu respectă cerinţele de previzibilitate şi claritate ale normei”, argumentează Iohannis.

Art. I pct. 4 din legea supusă controlului - art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 - extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea în muncă, indemnizaţia în cazul încetării raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, şi asupra personalului Autorităţii Electorale Permanente.

În această privinţă, şeful statului arată că modificarea operată ar conduce la existenţa unui paralelismul legislativ, ceea ce contravine art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi, implicit art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Art. II din legea supusă controlului de constituţionalitate prevede că, pentru beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006, calculată până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia de serviciu se actualizează cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică. Aceste prevederi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensia de serviciu actualizată în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.

„Art. II din legea supusă controlului instituie - în ceea ce priveşte actualizarea pensiilor de serviciu - un privilegiu nejustificat obiectiv şi raţional pentru funcţionarii publici parlamentari şi, implicit, pentru personalul asimilat acestora, faţă de alte categorii de personal menţionate chiar în O.U.G. nr. 59/2017, categorii ce beneficiază de pensie de serviciu”, se arată în sesizare.