Iohannis a transmis că "ne-am opus cu succes unei Europe cu două sau mai multe viteze". Ce se stipulează însă în Declaraţia de la Roma

Acesta a dat exemplul zonei Euro, dar şi al proiectului referitor la un procuror european, proiect în care România este stat co-iniţiator şi faţă de care şi-au manifestat interesul imediat 19 din cele 27 de state membre. În ciuda declaraţiilor optimiste ale lui Iohannis, care încearcă să prezinte întreaga situaţie ca pe o victorie a României, sintagma „Europa cu două viteze” nu a fost folosită niciodată în vreun document oficial recent la nivelul UE, ci doar în discursurile unor lideri, mai ales cei de la Bucureşti şi din Grupul de la Vişegrad, arată Gândul.

În cele 5 scenarii vizând viitorul UE, propuse de Jean Claude Juncker, această sintagmă nu există, ea fiind descrisă însă în Scenariul numărul 3 - „Cei care vor mai mult fac mai mult”. Această ipostază, chiar dacă nu este denumită „Europa cu două viteze”, a fost reţinută şi în textul final al Declaraţiei de la Roma, semnat sâmbătă de liderii europeni.

„Ne-am opus şi pot să remarc, ne-am opus cu succes, fiindcă aţi constat cu toţii pentru că până şi din discursul liderilor a dispărut sintagma „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul despre care vorbiţi este ceea ce am descris eu cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că e cazul din când în când de proiecte în care nu toate statele vor să intre de la început. Să vă dau ca exemplu zona euro, nu toate ţările sunt membre ale zonei euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcţionează pe două viteze. De exemplu Marea Britanie a avut un opt-out pe Euro, acum se pare ca are un opt-out de tot, din păcate.

Un alt exemplu este un proiect la care România este co-iniţiator, şi anume cel al unui procuror european. Din cele 27 de state membre, 19 şi-au arătat interesul imediat, deci 19 state intră de la început, iar dacă doresc ceilalţi vor avea tot timpul uşa deschisă să intre în acest proiect. (...) Cred că s-a înţeles foarte bine după aceste discuţii care au fost prelimiare că nu se poate merge pe o Europă cu două viteze. pur şi simplu nu este posibil, ne-am întoarce în timp, ar însemna să facem paşi înapoi şi toţi vrem să mergem înainte, toţi vrem o Uniune mai puternică, ce face faţă mai bine crizelor şi care răspunde solicitărilor cetăţenilor europeni”, a răspuns preşedintele atunci când a fost întrebat despre un pasaj al Declaraţiei care se referă exact la ritmurile diferite de avans ale statelor Uniunii.

Iohannis s-a referit la textul Declaraţiei de la Roma ca la unul „pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia exprimată de România”. În plus, şeful statului a ţinut să sublinieze faptul că preocupările ţării noastre au fost luate în calcul şi, mai mult, a fost introdusă o menţiune suplimentară pentru coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă şi sustenabilă.

Cu toate acestea, trebuie spus că sintagma „Europa cu două viteze” sau „cu viteze multiple” nu a fost folosită niciodată în documentele recente ale UE, cel mai adesea făcând referire la ea chiar liderii de la Bucureşti, de la Varşovia şi din alte state care fac parte din Grupul de la Vişegrad. Scenariul numărul 3, dintre cele 5 propuse de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru modelarea viitorului UE, se numeşte „Cei care vor mai mult fac mai mult” şi se referă practic la această ipostază în care statele membre UE se pot alia în „coaliţii de voinţă”, pe domenii diverse. De fapt, acest lucru se întâmplă deja de zeci de ani în UE, după cum a explicat pentru Gândul, vineri, profesorul Iordan Bărbulescu - cel mai la îndemână exemplu al aşa-zisei „Europe cu două viteze” fiind zona Euro.

De altfel, chiar în textul Declaraţiei de la Roma, semnată sâmbătă de liderii UE, există o frază care reţine exact acest scenariu, chiar dacă nu se referă negru pe alb la o „Europă cu două viteze”. Klaus Iohannis a preferat însă să traducă această frază drept „colaborare consolidată” şi să aleagă din ea doar partea care convine cel mai mult României, adică deschiderea pentru orice stat membru şi înaintarea în aceeaşi direcţie a tuturor. Iată cum sună ea de fapt:

„Vom acţiona împreună, cu ritmuri şi la intensităţi diferite acolo unde este necesar, mişcându-ne în acelaşi timp în aceeaşi direcţie, aşa cum am făcut-o şi în trecut, în linie cu Tratatele şi păstrând deschisă uşa pentru cei care vor să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată şi indivizibilă”.

„Doresc să subliniez că menţionarea în textul final a conceputului de 'cooperare consolidată' este făcută cu obiectivul ca statele să rămână împreună. Uşa rămâne deschisă pentru celelalte state care doresc să se alăture mai târziu. Cu siguranţă nu dorim paşi înapoi de la ceea ce am realizat până acum. (...) Pentru România este important să-şi menţină cu realism şi consecvenţă priorităţile de agendă şi să se implice activ în consolidarea acelor politici care pot contrbui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene”, a declarat şi preşedintele Klaus Iohannis.

Dincolo de declaraţiile sale optimiste, Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze constant faptul că e nevoie ca atât România, cât şi celelalte state membre să-şi reînnoiască angajamentul în direcţia proiectului european unic şi că, în fapt, asta s-a realizat prin Declaraţia de la Roma, „care defineşte o direcţie comună asupra direcţiei de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă, care să contribuie la conturarea unei direcţii comune şi la recâştigarea încrederii cetăţenilor”. Deviza UE trebuie să rămână una legată de menţierea unităţii ţărilor integrate, pentru că, în faţa provocărilor unei lumi globalizate, o Uniune integrată „are perspective în mod clar mai bune pentru toţi decât o Uniune fragmentată”.

Şeful statului a vorbit şi despre modul în care România plănuieşte să gestioneze preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, şi a catalaogat-o drept „o oportunitate clară”, pentru că „vom avea ocazia să milităm pentru medierea unor poziţii comune, consensuale, dar şi de a a demonstra viziunea noastră în identificarea unor soluţii de compromis capabile să avanseze proiectul european. Obiectul major României este acela al unei Uniuni unite, coezive în acţiunile sale interne şi externe care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global”.

Referitor la problema Brexit şi la situaţia cetăţenilor români care trăiesc în Regat, Klaus Iohannis a asigurat că acest aspect este o prioritate şi că a discutat despre asta şi cu premierul britanic Theresa May. Preşedintele a făcut trimitere şi la Guvernul Grindeanu, despre care spune că a înţeles situaţia şi că şi-a luat un angajament în acest sens: „In extenso, pot să-i asigur că nu este doar o formulă de politeţe, este o preocupare foarte foarte serioasă”, a explicat Iohannis.

În fapt, tot despre liderii de la Bucureşti, preşedintele a transmis că îi va chema la discuţii după summitul de la Roma, în lumina consultărilor solicitate de şeful PSD, Liviu Dragnea, arătând că îşi doreşte să analizeze şi perspectiva lor şi să aibă cu aceştia un dialog constructiv.

Citeşte continuarea articolului în Gândul.