Iohannis a trimis Parlamentului, la reexaminare, Legea privind autorizarea lucrărilor de construcţii

„Legea pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii are ca obiect de reglementare trecerea din sfera ilicitului penal în cea a ilicitului contravenţional a faptelor de executare fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c), e) şi g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Precizăm că, în forma transmisă la promulgare, legea menţionată a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională prin Decizia nr. 142 din 13 martie 2019 a respins criticile de neconstituţionalitate formulate”, se arată în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis, joi, MEDIAFAX.

Iohannis argumentează că se impune reexaminarea Legii în Parlament „din perspectiva oportunităţii dezincriminării faptelor prevăzute de art. 24 lit. a) prin raportare la categoriile de lucrări reglementate de art. 3 alin. (1) lit. c) şi e) din această lege, sub aspectul implicaţiilor pe care aceste măsuri legislative le au asupra siguranţei în construcţii şi a protejării unor valori sociale deosebit de importante precum viaţa, integritatea corporală sau protecţia mediului înconjurător”.

Dispoziţiie art. 24 lit. a) şi ale art. 3 din Legea 50/1991 în forma în vigoare, constituie infracţiune executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor categorii de lucrări: „c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente”; „e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice”, precum şi „organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote”; „g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote”.

Decizia CCR nr 846/2007

Şeful statului aminteşte o o decizie a CCR nr 846/2007 prin care construcţiile civile, industriale, agricole sau de oricare altă natură se pot realiza numai în baza autorizaţiei de construire, care este un act al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea şi executarea construcţiilor

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că «Legea nr. 50/1991 reglementează condiţiile în care trebuie să aibă loc executarea lucrărilor de construcţii, stabilind în sarcina deţinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - anumite obligaţii ce derivă din necesitatea protejării interesului general pe care sistematizarea şi amenajarea teritoriului, precum şi securitatea şi siguranţa în construcţii îl reprezintă. Ca atare, potrivit acestei legi, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai în baza autorizaţiei de construire, ce reprezintă actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea şi executarea construcţiilor»”, potrivit sursei citate.

Astfel, preşedinte Iohannis motivează că „se impune menţinerea în sfera ilicitului penal” a lucrărilor care ar putea fi executate fără sau nerespectâjd autorizaţiile de construcţii.

„Din analiza categoriilor de lucrări a căror executare fără autorizaţie de construire sau a căror desfiinţare nu mai atrag răspunderea penală, potrivit legii supuse reexaminării, apreciem că cele prevăzute de art. 3 lit. c) şi e) din Legea nr. 50/1991 reprezintă lucrări de interes public. Pe cale de consecinţă, necesitatea tragerii la răspundere penală pentru faptele amintite subzistă, tocmai din perspectiva protejării unor valori sociale deosebit de importante precum viaţa, integritatea corporală sau protecţia mediului înconjurător, răspunderea contravenţională nefiind suficientă în raport de importanţa acestor valori care necesită protecţie din partea statului. Astfel, lucrările prevăzute de art. 3 lit. c) şi e) din Legea nr. 50/1991 vizează investiţii de infrastructură (autostrăzi, drumuri, poduri, apeducte, baraje), deschiderea de cariere şi balastiere, branşamente, racorduri la utilităţi, lucrări privind căile de comunicaţii. Prin raportare la importanţa şi dimensiunile acestor categorii de lucrări, amploarea acestora şi consecinţele pe care lipsa sau nerespectarea autorizaţiilor de construcţii le pot avea asupra siguranţei publicului sau asupra mediului înconjurător, apreciem că se impune menţinerea în sfera ilicitului penal a acestor fapte”, susţine şeful statului.

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis spune că dezincriminarea faptelor amintite este de natură să afecteze chiar realizarea unor investiţii publice, încurajând intervenţii neautorizate asupra autostrăzilor, drumurilor judeţene, podurilor, reţelelor electrice sau în realizarea forajelor, generând riscuri la adresa siguranţei cetăţenilor.

„Aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 142/2019, par. 55, legiuitorul are obligaţia de a lua măsuri „în vederea apărării valorilor sociale ocrotite prin lege, prin adoptarea instrumentelor legale necesare în scopul prevenirii stării de pericol şi a fenomenului infracţional, cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen”, aspect care decurge chiar din art. 1 alin. (3) din Constituţie”, conchide Iohannis.