Iohannis a vorbit cu Juncker despre posibile INGERINŢE în justiţie: E o preocupare legitimă/ DECLARAŢII de la reuniunea Consiliului European

"Am văzut acea scrisoare şi se cer clarificări, nu se face vreo acuzaţie. Din acest punct de vedere, scrisoarea nu este greşită. Da, am discutat, în speţă, preşedintele Juncker m-a abordat şi am spus că este o preocupare legitimă din partea opiniei publice şi opiniei politice din România L-am rugat să dea în lucru la o echipă care se apleacă cu toată seriozitatea şi în profunzime asupra chestiunii şi să ne lămurească", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care se adflă vineri la Consiliul European, la Bruxelles.

Preşedintele spune că răspunsul Comisiei va putea să schimbe şi percepţia românilor asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

"Personal, nu cred că este vorba despre o imixtiune în actul de justiţie, dar nu vreau să dau răspunsul în locul comisie. I-am rugat să trateze chestiunea exhaustiv şi să vină cu răspunsuri pertinente pentru întregul demers pentru că de aici rezultă o creştere a credibilităţii mecanismului MCV la noi acasă sau o scădere. Cred că lucrurile se vor lămuri repede şi bine", a mai spus Iohannis.

Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în document aceasta solicitând ca forul european să spună dacă documentul din 2012 ce presupune ingerinţe în justiţie e unul autentic. Dăncilă afirmă că informările lui Tudorel Toader arată că era o practică repetată.

Dăncilă cere, în scrisoarea transmisă lui Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiţiei de la acel moment, Mona Pivniceru, şi care conţine 21 de cerinţe adresate guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale.

Este vorba despre un document din 10 octombrie 2012, adresat Guvernului României, care prezintă o listă de 21 de cerinţe ale Comisiei Europene în legătură cu MCV, prezentat de Antena 3.

Unul dintre puncte prevede descrierea situaţei si stabilirea paşilor de urmaţi în cazuri de corupţie cunoscute, fiind date şi nume: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.

„Pe agenda reuniunii se află o serie de subiecte din domeniul economic, recentele măsurile luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oţel şi aluminiu urmând să fie principala temă abordată. Vor fi incluse şi subiecte legate de ocupare, creştere şi competitivitate, axate pe Piaţa Internă a Uniunii Europene, Piaţa Unică Digitală, Uniunea Pieţelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale şi Pachetul de echitate socială. Impozitarea, inclusiv în domeniul digital, va fi, de asemenea, luată în discuţie. Relaţiile externe, respectiv stadiul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Turcia, precum şi cazul fostului spion rus Serghei Skripal reprezintă teme care vor fi dezbătute cu prilejul întâlnirii de la Bruxelles”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

În ceea ce priveşte comerţul, referitor la măsurile recente anunţate de Preşedintele SUA, Donald Trump, Iohannis va accentua importanţa comerţului liber şi va sublinia faptul că măsurile protecţioniste nu sunt de natură să sprijine dezvoltarea economică la nivel global. De asemenea, şeful statului va preciza că România susţine accelerarea negocierilor cei doi parteneri comerciali importanţi ai Uniunii, respectiv Mexic şi Mercosur.

„Referitor la Semestrul European, Preşedintele României va saluta menţinerea celor trei priorităţi de acţiune în derularea acestui proces în 2018, respectiv stimularea investiţiilor, continuarea implementării reformelor structurale şi asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile. Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia importanţa acordată la nivel european procesului de consolidare a dimensiunii sociale a Europei, arătând că punerea în aplicare a Pilonului social trebuie să fie un proces bazat pe coeziune şi respectul pentru principiile şi valorile fundamentale ale Uniunii”, se arată în documentul citat.

În privinţa dezbaterii privind impozitarea, Klaus Iohannis va menţiona că ţara noastră sprijină acţiunile de creştere a transparenţei fiscale şi de combatere a fraudei şi evaziunii fiscale.

Vineri, la reuniunea Consiliul European (art. 50), şefii de stat şi guvern din 27 de state membre vor examina stadiul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Totodată, liderii europeni urmează să adopte noi liniile directoare (guidelines) care vor defini cadrul relaţiilor viitoare UE-Marea Britanie.

„Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia faptul că România se pronunţă pentru un parteneriat cât mai strâns între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, parteneriat care să includă o cooperare atât în domeniul economic şi comercial, cât şi în alte domenii precum securitate, apărare şi politică externă. Cu prilejul participării la reuniunea Consiliului European, Preşedintele României va lua parte şi la Summitul Partidului Popular European”, precizează Administraţia Prezidenţială.