Iohannis anunţă că a promulgat modificările Legii 304/2004 privind organizarea judiciară: Am epuizat toate căile de atac

"Am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament. Am trimis sesizări CCR şi am sesizat Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor de contestrare, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa legii 304/2004 am epuizat, din păcate toate căile constituţionale, şi prin urmare sunt obligat să promulg această lege", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută joi la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a criticat PSD pentru modul în care au modificat legile justiţiei, pentru emiterea celebrei OUG 13 pe abuzul în serviciu în perioada Guvernului Grindeanu. Klaus Iohannis a adăugat că PSD "legiferează prost" şi într-o manieră lipsită de transparenţă.

"Tema acestei declaraţii de presă o reprezintă Legile justiţiei care au devenit cel mai dezbătut subeict public de gând PSD se află la guvernare, ceea ce spune totul despre prioritătile acestui partid. Au început cu celebra OUG 13 şi au continuat cu modificările legilor în Parlament. Suntem într-o situaţie delicate şi asta numai şi numai din cauza modului cum coaliţia majoritară au ştiut să legifereze într-un mod lipsit de transparenţă, într-un mod prin care, în ciuda tuturor criticilor de la experţi, ONG-uri, partenerii noştri în Uniune, în lume. Cu toate că a fost multe semnale trase, inclusiv de la CSM, au legiferat cum au vrut, cum au dorit şi, cum am mai spus, legiferează prost. Calitatea legiferării este foarte proastă şi rezultatul este foarte îngrijorător", a completat Iohannis.

Proiectul care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că "hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori".

O altă schimbare este cea a articolului 65 alin. (3) care arată că: "soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivate de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice".

Una dintre modificările semnificative efectuate de Parlament la Legea 304/2004, promulgată joi de preşedintele Iohannis, prevede înfiinţarea unei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

"Art 88¹ (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusive de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cercetate şi alte persoane.

(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

(4) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este condusă de un procurer-şef de secţie, ajutat de un procurer-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi.

(5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţioneaă conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi celelalte structure sau unităţi din cadrul Ministerului Public".

Alte reglementări în legătură cu secţia specială de anchetă a magistraţilor sunt:

"Art. 88² (1) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.

(2) Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

(3) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie funcţionează cu un număr de maxim 15 procurori.

(4) Numărul de posture al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilr din Justiţie poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii".

Totodată, procurorul-şef al Secţiei este numit şi revocat în funcţie de către CSM.

"Art. 88³ (1) Procurorul-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specific funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stress, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de communicate şi rezistenţă la stress, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specificie profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Art 88⁴ (1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivate a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.

(2) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură data.

(3) Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivate a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specific funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar", potrivit proiectului care modifică Legea 304.

De asemenea, procurorii din cadrul Secţiei speciale sunt numiţi şi ei tot de CSM pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii în total la maximum 9 ani.

"Art 88⁵ (1) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani", potrivit sursei citate.

"Art. 88⁸ (1) Atribuţiile Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt următoarele:

a) Efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;

b) Sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);

c) Constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;

d) Exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege", se arată în actul normativ.

Alte prevederi ale proiectul care modifică Legea 304/2004 stipulează că vechimea procurorilor pentru a fi încadraţi în DNA sau DIICOT creşte la cel puţin opt ani. Totodată, articolul 86 prevede că DNA poate înfiinţa servicii teritoriale prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul conform al secţiei pentru procurori a CSM.