Iohannis, despre viitorul instituţiilor europene: Există o distanţă prea mare între alegător şi Bruxelles

Iohannis a definit Uniunea Europeană drept un proiect de mare succes şi „un proiect de mare viitor dacă gestionăm acest viitor corect, în linie cu aşteptările cetăţenilor europeni şi în aşa fel încât să contăm în ecuaţia mondială”.

„Deci ce ar trebui să vedem: fiind negocieri politice, ele sunt complicate, fiindcă arhitectura Uniunii este una complexă. Trebuie să vedem un pic care sunt complicaţiile când vorbim de negocieri politice. Uniunea Europeană este o uniune de state, nu de partide, şi atunci ceea ce trebuie negociat, trebuie negociat în aşa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional. Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri şi dacă aşa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a menţionat şi familiile politice din Uniunea Europeană, familiile constituite din partide politice naţionale: „Este utilă această chestiune în special pentru a gestiona mai bine viaţa parlamentară europeană, în speţă felul în care acţionează şi negociază Parlamentul European. Însă, chiar dacă aceste familii politice au şi trebuie să aibă o greutate în negocierea funcţiilor, nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate şi de a decide şi de aceea este puţin mai complicat decât în politica naţională, unde partidele au rolul lor foarte bine determinat. Familiile politice europene în ecuaţia europeană nu au exact acelaşi rol pe care îl au partidele politice în viaţa politică a statelor naţionale şi acest lucru trebuie văzut şi dacă aceste familii politice ar exagera în influenţa lor, acest lucru ar trebui corectat. Deci trebuie să avem un echilibru corect, fin şi negociat. Asta dacă vorbim despre cum se ajunge la o concluzie. Dar haideţi să nu uităm pe cetăţeanul european. Europenii au aşteptări şi acestea nu au fost întotdeauna satisfăcute. După părerea mea, există o distanţă prea mare între alegător şi conducerea instituţiilor europene”.