Iohannis, diplomaţilor: Identitatea României pe plan extern a câştigat în substanţă

„În aceşti zece ani, am reuşit să obţinem, prin eforturile noastre comune, ca echipă, o serie de succese valoroase pentru România şi pentru bunăstarea şi mai ales siguranţa cetăţenilor români. Acţiunea diplomatică a fost dinamică şi substanţială. Folosesc acest prilej pentru a vă mulţumi pentru implicarea dumneavoastră. La finalul acestor 10 ani de mandat, pot să spun cu deplină convingere că identitatea României pe plan extern a câştigat în substanţă, iar profilul ţării noastre a crescut poate chiar exponenţial. România a devenit un actor regional, european şi internaţional credibil, implicat şi respectat, un furnizor de stabilitate şi de securitate. Împreună am reuşit să construim oportunităţi, să acţionăm hotărât, să ne apărăm interesele strategice şi să fructificăm apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO sau la formatele multilaterale ori regionale”, a spus Klaus Iohannis la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

Iohannis a mai spus că România a eficientizat cooperarea cu partenerii cu care împărtăşeşte aceleaşi valori, viziuni şi obiective la nivel internaţional şi a diminuat sau chiar eliminat dependenţa de actorii care au abordări contrare.

„Pe aceste baze, politica noastră externă va continua să fie, şi de aici înainte, predictibilă şi mai ales de consens naţional, pentru că liniile directoare majore rămân clare pentru dumneavoastră: consolidarea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană şi în NATO, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum şi diversificarea dialogului bilateral cu partenerii de pe toate continentele, ca parte a eforturilor de susţinere a valorilor democratice, a multilateralismului şi a sistemului internaţional bazat pe reguli. Crizele din ultimii ani - pandemia şi efectele sale, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu - au reprezentat provocări dificile. Reacţia noastră a fost promptă şi eficientă, demonstrând că diplomaţia este un instrument esenţial pentru buna funcţionare a statului în slujba cetăţenilor şi, totodată, pentru asigurarea securităţii acestora”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele afirmă că diplomaţia a devenit, astfel, o componentă activă a sistemului naţional de securitate.

„Îi felicit pe şefii de misiuni diplomatice şi oficii consulare care au acţionat eficient şi empatic în relaţia cu cetăţenii români aflaţi în situaţii de criză. Vă încurajez să rămâneţi implicaţi, pentru a putea face faţă oricăror provocări care vor apărea”, le-a spus Iohannis diplomaţilor.

Acesta a adăugat că România, ca vecin al Ucrainei şi stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe palierul de securitate şi apărare, ca stat membru al NATO, România are un rol constructiv şi de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate şi de stabilitate, conform preşedintelui.

„Date fiind deciziile luate la Summiturile NATO la care am reprezentat ţara noastră în ultimii 10 ani, putem spune fără urmă de ezitare că România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare şi protecţie din întreaga noastră istorie. Trebuie să continuaţi demersurile necesare menite să asigure securitatea României! Subliniez, în acest context, un moment-cheie, în 2022, când am adoptat un nou Concept Strategic al NATO, care, iată, la iniţiativa României, consacră importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Începând cu 2015, am reuşit să asigurăm progrese considerabile privind creşterea bugetului Apărării, ajungând în 2024 la 2,5% din PIB, precum şi în ceea ce priveşte înzestrarea şi modernizarea forţelor armate. Recent încheiatul Summit NATO de la Washington, care a marcat 75 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi 20 de ani de la aderarea României, a reconfirmat angajamentul Aliat pentru continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare şi reasigurare, precum şi de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră”, a mai spus Klaus Iohannis.

Potrivit lui, pe palier european, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea şi promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

„Am acţionat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienţei şi a solidarităţii Uniunii, fără fragmentări interne. În acest sens, amintesc de contribuţia semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcţiei europene, stabilind priorităţile strategice pentru perioada 2019-2024. Am convingerea că veţi duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”! Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a reconfirmat faptul că ţara noastră asigură eficient protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene şi merită pe deplin să facă parte din acest spaţiu. Ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest efort colectiv, în beneficiul nu doar al cetăţenilor români, ci şi al unei Uniuni mai prospere şi lipsite de obstacole artificiale”, a mai spus Iohannis.

Iohannis adaugă că a fost şi va rămâne un susţinător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene, având în vedere puterea transformatoare şi abilitatea acestei politici de a uni ţări şi popoare în jurul valorilor şi al principiilor europene, în beneficiul tuturor.

El a mai spus că e nevoie de un calendar ambiţios şi previzibil pentru partenerii implicaţi în procesul de extindere, atât din Europa de Est, cât şi din Balcanii de Vest, desfăşurat pe baza meritelor proprii ale statelor candidate.

„România a susţinut puternic decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, adoptată la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, şi vom rămâne angajaţi în sprijinirea parcursului european al acestor ţări. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ca pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit mai multă substanţă. Anvergura relaţiilor politice bilaterale a ajuns la un punct maxim după întrevederile pe care le-am avut de-a lungul celor două mandate cu Preşedinţii Statelor Unite, la Casa Albă, dublate şi de alte numeroase contacte la nivel înalt sau sectorial. Am obţinut progrese privind obiectivul nostru comun cu Statele Unite, acela al integrării României în Programul Visa Waver. Relaţia specială cu Republica Moldova a reprezentat o prioritate strategică pentru mine, ca Preşedinte al României, iar cooperarea bilaterală a atins un nivel fără precedent, fiind în prezent la cel mai înalt grad din istorie. Am promovat şi o relaţie constructivă şi principială cu Ucraina. Încă din prima zi a războiului, România a fost pe deplin solidară şi a luat ample măsuri multidimensionale în sprijinul Ucrainei. Păstrez cu Preşedintele Zelenski un contact apropiat, existând un schimb aprofundat de evaluări şi idei cu orice prilej”, potrivit preşedintelui.

Acesta adaugă că în toată această perioadă, a acordat o atenţie deosebită consolidării parteneriatelor şi relaţiilor strategice bilaterale cu statele de care ne apropie valori şi interese comune, precum Germania, Franţa, Spania, Italia, Polonia etc şi a menţinut raporturi privilegiate cu Marea Britanie şi Turcia, iar în perioada 2020-2024 a încheiat trei noi parteneriate strategice, cu Bulgaria, Japonia şi Georgia.

„Cu statele baltice şi cu alte state din zona central şi est-europeană avem preocupări şi interese comune, o parte dintre acestea le reflectăm în mesaje şi abordări comune, inclusiv în Formatul Bucureşti 9. Regiunea Balcanilor de Vest rămâne printre priorităţile acţiunii diplomatice a României, atât din perspectiva relaţiilor bilaterale, cât şi din perspectiva procesului de integrare europeană. Interesul României faţă de Marea Neagră a fost, este şi va fi un catalizator al diverselor formate şi iniţiative în regiune şi dincolo de aceasta. Un exemplu elocvent în acest sens este Iniţiativa celor Trei Mări care, în 2025, va împlini 10 ani de la lansare. În timp, a câştigat substanţial în relevanţă, devenind o platformă importantă în consolidarea rezilienţei regionale şi europene, mai ales prin intermediul implicării României, care a găzduit două dintre Summituri. Un alt format în cadrul căruia România şi-a valorificat rolul este Bucureşti 9, iniţiativă pe care am lansat-o, alături de Preşedintele Poloniei, în 2015. Formatul B9 şi-a dovedit relevanţa, utilitatea şi valoarea adăugată, devenind o platformă pentru coordonarea la nivel regional şi transatlantic, în beneficiul Alianţei ca întreg. În plan multilateral, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major de politică externă. Au fost parcurşi paşi decisivi în avansarea acestui proces, care presupun transformare internă a politicilor, a practicilor şi a legislaţiei. Insist să fie sporit efortul interinstituţional pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la OCDE, în cel mai scurt timp posibil”, a mai spus Iohannis.

Continuând pe dimensiunea multilaterală, IOhannis le-a spus diplomaţilot că ei vor promova pe mai departe la nivel global viziunea României cu privire la importanţa asigurării unui sistem multilateral eficient şi consolidat – în care Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine rolul central – fundamentat pe respectarea dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli.

„Acţiunea globală a României a dobândit, în ultimii ani, o relevanţă aparte. Am acordat, împreună, o atenţie sporită cooperării cu state din Asia, Africa şi America Latină. În această cheie, am realizat în noiembrie 2023 seria de vizite în Africa – în Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde şi Senegal. A fost primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani, prilej pentru promovarea Strategiei Naţionale pentru Africa lansate anul trecut. În aprilie 2023, am realizat o serie de vizite în America Latină – în Brazilia, Chile şi Argentina. Contactele au deschis noi oportunităţi de colaborare în domenii de interes, inclusiv privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global. În relaţia bilaterală cu statele din Asia–Pacific, am susţinut oportunitatea dezvoltării dialogului tradiţional, în baza prieteniei şi a respectului reciproc consolidat de-a lungul multor decenii, prin trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului de cooperare existent, inclusiv în plan economic şi investiţional. În martie 2023, am ridicat relaţia bilaterală cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în timpul vizitei efectuate la Tokyo, un moment istoric ce a intensificat cooperarea bilaterală. Turneul în regiune a inclus şi o vizită de stat în Republica Singapore, prima la acest nivel din ultimii 20 de ani. Cu ocazia vizitei oficiale în Republica Coreea, din aprilie 2024, am actualizat Parteneriatul Strategic bilateral, în baza intereselor comune adaptate priorităţilor noului context geopolitic global. În Orientul Mijlociu, atacul terorist al Hamas din octombrie 2023 a provocat un conflict deschis în Gaza. Constant, România a pledat pentru evitarea escaladării violenţelor, respectarea dreptului internaţional, eliberarea imediată a ostaticilor, acordarea de ajutor umanitar civililor din Gaza şi evitarea creşterii numărului victimelor civile colaterale. Susţinem o soluţie politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, singura variantă viabilă fiind soluţia celor două state, cu respectarea atât a aspiraţiilor legitime ale poporului palestinian, cât şi a dreptului la securitate al Statului Israel”, a mai spus Iohannis.

Iohannis le-a vorbit diplomaţilor şi despre organizarea alegerilor europarlamentare în străinătate, spunându-le că are convingerea că, prin eforturile lor, cetăţenii români, oriunde s-ar afla, îşi vor putea exercita dreptul de vot în cele mai bune condiţii şi la alegerile prezidenţiale, şi la cele parlamentare.

„Stimaţi membri ai corpului diplomatic şi consular al României, Diplomaţia este o profesie în care timpul nu se poate contabiliza. Este o profesie care implică pasiune şi conştiinţă. Să vă păstraţi spiritul obiectiv, integritatea profesională, creativitatea şi competenţele tehnice. În aceste vremuri ale ştirilor false, ale dezinformării, continuaţi să vă puneţi în valoare aptitudinea de a identifica şi de a înţelege ceea ce contează cu adevărat şi oferiţi un exemplu de gândire critică şi responsabilă. Modul în care România este percepută în lume depinde şi de creativitatea, intuiţia, performanţa şi implicarea dumneavoastră. Sunteţi parte a imaginii noastre în lume şi responsabilitatea dumneavoastră este una semnificativă. Destinul României este rezultatul forţei pe care o are naţiunea noastră şi, implicit, a forţei pe care o manifestă diplomaţia ţării, oferind prin dumneavoastră exemplul unui partener credibil, stabil şi responsabil”, a mai spus Iohannis.