Iohannis, după şedinţa CSAT: La Consiliul JAI vom avea un mandat asemănător, cotele obligatorii nu sunt o soluţie. E posibil ca UE să ne oblige la mai mulţi refugiaţi

CSAT a analizat mandatul cu care ministrul de Interne, Gabriel Oprea, se va prezenta la reuniunea extraordinară a Consiliului JAI de săptămâna viitoare.

"Ministrul de Interne va avea un mandat foarte asemănător cu cel de la ultima şedinţă JAI, anume că România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei", a spus Iohannis.

Vicepremierul Gabriel Oprea a declarat, marţi, că la reuniunea Consiliului JAI din 14 septembrie şi-a dus la îndeplinire mandatul pe care l-a avut din partea preşedintelui şi premierului privind neacceptarea cotelor obligatorii de refugiaţi, arătând că l-a informat de la Bruxelles pe şeful statului.

"A fost o reuniune foarte serioasă şi foarte complicată, a durat fosrte mult. Mi-am dus la îndeplinire mandatul din partea preşedintelui Iohannis şi premierului Ponta. România este cunoscută ca o ţară profesionistă, care generează securitate şi stabilitate, este cea mai bună notă pentru România în momentul de faţă", a spus Gabriel Oprea.

El a arătat că la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc luni la Bruxelles a explicat clar, în baza mandatului, solidaritatea României cu Uniunea Europeană, adăugând că nu s-a vorbit despre aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.

"La primul punct s-a votat în unanimitate relocarea celor 40.000 de imigranţi din aprilie. România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere S-au tras concluziile. Rămâne ca pe data de 8 octombrie, la următorul JAI de la Luxemburg, să se reia această problemă. Am explicat foarte clar, în baza mandatului, solidaritatea Româiei cu UE în acest moment, faptul că la Frontex România este pe locul doi la numărul de experţi, că România se angajează în plus să-şi mărească contribuţia la Frontex la europol sau la alte agenţii europene şi faptul că cei 2.700 de km de graniţă, România o apără farte bine. Acesta au fost concluziile", a explicat Oprea.

El a adăugat că l-a informat pe preşedinte de la Bruxelles şi pe premier la coaliţia de guvernare, arătând că urmează să se discute această problemă joi la şedinţa CSAT.

"L-am informat de la Bruxelles şi pe preşedintele Klaus Iohannis, şi pe premierul Victor Ponta. Cu Victor Ponta am vorbit şi acum la coaliţie, am să vorbesc şi cu preşedintele Iohannis şi am să-i raportez exact ce s-a întâmplat la Bruxelles. Dincolo de problemele umanitare, sunt şi probleme de securitate, securitate naţională şi securitatea a UE. Nu s-a discutat despre aderarea României acum la Schengen. Am spus, în cuvântul meu, că tot ceea ce face la graniţă, în momentul de faţă, România acţionează ca o ţară de facto Schengen, deci ne facem datoria într-un context complicat de securitate. Sunt convins că joi la CSAT se vor dicuta toate aceste probleme", a adăugat vicepremierul.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc luni la Bruxelles au participat miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi reprezentanţii Comisiei Europene, fiind luate în discuţie toate aspectele cuprinse în pachetul de propuneri prezentat de către Comisia Europeană în 9 septembrie.

Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. Este puţin probabil să se ajungă la un acord privind stabilirea de cote obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană.

Consiliul European a stabilit în iulie distribuirea a 32.256 de imigranţi cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane. Ţările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

În cadrul acestei scheme iniţiale de relocare, România ar fi urmat să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari.

În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu "ţări de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut că România nu poate primi mai mulţi migranţi decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar joi va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.

Şeful statului declara că a luat act cu nemulţumire de proiectul prezentat în PE şi că mandatul României la conferinţa JAI va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote.

Iohannis: E posibil ca UE să ne oblige la mai mulţi refugiaţi decât am oferit locuri, trebuie măsuri

Preşedintele Klaus Iohannis susţinut, totodată, că se întrevede "teoretic" posibilitatea ca Uniunea Europeană să oblige România să accepte mai mulţi refugiaţi decât se oferise, context în care CSAT a discutat varianta de a folosi fonduri europene pentru lărgirea capacităţii de primire a imigranţilor.

"Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil, şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context", a spus preşedintele.

În acest context, Iohannis a afirmat că situaţia a fost analizată de către CSAT şi va fi nevoie de anumite măsuri pentru extinderea capacităţii României de a primi refugiaţi.

"Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea - nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie - de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor, dar, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi", a explicat preşedintele.

Şedinţa CSAT, în care se discută poziţia României în criza refugiaţilor, în contextul refuzului autorităţilor române de a accepta cotele obligatorii, s-a desfăşurat, joi, la Palatul Cotroceni.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost condusă de preşedintele Klaus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 - 2020.