Iohannis: Europa cu mai multe viteze a dispărut. Voi provoca politicienii de acasă la discuţii. Trebuie să ne facem treaba/ Ce spune despre vizita Papei în România

Klaus Iohannis a participat la Summit-ul aniversar al UE, la Roma, care a fost precedat de o primire a tuturor şefilor de stat şi de guvern de către Papa Francisc.

Iohannis: Voi provoca politicienii de acasă la discuţii. Trebuie să ne facem treaba

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că va invita liderii politici români la discuţii, în multiple formate, pentru a vedea cum înţeleg aceştia viitorul Europei, afirmând că România trebuie să respecte angajamente asumate, făcând trimitere la deficitul bugetar.

“Am spus cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita şi voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Şi am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la Bucureşti sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenţia să particip la formate şi să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, întrebat dacă va convoca liderii politici în ţară la o nouă reuniune de tip Snagov.

Klaus Iohannis a afirmat că pentru a contribui la proiectul european România trebuie “să îşi facă treaba”.

“M-aţi întrebat ce putem să facem concret. (…) Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba şi acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toţii, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult”, a spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a spus că România a făcut faţă foarte bine crizei migraţiei şi a ştiut să îşi apere graniţa.

“Nu suntem în Schengen, acţionăm ca un membru de facto Schengen şi am arătat cum poate o ţară europeană să-şi apere foarte bine graniţele. Poate reuşim să-i convingem şi pe alţii să folosească abordări similare, fiindcă una din preocupările de bază pentru toţi europenii este securitatea graniţelor externe. Nu-şi doreşte nimeni să revenim la situaţia din 2015 când populaţii străine, cred că putem să spunem, au intrat în UE fără niciun fel de control. Aşa ceva nu se mai poate repeta şi nu trebuie să se repete”, a afirmat Iohannis.

Klaus Iohannis a mai spus că, în domeniul apărării, România alocat 2% din PIB pentru înzestrarea armatei.

“ În domeniul apărării, nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, dar cred că exemplul nostru cu 2% pentru înzestrare, pentru apărare este nu doar o promisiune politică sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la creşterea securităţii în Europa şi multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie să-şi imagineze lumea să se aşteaptă de la noi mari filosofii europene şi pe urmă să-i convingem pe toţi. Ca într-o familie, funcţionează cel mai bine dacă fiecare îşi face treaba fără să vorbească mai mult decât e necesar, dar să muncească mai mult decât trebuie”, a spus Klaus Iohannis.

Iohannis: Europa cu mai multe viteze a dispărut. Pericolul era revenirea la geometria Cortinei de Fier

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că sintagma „Europa cu mai multe viteze” a dispărut din discursul liderilor şi că nimeni nu îşi doreşte să facă „paşi înapoi”, afirmând că pericolul cel mai mare al unei astfel de idei este revenirea la geometria Cortinei de Fier.

„Ne-am opus şi pot să remarc că ne-am opus cu succes. Aţi constatat cu toţii că până şi din discursul liderilor a dispărut sintagma Europa cu două viteze sau Europa cu mai multe viteze sau Europa cercurilor concentrice. Pasajul („vom acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită acolo unde este necesar”-n.r.) (…) este în perfectă consonanţă cu tratativele, reflectă situaţia de acum a Uniunii şi (…) cu sintagma colaborare consolidată”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, solicitat să explice următorul pasaj: „vom acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită acolo unde este necesar”, care duce cu gândul la “Europa cu mai multe viteze”, căreia România i s-a împotrivit.

Klaus Iohannis a afirmat că sunt proiecte la care nu toate statele membre vor să ia parte de la început, cum este Zona Euro.

„S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte când nu toată lumea vrea să intre de la început. (…) Nu toată lumea este în zona euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcţionează cu două viteze monetare. Toţi se angajează şi s-au angajat când au aderat la Uniune să devină l amomentul potrivit şi membri în zona euro, cu ceva excepţii care s-au făcut la început cu aşa numitele opt out, adică opţiunea de a nu fi. Marea Britanie a avut un aşa numit opt out pe euro. Acum are un opt out de tot, din nefericire. Un alt proiect este proiectul pe care l-a iniţitat şi noi, România, proiectul cu un procuror european şi aici deocamdată din 27 şi-au arătat interesul 19. (…)”, a declcarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că statele membre care doresc să ia parte, ulterior, la astfel de proiecte „vor avea tot timpul uşa deschisă”.

Klaus Iohannis a spus că „s-a înţeles foarte bine” din discuţiile preliminare „că nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe vizeze”.

„Ne-am întoarce în timp şi nu îşi doreşte absolut nimeni să facem în Uniune paşi înapoi. Noi vrem să facem paşi înainte. Toţi vor o Uniune mai puternică, care face faţă mai bine crizelor, care răspunde solicitărilor cetăţenilor săi”, a spus Klaus Iohannis.

Întrebat cum a reuşit să se opună unei „Europe cu mai multe viteze”, Iohannis a afirmat că a prezentat pericolele unui astfel de proiect.

“(…) cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul - încă o dată, dacă am accepta - a ieşit din discurs, dar că să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, şi atunci cu siguranţă ar fi revenit nişte temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsaţi în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulţi europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva şi îi împinge la ei în ţară deoparte”, a susţinut şeful statului.

Klaus Iohannis a mai spus că UE nu trebuie să fie lăsată într-o stare în care europenii să se teamă de proiectul european.

“Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple şi nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimişti şi încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european”, a spus Iohannis, precizând că şi alţi şefi de stat au adus argumente care au dus la respingerea ideii unei Europe cu mai multe viteze.

Iohannis: Textul Declaraţiei, pozitiv şi echilibrat. Cooperarea consolidată, în limitele Tratatului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat,sâmbătă, la Roma,că textul Declaraţiei adoptate este “pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia promovată de România cu privire la viitorul Europei”, afirmând că menţionarea conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele actualului Tratat.

“Textul Declaraţiei este pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă şi o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă şi sustenabilă”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Roma.

Klaus Iohannis a subliniat că menţionarea în textul final al Declaraţiei de la Roma a conceptului de cooperare consolidată este făcută „strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii”.

„Obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. Textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare cosolidată. Cu siguranţă nu dorim paşi înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa uniunii. Mă refer aici la piaţa internă cu cele patru libertăţi fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere şi la politica de vecinătate”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannnis a spus că menţinerea unităţii celor 27 de state membre este şi trebuie să rămână deviza statelor membre, afirmând că “într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată”.

O Uniune mai puternică înseamnă o uniune mai aproape de cetăţeni, a spus Klaus Iohannis, afirmând că o funcţionare mai eficientă a instituţiilor europene este condiţionată de mecanisme mai transparente şi de proceduri mai suple care să devină realitate pentru oameni, cât mai curând.

Şeful statului a mai spus că România trebuie să îşi menţină „realism şi consecvenţă priorităţile de agendă şi să se implice activ în continuarea şi consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul UE”.

Klaus Iohannis a afirmat că la începutul anului 2019 România va exercita pentru prima dată preşedinţa Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de şase luni, ceea ce reprezintă „o oportunitate”.

„România îşi va stabili priorităţile pentru acea perioadă în care vom avea pentru prima dată ocazia de a promova interesul european prin medierea unor politici comune, consensuale între statele membre, dar şi de a demonstra viziunea proprie a României în identificarea unor soluţii de compromis capabile să avanseze proiectul european. Obiectivul major al Românie este acela al unei Uniunii unite şi coezive cu naţiunile sale interne şi externe, o Uniune care are capacitate de a juca un rol cheie la nivel global”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a susţinut că şefii de stat şi liderii politici au misiunea de a demonstra că au viziunea de a duce mai departe proiectul european şi de a recâştiga încă o dată încrederea în viitorul unei Europe unite.

„Aceasta este principala modalitate prin care putem contraca tendinţele eurosceptice, xenofobice şi radicale. Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj care dincolo de diferenţele de viziune între statele membre cu privire la modul de integrare relevă dorinţa tuturor de a continua acest proiect de succes care este UE”, a spus Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Premierul Sorin Grindeanu : Politicile UE trebuie continuate fără diviziuni. Guvernul salută adoptarea Declaraţiei

Citeşte şi: Corina Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale se opune sancţionării statelor din Europa de Est ca soluţie la criza refugiaţilor

Citeşte şi: VIDEO Preşedintele Klaus Iohannis a plantat un puiet de Ziua Naţională a Pădurii

Citeşte şi: VIDEO Papa Francisc s-a întâlnit cu liderii statelor UE, inclusiv cu Klaus Iohannis. Suveranul Pontif pledează pentru unitate europeană/ UE nu trebuie să însemne doar idealuri economice, ci şi valori morale