Iohannis: Faptul că unii nu vor să vină la discuţii cu preşedintele mi se pare de-a dreptul ciudat/ Ce spune despre Brexit

„Este o consultare cu foarte multă deschidere din partea mea. Consider că dacă am convocat un referendum cu temă centrală justiţia, lupta anticorupţie şi situaţia din justiţie se tot discută şi din păcate multe chestiuni sunt chiar foarte negativ prezentate de sistemul de justiţie, atunci o discuţie se impune. Sunt dispus în marja acestor consultări să discut şi despre alte teme. Faptul că unii nu vor să vină la discuţii cu preşedintele mi se pare de-a dreptul ciudat. Sigur eu nu oblig pe nimeni. Să refuzi o ofertă la dialog e cel puţin ciudat. Dacă se răzgândesc sunt bineveniţi. Eu îmi doresc un dialog real cu partidele”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, înaintea participării la Consiliul European de la Bruxelles.

Întrebat ce paşi va face după consultările de la Cotroceni, şeful statului a răspuns scurt: „Asta o să vă spun la momentul potrivit”.

Klaus Iohannis a anunţat vinerea trecută că va invita la consultări partidele politice pe tema situaţiei justiţiei. Conform anunţului Administraţiei Prezidenţiale, joi, au fost invitaţi reprezentaţii PNL, de la ora 15.00, ai USR de la ora 16.00, cei ai PMP de la ora 16.45, la 17.30 - UDMR şi la 18.15 Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vineri sunt invitate la Cotroceni delegaţiile PSD şi ALDE, de la ora 11.00, respectiv ora 12.00. În anunţ, Preşedinţia a mai precizat că fiecare delegaţie poate fi formată din maximum 5 persoane.

În schimb, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au spus că nu vor fi prezenţi la Cotroceni.

Pe 1 aprilie, Klaus Iohannis a anunţat că va adresa Parlamentului o nouă consultare care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face "mai eficient şi mai puternic".

La patru zile distanţă, şeful statului a spus că cele două teme, transmise Legislativului, ca fiind de interes naţional care urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai sunt: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe.

Iohannis: Nu putem accepta un Brexit fără acord. Avem nevoie de clarificări de la Marea Britanie

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, înaintea sesiunii Consiliului European privind Brexit, că şefii de stat europeni nu pot accepta o ieşire din UE a Marii Britanii fără acorda iar aceasta trebuie să vină cu clarificări la discuţii.

"Începem imediat o sesiune extraordinată dedicată Brexit. Mai exact Marea Britanie a solicitat o prelungire pe articolul 50. Vom lua în discuţie această chestiune. Din discuţiile din ultimele zile arată că în general lumea e dispusă să accepte o prelungire. Poziţia noastră este că nu putem accepta o ieşire pe no deal, adică fără acord. Cred că până la urmă se va accepta o prelungire. Încă sunt discuţii şi acest lucru va fi tranşat în plen dacă această prelungire va fi mai scurtă sau mai degrabă mai lungă. Cu siguranţă se vor purta discuţii despre garanţii, avem nevoie de câteva clarificări din partea Marii Britanii", a afirmat Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că nu vede un efect deosebit al prelungirii Brexit iar dacă nu se va ajunge la un acord cu Marea Britanie, România va negocia în interesul românilor din Regat "într-un mod corespunzător".

"Nu văd un efect special, atâta vreme cât suntem în perioada de prelungirii. Am speranţa că vom avea un acord final şi lucrurile vor fi lămurite. Chiar şi în cazul de Brexit fără acord, noi suntem în stare să negociem interesul nostru pentru românii din Marea Britanie într-un mod corespunzător", a explicat preşedintele României.

Klaus Iohannis a afirmat că summitul de la Sibiu se va întâmpla aşa cum a fost planificat.

"Pe 9 mai se va întâmpla ce e planificat. Vom discuta despre viitorul UE sigur pe această notă specială, cu sau fără prietenii noştri din Marea Britanie, dar discuţiile vor fi despre viitorul UE şi cu siguranţă Marea Britanie va face parte din viitorul nostru", a spus acesta

Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc, miercuri, pentru a decide dacă vor acorda Marii Britanii o nouă amânare a termenului de ieşire din UE. Membrii Camerei Comunelor au aprobat marţi seară un proiect prin care îi acordă premierului Theresa May mandatul de a cere amânarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană până pe 30 iunie.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ar fi de acord cu o extindere a termenului-limită până în martie 2020, a declarat un diplomat european. Franţa a criticat în repetate rânduri ideea de a prelungi termenul fără un plan concret şi a afirmat că nu ar trebui permis ca Marea Britanie să „ia ostatic” Blocul comunitar.

Camera Comunelor a respins de trei ori Acordul negociat de Guvernul Theresa May cu Uniunea Europeană. Bruxellesul a amânat producerea Brexit până pe 12 aprilie în cazul în care Camera Comunelor nu va adopta proiectul de acord. În cazul în care Acordul ar fi aprobat, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar urma să se producă pe 22 mai.