Iohannis, în ziua noului bilanţ negativ de Covid-19: Fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul pentru ca autorităţile să poată acţiona

Klaus Iohannis a cerut joi ca cetăţenilor să le fie transmis un mesaj unitar, motiv pentru care şeful statului a făcut apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze în cazul pandemiei.

„Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor”, a declarat Klaus Iohannis.

El a făcut un apel de colaborare loială între instituţiile fundamentale ale statului.

„Acum nu este momentul disputelor politice şi al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieţii românilor şi protejarea cetăţenilor ţării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă ţară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălţimea funcţiilor deţinute.

Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre şi dispute despre o măsură sau alta. România şi românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raţionale, solide, de disponibilitate de a asculta experţii din domeniu şi de a găsi soluţiile cele mai bune pentru societate”, a adăugat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a anunţat că a transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.

Sumarul declaraţiilor susţinute de Iohannis. LIVE TEXT:

- Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor, din întreagă lume. Realitatea din ţările afectate ne arată că pericolul unei răspândiri masive a virusului a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme.

- Pe 16 martie am semnat decretul referitor la instituirea stării de urgenţă. Raţiunea măsurilor restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val de îmbolnăviri şi decese, care ar fi fost inevitabil.

- La instituirea stării de urgenţă am luat în calcul existenţa celei mai numeroase diaspore din Europa. Revenirea pe teritoriu naţional a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentant o mare provocare pentru autorităţi.

- A fost nevoie de o intervenţie rapidă, coordonată şi eficientă din partea autorităţilor pentru protecţia cetăţenilor şi a agenţilor economici. Situaţia a dus la evidenţierea unor carenţe majore în diverse zone ale statului, în special în sectorul medical.

- Pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrate, lipsa ivestitiilor publice şi o capacitatea administrativă redusă. Criză COVID a pus o presiune uriaşă pe sistemele publice subfinanţate şi unori prost gestionate.

- Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au afectat negativ capacitatea statului de a reacţiona la această ameninţare. În ciuda acestor condiţii deosebite, institutiile implicate direct în gestionarea crizei au reuşit prin măsuri dure să diminueze efectele pandemiei. Acest lucru ar fi fost imposibilitatea fără profesionalismul personalului medical.

- A fost evitate astfel o criză sanitară de proporţii şi au fost salvate multe vieţi omeneşti. Răspunsul cetăţenilor la apelul autorităţilor a fost covărşitor pozitiv la implementarea măsurilor necesare. Deşi restricţiile impuse au fost fără precedent în perioada post decembristă, justeţea şi proporţionalitatea acestora au fost întărite de majoritatea cetăţenilor. Sectorul economic s-a alăturat demersului statului în lupta cu epidemia.

- Pe durata stării de urgenţă m-am consultat permanent cu guvernul, cu prefecţi, cu managerii de spitale. 

- Rezultatul dialogului dintre părţile implicate a fost întodeauna împărtăşit cu publicul. România s-a dovedit a fi una din ţările cu capacitatea instituţională de a gestiona în mod eficient riscurile asociate COVID-19. Datele statistice de la nivel mondial relevă faptul că deşi nu are nici pe departe resursele altor state UE şi nici de un sistem sanitar de calitate, România a gestionat eficient pandemia în timpul stării de urgenţă.

- Pandemia a relevat carenţele majore din sistem, imposibil de remediat în câteva luni. Reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit. Paşii mari făcuţi acum în direcţia unei ample digitalizari, de exemplu, trebuie continuaţi şi accelerati. Tot ce s-a dovedit în această perioada canu funcţionează trebuie aşezat pe baze corecte.

- Menţionez una dintre marile probleme cu care ne-am confruntat şi ne confruntăm în continuare; lipsa unei legislaţii coerente şi bine gândite. Am răspuns cu legi slabe şi sumar croite. În momentele critice sanitare a trebuit să ajunstam legislaţia din mers. Regimul stării de urgenţă a fost gândit în aşa fel încât să asigure un răspuns prompt pentru cetăţeni şi pentru statul român. Întregul cadru normativ al măsurilor excepţionale trebuie regândit şi aliniat cu arhitectură constituţională.

- În situaţii de criză sanitară statul trebuie să ia măsuri pentru protejarea cetăţenilor. Trebui să există şi un echilibru între drepturile şi cetăţenilor, dar trebuie şi gestionată criză. Acum nu este momentul disputelor politice şi al orgoliilor. 

- Interesul comun e mai presus decât orice altceva. Vedem în ultima vreme tot felul de contre şi dispute despre o măsură sau altă. Avem nevoie de disponibilitate de a ascultă experţii din domeniu şi găsirea soluţiilor optime.

- Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor.

- Sănătatea tuturor ţine şi de conştiinţa tuturor. Trebuie să păstrăm distanţă fizică, să purtăm măşti şi să menţinem distanţă fizică. Acestea sunt recomandările medicilor. Să nu pierdem ce am câştigat deja. Putem să trecem împreună cu bine şi peste această perioada. Va mulţumesc şi va doresc multă sănătate 

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că revenirea la starea de urgenţă este o variantă luată în calcul, însă el nu îşi doreşte să se ajungă la această măsură.

„Nu-mi doresc să reintroducem restricţii, dar dacă numărul de cazuri creşte în continuare, atunci, probabil, Comitetul Naţional va începe să propună anumite măsuri restrictive. Dacă situaţia se înrăutăţeşte şi nu găsim altă cale, putem să revenim la măsuri mai restrictive”, a spus Klaus Iohannis. 

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, joi 9 iulie, 614 de cazuri de noi îmbolnăviri cu COVID-19.

Joi, Camera Deputaţilor urmează să ia în dezbatere, în regim de urgenţă proiectul Guvernului privind carantina şi izolarea, iniţiativă pe care PSD intenţionează să o amendeze. 

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat anterior că social-democraţii au găsit în legea privind carantina şi izolarea aberaţii majore „ce atentează grav la drepturile şi libertăţile românilor”.

„Enumăr câteva exemple din gândirea unui partid care îşi spune liberal, dar vrea să transforme statul într-un regim totalitar:

- izolarea prevede nu doar separarea fizică, ci şi aplicarea obligatorie a unui tratament inclusiv asimptomaticilor, cum s-a întâmplat deja, neconstituţional, în multe spitale. 

- formularea <probabilitate ridicată de apariţie şi propagare a unui agent patogen> permite oricând guvernului să instituie carantină şi s-o menţină oricât.

- oricine şi orice poate fi suspectat ca <potenţial expus> virusului şi intră în carantină se aplică restricţii şi unor bunuri ale românilor, precum automobilele, de exemplu”, a scris Ciolacu.

Guvernul a aprobat luni proiectul de lege privind carantina şi izolarea, după ce CCR a declarat neconstituţionale prevederile care au operat în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă în România. 

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a spus, luni, că în proiectul de lege adoptat de Guvernul se redefinesc „carantina” şi „izolare”, el precizând că prima este destinată persoanelor sănătoase, iar cea de-a doua, celor infectate.