Iohannis la Chişinău: România este alături de Republica Moldova. Pe noi puteţi să contaţi

„Am venit astăzi la Chişinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova şi de toţi cetăţenii săi, aşa cum a fost mereu! Pe noi puteţi să contaţi! Şi pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice”, a declarat Klaus Iohannis.

Iohannis a spus că dialogul cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost consistent, cordial şi productiv: „Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de aşteptat, asupra consecinţelor agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. România şi Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face faţă cât mai eficient acestor efecte”.

„Şi pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice. În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Preşedinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităţilor Republicii Moldova, precum şi pentru mobilizarea exemplară a societăţii civile şi a cetăţenilor în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina. Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate şi umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a afirmat preşedintele României.

Iohannis a spus că, de la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistenţă umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziţia refugiaţilor ajunşi aici în Republica Moldova.

„Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare şi alte produse destinate refugiaţilor ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chişinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră şi feroviară, de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova şi transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistenţa cuvenită şi necesară. Am realizat peste 73 de transporturi rutiere şi 11 feroviare în ultima săptămână”, afirmă Klaus Iohannis.

Demersurile sunt menite să contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.

„În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat idei concrete şi modalităţi suplimentare de aprofundare a coordonării deja foarte bune şi eficiente dintre autorităţile din România şi cele din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul celor care se îndreaptă către noi pentru a primi ajutor. În România, la Suceava, avem deja din 9 martie operaţionalizat hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în sprijinul Ucrainei. În funcţie de necesităţi şi de evoluţia situaţiei, acest centru poate şi va fi folosit şi pentru a direcţiona asistenţă concretă către Republica Moldova. De asemenea, am avut oportunitatea să discut cu doamna Preşedinte Maia Sandu pe tema securităţii energetice a Republicii Moldova, un subiect de importanţă centrală pe agenda noastră bilaterală care, iată, capătă o relevanţă sporită în noul context. Am asigurat-o pe doamna Preşedinte Maia Sandu de sprijinul nostru atât în plan bilateral, cât şi în demersurile de mobilizare a asistenţei internaţionale, inclusiv a Uniunii Europene, pentru acest proces complex şi vital”, a adăugat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, România face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluţii viabile şi avantajoase, în interesul Republicii Moldova.

„Ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenţei financiare şi tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Ucraina. Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum şi în intervenţiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ţinut la Versailles, la care s-a discutat, evident, şi despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune şi curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl aşteaptă şi îl merită. Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituţiilor europene şi al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova. Noi ştim din propria noastră experienţă că drumul către integrarea europeană nu este deloc uşor. Dar fiecare drum, oricât de lung şi greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea şi înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova faţă de valorile europene, faţă de construirea unui stat de drept şi a unei societăţi democratice şi echitabile pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chişinău. Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democraţia, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică şi socială ale Republicii Moldova şi acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor. Situaţia tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chişinău, sprijinul deplin al României pentru soluţionarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional şi fără afectarea parcursului său pro-european”, a încheiat Klaus Iohannis.