Iohannis: „Moţiunea de cenzură este neavenită”/ „Şcoala trebuie totuşi să înceapă pentru că e inadmisibil să avem o generaţie pierdută”/ Despre anunţul PSD de respingere a OUG privind alocaţiile: „Un populism grosolan”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la moţiunea de cenzură, că este „neavenită”, iar depunerea ei în situaţia în care este România arată că PSD „nu e doar cinic (...), ci şi iresponsabil”.

Iohannis a fost întrebat, miercuri, în conferinţă de presă, ce părere are despre moţiunea de cenzură depusă în Parlament, pentru demiterea Guvernului Orban.

„Această moţiune mi se pare neavenită din motive foarte simple şi clare. Dacă ţara e cuprinsă de o epidemie şi suntem în criză economică nu vii să depui moţiune de cenzură arată doar că acest partid nu e doar cinic, asta am stabilit, ci e şi iresponsabil. PSD caută probabil soluţii pentru baronii care se simt deconectaţi de resursele publice şi probabil suferă. Deci e neavenită”, a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat că există dubii în spaţiul public cu privire la constituţionalitatea acestui demers.

„După părerea mea avem o temă care trebuie clarificată: despre trecerea din sesiunea extraordinară în cea ordinară, specialiştii vor trebui să analizeze constituţionalitatea acestui demers”, a mai spus Iohannis.

Moţiunea depusă de PSD cu titlul „Guvernul PNL - De la Pandemie la pande-mită generalizată” va fi citită în Parlament joi.

Iohannis, despre majorarea pensiilor şi alocaţiilor: „Nu e posibil să împarţi bani care nu există”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că toată lumea îşi doreşte să câştige mai bine, dar nu e posibil să împarţi banii pe care nu îi ai, referindu-se la majorarea cu 40% a punctului de pensii şi la dublarea alocaţiilor.

Întrebat, miercuri, ce părere are despre majorarea punctului de pensie cu 40% şi dublarea alocaţiilor, Iohannis a răspuns că nu se pot împărţi bani care nu există.

„Nimeni nu şi-a dorit această epidemie care s-a transformat în pandemie, nimeni nu şi-a dorit pentru România o criză economică. Toată lumea îşi doreşte să câştige mai bine, iar guvernanţii să dea bani mai mulţi oamenilor care au aşteptări mai mari, însă trebuie să existe aceşti bani. Nu e posibil să împarţi bani care nu există”, a spus Iohannis.

El a catalogat abordarea PSD de a respinge pe bandă rulantă ordonanţele Guvernului, inlcusiv cea de etapizare a creşterii alocaţiilor, „un populism grosolan”. „Ştiu şi ei clar ca banii nu există, e criză economică, avem probleme generate de pandemie, că ne influenţează şi evoluţiile din alte ţări”, a spus Iohannis.

Preşedintele Românei a menţionat că se bucură că în PNL s-au găsit foarte mulţi politicieni care au aceeaşi părere, respectiv că „nu putem să avem o situaţie în care categoriile cele mai vulnerabile, pensionarii şi copiii, să plătească nota de plată pentru această epidemie şi pentru recesiunea economică”.

„Am solicitat Guvernului să le majoreze atât cât se poate. Nu vorbim de altceva – e o majorare atât cât s-a putut. Când economia îşi va reveni, se vor căuta soluţii pentru majorări ulterioare”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

„Şcoala trebuie să înceapă. Este inadmisibil să avem o generaţie pierdută”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că şcoala trebuie să înceapă pentru că este „inadmisibil să avem o generaţie pierdută”. Şeful statului a spus că regulamentele pentru deschiderea şcolilor vor fi publicate în scurt timp, dar că regulile de bază rămân masca, distanţarea şi igiena.

Întrebat de reporterul MEDIAFAX ce ar face în calitate de profesor, dacă un elev i-ar spune că are febră, şeful statului a spus că acesta ar trebui trimis la medic.

„Evident că atunci când un elev acuză simptome, trebuie trimis la medic ca să verifice care este problema. În situaţia unei epidemii, cu atât mai mult”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele susţine că şcoala trebuie să înceapă, deşi nu aşa cum se întâmpla anii trecuţi.

„Este însă foarte clar că şcoala nu va începe ca de obicei, când lumea se aduna în curtea şcolii. Nu se vor aduna, şcoala totuşi trebuie să înceapă fiindcă este inadmisibil să avem o generaţie pierdută. Deja, în mediile de specialitate se vorbeşte despre a preveni generaţia pandemiei. Copiii trebuie să meargă la şcoală, trebuie să înveţe, trebuie să se întâlnească cu alţi copii de vârsta lor. Pentru a face posibil acest lucru, este nevoie de regulamente, proceduri speciale pentru vremuri de epideme, la care lucreaza Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii”, a declarat Iohannis.

Potrivit acestuia, există proiecte de regulamente, care încă se discută şi vor în scurt timp aprobate. Şeful statului a precizat că măsurile „nu sunt complicate”: „De bază rămân masca, distanţa, igiena, restul sunt chestiuni de specilitate, ce se face când se constată că un elev e bolnav, care şcoală se închide, care nu”.

Întrebat despre declaraţia pe proprie răspundere pe care ar urma să o completeze părinţii, Iohannis a spus că „nu trebuie să ne formalizăm prea tare”: „Evident că în situaţii de epidemie, părinţii vor urmări starea de sănătate a copiilor. Sigur că au partea lor de răspundere. Nici aici nu văd vreo problemă. Îi încurajez pe toţi să-şi trimită copiii la şcoală dacă sunt sănătoşi. Dacă nu, să îi ţină acasă, să consulte medicul de familie. Nu trebuie să căutăm soluţii birocratice, dar fiecare trebuie să-şi asume rolul care îi revine”.

„Eu sunt împotriva traseismului politic, însă nu pot interveni într-un partid”

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva traseismului politic, însă spune că nu poate interveni într-un partid pentru a spune că încurajează sau nu trecerea unor politicieni dintr-o parte în alta.

„Eu sunt împotriva traseismului politic. Însă eu, ca preşedinte, nu sunt în niciun partid. Aşa scrie în Constituţie. Nu pot eu să intervin într-un partid să-i spun să încurajeze sau nu trecerea unor politicieni dintr-o parte în alta. Dar public am tot dreptul să spun că sunt împotriva traseismului politic, adică sunt împotrivă ca un politician să treacă din motive electoraliste dintr-un partid în altul. Se poate întâmpla ca unii să-şi schimbe doctrina, dar asta mi se pare o situaţie rarisimă”, a declarat Klaus Iohannis.

În ultimele zile, aproape o sută de primari PSD şi-au depus candidatura din partea PNL.

Recent, liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, i-a acuzat pe liberali că „fură” primari de la PSD şi că se folosesc de fonduri guvernamentale pentru a-i şantaja. Simonis susţine că în judeţul Timiş, PNL a racolat un primar PSD care în urmă cu un an spunea despre Klaus Iohannis că „nu este român”.

„V-aţi folosit de fondurile publice fără jenă şi aţi transferat primari din toate colţurile ţării. Chiar şi din Teleorman aţi transferat primari. Aţi transferat primarii lui Dragnea, aţi transferat primarii lui Dragnea. Vă plac acum oamenii lui? Nu vă mai deranjează?”, l-a întrebat Alfred Simonis pe Ludovic Orban, prezent la dezbaterile din Parlament.

La începutul lunii, Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD, a spus că PSD va face plângere penală la DNA împotriva reprezentanţilor PNL din Guvern deoarece, spunea el, primarii social-democraţi sunt şantajaţi să treacă la PNL.

Iohannis: Militarii români din Mali sunt în siguranţă în ciuda tensiunilor create de lovitura de stat

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că militarii români din Mali sunt în siguranţă, în ciuda tensiunilor create de lovitura de stat.

Subiectul loviturii de stat din Mali a fost abordat miercuri în reuniunea Consiliului European, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis.

„Noi, România, avem acolo un efectiv de 120 de militari şi aş vrea să transmit că aceştia sunt în siguranţă în acest moment în ciuda tensiunilor create de lovitura de stat. Urmărim evoluţia evenimentelor cu mare atenţie şi suntem pregătiţi să acţionăm dacă va fi cazul”, a declarat Iohannis.

Tentativa de lovitură de stat din Mali a început cu focuri de armă în interiorul unei baze militare cheie, la aproximativ 15 km (nouă mile) de capitală, Bamako, marţi dimineaţă.

Preşedintele Mali, Ibrahim Boubakar Keïta, a fost arestat, a confirmat un purtător de cuvânt al guvernului pentru BBC.

De asemenea, primul ministru Boubou Cissé a fost şi el arestat, în ciuda apelurilor anterioare pentru dialog.

Mai mulţi militari au fost văzuţi că se deplasau din Baza Kati, aflată la 15 km de capitală, către Barnako.

Din aceeaşi bază a pornit şi lovitura de stat din anul 2012, care a dus la schimbarea preşedintelui Amadou Toumani Toure.

Principalele declaraţii ale preşedintelui:

• Am participat la reuniunea Consiliului European în format videoconferinţă pentru a discuta despre situaţia îngrijorătoare din Belarus
• Am subliniat că fraudarea alegerilor, reprimarea violentă a protestelor nu pot fi lăsate fără un răspuns din partea UE
• Am solicitat încetarea imediată a violenţelor şi eliberarea persoanelor deţinute ilegal. Trebuie luate măsuri suplimentare din partea UE inclusiv sancţiuni faţă de cei vinovaţi
• E extrem de importantă iniţierea unui dialog real şi de substanţă între autorităţi, opoziţie, societatea civilă. Aceasta e singura soluţie pentru o tranziţie paşnică
• O menţiune cu privire la situaţia din Mali. Avem acolo 120 de militari şi aş vrea să transmit că sunt în siguranţă în acest moment, în ciuda tensiunilor din zonă

Întrebări din partea jurnaliştilor prezenţi la conferinţa de presă:

Cum vedeţi intenţia de amânare pentru septembrie a votului la moţiunea de cenzură?

• Moţiunea mi se pare neavenită. Dacă ţara este cuprinsă de o epidemie şi suntem în criză economică nu vii să depui moţiune de cenzură. Asta arată doar că PSD nu e doar cinic, este şi iresponsabil. PSD vrea să arate că mai este acolo. Nu are soluţii, caută probabil soluţii pentru baronii care se simt deconectaţi de resursele publice şi probabil suferă.
• Există dubii cu privire la constituţionalitatea demersului. Nu s-a depus niciodată în vacanţă parlamentară o moţiune. Sunt specialişti care spun că e discutabil. Avem o temă care trebuie clarificată. Vom vedea dacă e neconstituţională sau nu. Ce se întâmplă după discutăm după vot. După părerea mea, e un gest politic iresponsabil de uz intern pentru PSD.

Cum faceti să fie respectate legile pe care le-aţi promulgat?

• Nimeni nu şi-a dorit această epidemie. Nimeni nu a dorit pentru România o criză economică. Dar a venit, deci a venit şi criză ecnoomica. Asta e situaţia şi trebuie rezolvată. Evident că toată lumea doreşte şi să câştige mai bine, şi guvernanţii vor să dea bani mai mulţi. Pentru a face posibile aceste lucruri trebuie să existe aceşti bani. Nu se pot împărţi bani care nu există, şi dacă veniturile se reduc din cauza crizei e clar că nu se pot mari cheltuielile.
• Am spus de la început, şi mă bucur că în PNL s-au găsit destui politicieni de aceeaşi părere, că nu putem să avem o stituatie în care categoriile cele mai vulnerabile, adică copiii şi pensionarii, să plătească această notă de plata pentru acesta recesiune economică. Marea majoritate a economistiilor au tot spus că nu se pot mari nici pensiil nici alocaţiile. Am cerut că totuşi să se majoreze, şi guvenrul a venit cu soluţii de majorare a alocaţiilor în etape, şi majorare pensiei are totuşi loc, deşi mulţi au zis că nu se poate. Nu vorbim de altceva. Este o majorare, atât cât s-a putut. Când economia si va reveni, se vor face majorări ulterioare.

Ce aţi face ca profesor dacă un elev ar veni la ore cu febră şi ce opinie aveţi despre publicarea târzie a ghidului privind măsurile de începere a şcolilor?

• Când un elev acuză simptome, trebuie trimis la medic, cu atât mai mult în situaţia unei epidemii. Este foarte clar că şcoala nu va începe ca de obicei, când lumea se adună în curtea şcolii. Şcoala trebuie totuşi să înceapă, pentru că e inadmisibil să avem o generaţie pierdută. Se vorbeşte deja despre a preveni generaţia pandemiei. Copiii trebuie să se întâlnească cu alţi copii. Pentru a face asta posibilă e nevoie de regulamente, ordine proceduri, speciale pentru vremuri de epidemie, şi ministerul educaţiei lucrează cu cel al sănătăţii în această direcţie.
• Regulile de baza vor fi aceleaşi: masca, distanţă, igienă. Restul sunt chestiuni de specialitate, ce se face când se constată că un elev e bolnav, când în şcoală apar cazuri de boală, care şcoală se închide. Sunt chesituni de specialitate şi vor fi tratate de specialişti, adică cei de la DSP, inspectoratul şcolar, conducerea şcolii etc.

Există o nemulţumire mare în sectorul horeca, a existat aztazi şi un protest în acest sens, pentru că încă există multe restricţii, restaurantele sunt închise, terasele au program limitat. Aţi abordat acest subiect şi există un orizont de timp în care restaurantele ar putea fi deschise?

• Înţelegem această preocupare şi admitem că este probabil cel mai lovit sector de această criză. Pentru a veni în spirjinul întreprinzătorilor HORECA, Guvernul a aprobat scheme de ajutor şi va continuă.
• Dar e vorba de sănătatea întregii populaţii. Numărul debolnavi creşte şi noi măsuri de relaxare nu sunt posibile până nu întrăm intr-o descreştere consistentă nu se vor lua alte măsuri de relaxare.

 În contextul consiliului extraordinar de azi, ce e pregătită să facă UE dacă Rusia intră în Bielorusia?

• Nu credem că acest lucru se va întâmplă. E clar că situaţia din Belarus e îngrijorătoare pentru toată lumea, dar singurele soluţii sunt cele diplomatice şi cele care se găsesc prin discuţii calme şi aplicate. Toată lumea a declarat că este inadmisibila intervenţia din exterior şi nu ne aşteptăm la o astfel de intervenţie din nici o parte.

În conditiile în care medicii spun că multe focare au apărut din cauza turiştilor pe litoral şi apoi s-au intors, aţi merge pe litoral ca un turist obişnuit?

• Este vara şi lumea vrea câteva zile de concediu.
• Însă trebuie să ne dăm seama că nu e o vara ca oricare alta şi trebuie să ne luăm măsuri de precauţie: masca, distanţă, igienă. Aceste măsuri ajută foarte mult. O revistă spunea că purtarea măştii previne până la 80% din infecţii. Distanţarea e la fel de importantă. Românii să meargă acolo, dar să respecte măsurile de igienă.

Despre alegerile locale din 27 septembrie

• Situaţia e fluidă şi trebuie să urmăm evoluţia ei. Nimeni nu va poate spune care va fi situaţia peste câteva săptămâni. Sperăm că prin măsurile care s-au luat că epidemia să se restranga, să scadă numărul de infectari noi zilnice, să putem să declarăm măsuri care fac procedura de alegeri sigură. Dacă lucrurile merge rezonabil, cred că se pot organiza alegeri. Nu vor fi că până acuma. Vor fi reguli speciale, dar pot fi uşor respectate.

Am văzut 96 de primari racolati de PNL, mai mulţi parlamentari luaţi de la PSD la PNL. De ce aţi girat aceste racolări?

• Nu le-am girat. Săptămâna trecută m-am exprimat clar împotriva traseismului politic, deci nu va supăraţi, acea parte din întrebare mi se pare foarte tendenţioasă şi poate chair greşit formulată. Nu încurajez traseismul politic, sunt împotriva acestei practici. Cei care au trecut de la un partid la altul nu trebuie să îmi explice mie de ce, dar fiecare dintre ei va trebui să explice propriului electorat de ce a trecut dintr o parte în altă. Pe mine să mă întrebaţi într o formulare corectă, care e o supoziţie eronată.

Dacă moţiunea PSD trece, Orban rămâne prima opţiune a dumneavoastra ca premier, ca intermiar sau ca prima opţiune?

• După moţiune va fi după moţiune.

Cum vedeţi competiţia pentru Primăria capitalei?

• Nu îmi permit să comentez candidaturile la primăria unui oraş din România

Referitor la racolarile PSD, aţi vorbit cu colegii dumneavoastră?

• Cum ziceam, sunt împotriva traseismului politic. Eu nu sunt în nici un partid, deci nu pot interveni la un partid să îi zic să încurajeze sau nu trecerea unor politicieni dintr-o parte în altă, dar public am dreptul să îmi spun opinia şi repet; sunt împotriva traseismului politic.

Pe 17 iunie, Marcel Ciolacu spunea că PSD depune moţiunea de cenzură imediat după starea de alertă. Iată că a fost depusă în timpul stării de alertă, imediat înainte de congresul PSD. Credeţi că e demers care să îl ajute la imagine?

• Moţiunea mi se pare neavenită, şi cred că PSD este cinic şi iresponsabil pentru că depunde moţiune de cenzură în timp de epidemie, criză economică şi vacanţă parlamentară.

În câteva minute se votează majorarea alocaţiilor. Cum vedeţi respingerea unei astfel de ordonanţe de urgenţă? Şi credeţi că e suficienta pentru copiii din România, având în vedere că reprezintă circa 6 lei pe zi?

• Mi-aş dori mai mult, dar dorinţa singură nu rezolva problemele financiare.
• Abordarea PSD de a respinge pe bandă rulantă astfel de ordonanţe mi se pare de un populism grosolan. Ştiu şi ei clar ca banii nu există, e criză economică, avem probleme generate de pandemie, că ne influenţează şi evoluţiile din alte ţări. Că să vii în Parlament că opoziţie să darâmi actele normative care totuşi gestionează banii care au rămas mi se pare că poate fi citit strict într-o cheie electoralistă. Sunt bani câţi a calculat Guvernul.

Începe şcoală în mai puţin de o luna. Există o evaluare a cadrelor didactice în ceea ce priveşte predarea online şi ce se întâmplă în zolene rurale fără internet?

• E foarte important să înceapă şcoală fizic. Dar nu va fi posibil, şi autoritatile locale vor interveni unde e nevoie. Ministerul a pregătit platforme online. Cred că e posibil să se găsească soluţii pentru fiecare caz în parte, dar trebuie o premisa realista: majoritatea şcolilor vor functiuona fizic, şi unde nu se poate, autorităţile vor găsi soluţiile cele mai potrivite.

Sindicatele din educaţie menţionează boicotarea anului şcolar pentru că nu îşi primesc majorările salariale menţionate prin decizia guvenrului. Ce le transmiteţi?

• Nu cred că se va boicota începerea anului şcolar dar înţeleg îngrijorările lor.
• A fost vorba de creşteri salariale anticipate, că erau menţionate pentru 2020. Trebuia una la începutul acestui an şi una înainte de începerea anului şcolar. Din motive de epidemie şi criză economică, bugetul s-a micşorat şi guvernul trebuie să gesioneze ce a mai rămas, dar vreau să reamintesc că această creştere de 8% de la începutul anului s-a realizat. E uşor de verificat. Această creştere din toamna nu mai este posibilă acum şi a fost amânată pentru la anul, când suntem convinşi că situaţia economică va fi mai bună că acum. Este regratabil, cum este regretabil că nu au crescut pensiile şi alocaţiile, dar banii sunt cei care sunt şi trebuie că guvernul să opereze cu ce are.