Iohannis retrimite în Parlament Legea pentru modificarea OUG privind funcţionarea ANRE

Şeful statului argumentează că legea care modifică OUG privind organizarea şi funcţionare ANRE instituie „noi reglementări în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii autorităţii de reglementare, finanţarea acesteia, conducerea şi Comitetul de reglementare al ANRE, atribuţiile şi competenţele ANRE în sectorul energiei electrice şi energiei termice produse în cogenerare, precum şi în sectorul gazelor naturale”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis, joi, MEDIAFAX.

Primul punct al articolului unic din legea transmisă la promulgare intervine asupra art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 33/2007, completând textul normativ în vigoare cu o teză nouă, potrivit căreia: „În exercitarea atribuţiilor sale stabilite de prezentul act normativ, activitatea ANRE nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate”, arată sursa citată.

Preşedintele Iohannis menţionează că atribuţiile şi competenţele ANRE în sectorul energiei electrice şi energiei termice produse în cogenerare sunt stabilite de art. 9 al O.U.G. nr. 33/2007, iar cele în sectorul gazelor naturale, de art. 10 al respectivului act normativ.

„Acestea se completează, în aplicarea art. 12 al O.U.G. nr. 33/2007, şi cu atribuţiile specifice domeniului eficienţei energetice, precum şi cu cele din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, respectiv a serviciului public de alimentare cu energie termică. În plus, exercitarea atribuţiilor unei instituţii nu implică doar activităţi de specialitate, ci şi activităţi-suport, mare parte dintre acestea fiind circumscrise exercitării atribuţiilor unor instituţii specializate (cu titlu de exemplu, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, iar Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice stabileşte şi implementează sistemul de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice)”, conform sursei menţionate.

În opinia şefului statului „din dispoziţia nou introdusă prin pct. 1 al legii transmise la promulgare s-ar putea înţelege că norma vizează scoaterea tuturor activităţilor ANRE de sub incidenţa exercitării competenţelor stabilite prin lege pentru alte instituţii, fără indicarea explicită a unor limitări sau circumstanţieri rezultate din obligativitatea respectării dispoziţiilor legale sau emise în aplicarea legii de către alte autorităţi. Or, o asemenea reglementare nu se justifică în mod obiectiv şi raţional, şi nu oferă garanţiile minimale în legătură cu o bună funcţionare a ANRE, motiv pentru care considerăm că se impune reanalizarea dispoziţiei menţionate”.

De asemenea, Klaus Iohannis vorbeşte despre modificările la actul normativ care ar duce la încălcatrea standardelor gestionării transparente şi responsabile a domeniului energiei.

„Astfel, cu privire la documentul prevăzut la art. 1 alin. (7), în prezent O.U.G. nr. 33/2007 dispune că „ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an”, arată Iohannis, în cererea de reexaminare.

Acesta mai spune că în forma sa modificată, dispoziţia face trimitere la un „raport anual de activitate pentru anul anterior”, care „va cuprinde în mod obligatoriu o secţiune cu privire la rezultatele monitorizării funcţionării pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, precum şi o secţiune referitoare la evoluţia preţurilor şi tarifelor reglementate de ANRE”, eliminându-se astfel accesul la informaţii utile nu doar publicului larg ci, mai ales, unor instituţii care includ valorile acestor indicatori în prognozele naţionale.

„În mod similar, abrogarea lit. ab) a art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 33/2007 echivalează cu limitarea accesului la informaţii relevante în legătură cu tarifele reglementate aferente serviciilor specifice sectorului energiei electrice. În opinia noastră, o abordare de acest gen poate fi în dezacord cu bunele practici în materie de transparenţă şi responsabilitate”, mai argumentează preşedintele României.

La pct. 5 al articolului unic din legea transmisă la promulgare - ce intervine asupra art. 4 alin. (14) lit. c) pct. 3 şi pct. 4 din O.U.G. nr. 33/2007 - se abrogă două dintre cazurile de revocare din calitatea de membru al Comitetului de reglementare al ANRE, respectiv: „3. exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă care are ca urmare perturbarea semnificativă a sectoarelor şi/sau pieţelor de energie electrică, termică sau ale gazelor naturale” şi „4. încălcarea gravă sau îndeplinirea cu rea-credinţă a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă”.

„În opinia noastră, abrogarea acestor două cazuri de încetare a mandatului de membru al Comitetului de reglementare al ANRE nu se justifică obiectiv şi raţional, echivalând cu o diminuare a răspunderii persoanelor vizate cu privire la modul în care îşi exercită atribuţiile, cu atât mai mult cu cât atât neglijenţa cu efecte negative în piaţă, cât şi încălcarea gravă sau îndeplinirea cu rea-credinţă a prevederilor O.U.G. nr. 33/2007 au fost considerate, din perspectiva dreptului european, „abateri în conformitate cu dreptul intern”, potrivit sursei citate.

Şeful statului susţine că potrivit unei directive europene din anul 2009 „legea naţională să prevadă situaţii de eliberare din funcţie în cursul mandatului, inclusiv în caz de comitere a unei abateri în conformitate cu dreptul intern (Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE şi Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE)”.

El mai spune că în acest context nu se justifică abrogarea celor două puncte din lege, ci chiar ar conduce la un regim sancţionator şi nu la relaxarea acestuia.

„Ţinând cont de acest aspect şi având în vedere şi potenţialul impact pe care unele decizii eronate adoptate în domeniul aflat în gestiunea ANRE l-ar putea avea atât asupra pieţei respective dar, mai ales asupra populaţiei, considerăm că abrogarea pct. 3 şi pct. 4 ale art. 4 alin. (14) lit. c) din O.U.G. nr. 33/2007 nu numai că nu se justifică, ci dimpotrivă, că s-ar impune o soluţie legislativă care să conducă la consolidarea regimului sancţionator, iar nu la relaxarea lui. Apreciem că o asemenea perspectivă ar avea consecinţe directe şi în ceea ce priveşte asigurarea realizării obiectului de activitate al ANRE în condiţii de eficienţă, aşa cum prevede chiar art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 33/2007”, arată sursa citată.

Aceasta cu atât mai mult cu cât prin legea transmisă la promulgare se instituie şi atribuţia preşedintelui ANRE (membru al Comitetului de reglementare) de a aproba - prin ordin - cheltuielile de capital ale ANRE, indiferent de valoarea lor. În acest sens, potrivit articolului unic pct. 2 din legea supusă reexaminării, noul alin. (9) al art. 2 din O.U.G. nr. 33/2007 prevede: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile de capital ale ANRE sunt aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE indiferent de valoarea lor.”

„Coroborat cu relaxarea regimului sancţionator, apreciem că derogarea de la aplicarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice în ceea ce priveşte cheltuielile de capital nu are o justificare obiectivă, iar prin faptul că prin înlăturarea aplicabilităţii cadrului legislativ general nu se instituie nicio altă regulă/normă alternativă care să guverneze în materie, soluţia legislativă prevăzută la alin. (9) al art. 2 din O.U.G. nr. 33/2007 este susceptibilă să conducă la arbitrariu în cheltuirea banilor publici. Cu alte cuvinte, perspectiva înlăturării de la aplicare a dispoziţiilor Legii finanţelor publice nr. 500/2002 în ceea ce priveşte aprobarea cheltuielilor de capital ale ANRE – fără niciun fel de rigoare sau standard de ordin legal – poate conduce la o înţelegere denaturată a noţiunii de independenţă a acestei autorităţi de reglementare, dar şi la o viziune eronată asupra cheltuirii şi controlului banului public”, potrivit comunicatului de presă.

„O asemenea justificare nu poate fi cu atât mai mult primită cu cât, potrivit legislaţiei europene (Directiva 2009/72/CE şi Directiva 2009/73/CE) autonomia, ca instrument ce asigură protejarea independenţei autorităţii de reglementare este gândită ca aparţinând autorităţii însăşi şi nu poate fi compatibilă cu acordarea unei puteri discreţionare preşedintelui acesteia. Din această perspectivă, considerăm că actualul cadru normativ este compatibil cu noţiunea de alocare bugetară anuală separată şi de autonomie în execuţia bugetului alocat, aşa cum impun normele europene antereferite, riscul de imixtiune al unor terţe instituţii sau autorităţi fiind nefondat. Surmontarea unor pretinse potenţiale blocaje nu se poate realiza în niciun caz prin instituirea unor norme ce permit subiectivismul şi arbitrariul în cheltuirea resurselor publice, chiar dacă acestea au natura juridică a unor venituri proprii şi nu aceea a unor alocări bugetare”, mai spune Klaus Iohannis.

Preşedintele face referire şi la abrogarea atribuţiei ANRE de avizare a studiilor de fezabilitate, întocmite în vederea concesionării serviciului de distribuţie a gazelor naturale.

„Considerăm necesară reevaluarea soluţiei legislative, cu luarea în considerare a faptului că, potrivit Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, instituită prin ordin al preşedintelui ANRE, investiţiile vizate de studiile de fezabilitate se includ în Baza activelor reglementate, utilizată la stabilirea tarifelor de distribuţie, situaţie în care este recomandată menţinerea posibilităţii de exprimare în mod aprioric a unui punct de vedere al autorităţii de reglementare. În plus, eliminarea avizului ANRE echivalează cu eliminarea controlului exercitat de către un terţ (ANRE) cu privire la rentabilitatea distribuţiilor vizate şi fezabilitatea soluţiilor tehnice propuse pentru sistemele de distribuţie, caz în care există un risc considerabil de nerecunoaştere în tarife a investiţiilor care se dovedesc neconforme cu cerinţele ANRE”, susţine şeful statului.

De asemenea, Iohannis vorbeşte şi despre un nou alineat la articolul 11 din OUG 33/2007 ce prevede că: „la solicitarea autorităţilor publice centrale, preşedintele ANRE poate emite avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative de legislaţie primară – legi, ordonanţe ale Guvernului, cu privire la aspecte specifice ariei de competenţă a autorităţii”.

„Apreciem că norma este neclară, întrucât nu se poate stabili dacă în avizul sau punctul de vedere emis, preşedintele ANRE exprimă o poziţie proprie sau a autorităţii de reglementare, motiv pentru care se impune reanalizarea acesteia”, conchide preşedintele Iohannis, în solicitarea de reexaminare transmisă Parlamentului.