Iohannis: România se confruntă în continuare cu tuberculoza, hepatite, rata de acoperire vaccinală. Sănătatea să fie o prioritate pentru orice guvernare

"Ţara noastră se confruntă în continuare cu provocări precum tuberculoza, hepatitele, rata de acoperire vaccinală, accesul inegal la serviciile de sănătate, domenii în care trebuie să avem politici clare, implementare şi monitorizare. Să nu uităm că ameninţările la adresa sănătăţii publice sunt tot mai multe şi, dincolo de a rezolva problemele cu care ne confruntăm deja, trebuie să avem capacitatea de a anticipa şi de a fi pregătiţi pentru a face faţă noilor provocări, în vederea asigurării unei vieţi sănătoase şi, implicit, a bunăstării pentru toţi cetăţenii, indiferent de vârstă. Tocmai de aceea, este atât de important ca sănătatea să fie o prioritate pentru orice guvernare", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis în cadrul seminarului "Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării pentru toţi la toate vârstele - dialog asupra politicilor", desfăşurat la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a mai precizat că este necesară o abordare multidisciplinară şi integrată în domeniul politicilor de sănătate şi mediu în România, pentru a reduce riscul îmbolnăvirii din cauza poluării aerului sau a serviciile necorespunzătoare de apă şi canalizare.

"În septembrie 2015, la Summitul Naţiunilor Unite, mi-am luat angajamentul de a contribui la implementarea Agendei 2030 şi a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, prin revizuirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă. Aceasta trebuie să pună accentul pe susţinerea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi, a tinerilor şi a femeilor în politicile de dezvoltare, prin cooperare intersectorială la nivel naţional şi prin cooperare cu statele membre în vederea schimbului de bune practici. În iulie 2016 am creat la Palatul Cotroceni cadrul de dialog şi dezbatere asupra politicilor de sănătate şi mediu din România, pornind de la premisa că sănătatea individului şi cea a ecosistemului nu trebuie separate. Poluarea aerului, serviciile necorespunzătoare de apă şi canalizare, schimbările climatice sunt exemple de factori de mediu care pot provoca îmbolnăvire. Este, aşadar, nevoie de o abordare integrată şi multidisciplinară, de armonizare a eforturilor, de angajamentul comun al regiunilor, al tinerilor şi al publicului larg, în vederea prevenirii şi reducerii bolilor sau a deceselor cauzate de factori de mediu. Cred cu tărie în continuitate şi perseverenţă, ca atribute ale succesului unui demers de o asemenea anvergură" a completat preşedintele României.

La rândul ei, Zsuzsanna Jakab, director regional pentru Europa, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prezentă la eveniment, a salutat faptul că România transpus directiva europeană cu privire la fumat.

"Speranţa de viaţă a crescut, dar în România această este în urmă, aşa că există o scădere a mortalităţii premature din cauza bolilor netransmisibile. Am putea să reducem cu o treime până în 2030 a bolilor transmisibile, bolile de inimă, cardiopatie. Toată lumea trebuie să îşi unească forţele pentru a reduce decesele din cauza bolilor netransmibile. Bolile cardiovasculare ucid 17 milioane de oameni în fiecare an. Mă bucur să văd că vă aflaţi printre ţările care au politici privind fumatul şi aţi transpus directiva UE. Există şi presiune din partea industriei de tutun, însă parteneriatul Organizaţia Mondială a Sănătăţii împotriva fumatului. Vă încurajez să consolidaţi politicele pe care le aveţi împotriva fumatului", a afirmat joi Zsuzsanna Jakab, director regional pentru Europa, Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Aceasta a vorbit şi despre problema poluării aerului dar şi despre nevoie creării unui cadrul legislativ în România şi implementarea unor politici de combatere a epidemiei de rujeolă din ţara noastră.

"În 2016, OMS a arătat că 23.000 de decese pot fi atribuite poluării aerului. Promovarea strategiilor şi soluţiilor îna cest domeniu e un lucru esenţial, de exemplu, ciclismul, mersul pe jos, dezvoltarea politicilor ecologice. Un alt domeniu este reprezentat de creşterea efortului pentru imunizare. Am lucrat cu partenri importanţi din România pentru a avea un proiect de lege care să se concentreze pe aspectele importante. Sper ca această lege să fie adoptată. În 2017 România a avut epidemie de rujeolă, 30% din decese s-au înregistrat în România, aşa că trebuie să ne asigurăm că România nu mai trebuie să aibă astfel de epidemii. Vreau să evidenţiez importanţa unui cadru legislativ. Vrea să o felicit pe ministrul Sănătăţii pentru schimbarea legislaţiei pentru a permite licitaţiile care să aducă ăn România care să poată contribui la reducerea tuberculozei multidrog rezistenţă", a completat oficialul european.

Pe 18 mai, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a anunţat că încă două persoane au decedat din cauza rujeolei, fiind vorba despre un copil de 3 luni şi un adult de 29 de ani. Numărul total de decese, de la debutul epidemiei, a ajuns la 54. În acea săptămână fuseseră raportate alte 335 de cazuri noi.