Iohannis şi-a prezentat programul pentru alegerile prezidenţiale la Palatul Parlamentului

La prezentarea programului lui Iohannis au participat parlamentari ai PNL şi PDL, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai ambasadelor de la Bucureşti, dar şi simpatizanţi ai ACL.

Între cei care au vorbit la evenimentul de lansare a programului ”România lucrului bine făcut” s-au numărat Gheorghe Piperea şi Emil Hurezeanu, acesta din urmă făcând şi prezentarea evenimentului.

Iohannis a fost ultimul vorbitor şi a susţinut un discurs în care a făcut prezentarea generală a documentului, distribuit sub formă tipărită invitaţilor.

Programul prezidenţiabilului ACL are 78 de pagini şi este împărţit în două capitole mari: ”Un proiect pentru viitorii 10 ani – România lucrului bine făcut” şi ”11 teme majore de dezbatere şi consens naţional”.

Programul prezidenţial "România lucrului bine făcut"

”Eu cred că ceea ce ni se potriveşte este tocmai filosofia lucrului bine făcut. Vine din trecutul nostru, din ceea ce am construit ca naţiune de-a lungul timpului. Există părţi din moştenirea noastră istorică şi culturală care sunt expresia «lucrului bine făcut» şi cu care ne mândrim (...). De ce România lucrului bine făcut este o viziune prezidenţială? Pentru că preşedintele este cel care poate imprima o direcţie naţiunii”, a susţinut prezidenţiabilul ACL.

Liderul PNL a vorbit despre independenţa justiţiei, statul de drept, parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO şi UE, dar şi despre educaţie, sănătate şi sistemul de pensii.

De asemenea, el a abordat tema legată de continuarea procesului de revizuire a Constituţiei, descentralizare şi regionalizare, precum şi reformarea sistemului electoral şi de finanţare a partidelor.

"Dacă vrem altfel de politică, trebuie să începem prin a avea un preşedinte cu altă conduită, ţinută şi expresie publică.
Am văzut că Victor Ponta vrea să fie un preşedinte util. Util cui? Util baronilor? Util puşcăriabililor? Util clientelei politice?
Românii pot judeca deja între modelul de politician aşa-zis „util” şi modelul pe care eu l-am asumat: acela bazat pe seriozitate, respect, competenţă şi rezultate măsurabile. Sunt câteva domenii importante în raport cu care, ca Preşedinte, mă angajez să fiu garant. Iar când spun„garant”, înţeleg prin asta că voi fi ferm în faţa oricăror abuzuri sau derapaje, din partea oricui", a mai spus Iohannis în discursul său.

"Veţi avea în mine garantul marilor orientări de politică externă şi de securitate ale României: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. Aceste mari orientări trebuie consolidate şi trebuie să capete o nouă dimensiune calitativă. România trebuie să se afirme ca un aliat de încredere şi ca partener respectat, cu identitate bine conturată în Uniunea Europeană, în NATO şi alte organisme de cooperare regională şi internaţională. În viitorii 10 ani, România poate deveni un reper important pe harta geopolitică mondială, prin furnizarea de securitate în plan regional. În perspectiva acestui rol, voi susţine, în calitate de Preşedinte al României, majorarea bugetului pentru apărare la 2% din PIB", a menţionat el.

"Veţi avea în mine un garant al statului de drept şi al independenţei justiţiei. Statul de drept nu este o noţiune abstractă, ci una cât se poate de concretă. În vreme ce stânga doar afirmă acest principiu, parlamentarii săi votând în mod constant pentru menţinerea imunităţii celor urmăriţi penal, dreapta se poziţionează în mod clar în sensul susţinerii demersurilor justiţiei. Tema independenţei justiţiei ne diferenţiază astăzi de stânga politică. Consolidarea statului de drept este instrumentul prin care ne putem opune “baronizării” şi feudalizării României", a mai spus Iohannis.

Preşedintele PNL a mai arătat că proiectul său prezidenţial se vrea a fi preambulul unui proiect de ţară şi că în afara elementelor care ţin în mod direct de exercitarea mandatului şi atribuţiilor prezidenţiale, propune opiniei publice 11 teme de dialog şi acord.

El s-a referit între altele la sistemele publice de educaţie, sănătate, pensii, la asigurarea unei creşteri economice sustenabile, la agricultură generatoare de locuri de muncă, la infrastructură care să conecteze România la Occident.

În ceea ce priveşte reforma instituţiilor politice şi administraţiei, el a menţionat că o primă temă este modificarea Constituţiei. "Misiunea mea, în calitate de viitor Preşedinte al României, este ca, în anul 2015, să relansez şi să impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituţiei", a spus el, precizând că a doua temă importantă a anului 2015 priveşte reforma de fond a legislaţiei electorale. "România nu-şi mai poate permite un nou mandat parlamentar în condiţiile unui sistem electoral care generează anomalii precum: creşterea artificială a numărului de parlamentari, obţinerea de mandate cu un număr insignifiant de voturi şi, în ultimă instanţă, degradarea accentuată a încrederii cetăţenilor în instituţiile democraţiei reprezentative", a explicat el. Iohannis a mai spus că este în favoarea votului electronic şi în favoarea votului prin corespondenţă, în condiţiile asigurării unei depline securităţi, astfel încât să nu existe niciun fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.