Iohannis solicită mai multe echipamente pentru apărarea antiaeriană pe flancul estic al NATO

Administraţia Prezidenţială anunţă că preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat marţi, la invitaţia preşedintelui SUA, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări politice în format restrâns cu lideri globali aliaţi, în contextul continuării conflictului militar declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

La discuţii au mai participat Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Rishi Sunak, Prim-Ministrul Italiei, Georgia Meloni, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, ministrul afacerilor externe al Republicii Franceze, Catherine Colonna, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

„Consultările se înscriu în seria eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare şi vin în completarea discuţiilor care au avut loc anterior, în format similar, în contextul războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Această nouă rundă de consultări a avut loc în contextul evoluţiilor recente din teatrul de război din Ucraina, inclusiv al atacurilor asupra infrastructurii civile din apropierea României. Liderii au analizat măsurile care trebuie luate pentru a continua, în mod eficient, sprijinul pentru Ucraina, precum şi pentru a determina Rusia să înceteze războiul şi acţiunile sale ilegale şi iresponsabile. Discuţiile s-au axat, de asemenea, pe asigurarea securităţii alimentare şi a lanţurilor critice de aprovizionare”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis le-a solicitat liderilor să sporească numărul de echipamente pentru detectarea şi interceptarea dronelor, precum şi pentru o apărare aeriană mai puternică.

„În cadrul discuţiei cu ceilalţi liderii, Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat că Rusia trebuie să înceteze atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în imediata proximitate a României, care sunt crime de război, care au drept scop distrugerea depozitelor de cereale şi infrastructura critică de aprovizionare, afectând şi transportul pe Dunăre. Preşedintele României a prezentat liniile de acţiune întreprinse până acum la nivel naţional şi aliat, prin întărirea măsurilor de supraveghere, creşterea vigilenţei, monitorizare şi poliţie aeriană în regiunea Mării Negre şi a mulţumit NATO, precum şi Statelor Unite ale Americii şi altor aliaţi pentru ajutorul oferit în acest sens.Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat liderilor prezenţi intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, în mod mai eficient şi mai bine calibrat la actuala situaţie de securitate. Astfel, Preşedintele României a subliniat că, în acest moment, sunt necesare capabilităţi sporite pentru detectarea şi interceptarea dronelor, precum şi pentru o apărare aeriană mai puternică, în conformitate cu deciziile de la Summitul de la Vilnius”, a spus Klaus Iohannis.

În cadrul discuţiei, preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România „va continua să îşi menţină, în mod solidar, atât timp cât va fi necesar, sprijinul pentru Ucraina, pe toate palierele relevante – inclusiv tranzitul de cereale”.

Evocând şi recenta întâlnire de la New York, din marja Adunări Generale a ONU, la care a participat alături de Preşedintele Ucrainei, Preşedinta Comisiei Europene şi vicepremierul Bulgariei, Preşedintele României a prezentat „măsurile concrete luate de ţara noastră pentru îmbunătăţirea condiţiilor logistice de tranzit, ceea ce a condus la facilitarea tranzitului a peste 27 de milioane de tone de cereale de la începutul războiului, urmând ca obiectivul dublării capacităţii de tranzit la 4 milioane de tone de grâne lunar să fie atins până la finalul anului”.