Iohannis: Vom continua să acţionăm pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi la zona Euro

"Anul 2019 a adus României un Guvern care rezonează cu Preşedintele în toate dimensiunile guvernării, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă. Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări şi în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei. (...) Apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, «triada conceptuală strategică a politicii externe a României»", a afirmat Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

"În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, ne dorim să capitalizăm experienţa acumulată pe durata Preşedinţiei noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur şi responsabil al Uniunii, capabil de implicare şi asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european", a mai transmis preşedintele.

De asemenea, acesta a vorbit despre politica de extindere a UE, inclusiv obiectivele României de apartenenţă la Spaţiul Schengen şi Zona Euro.

"România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate - Macedonia de Nord şi Albania. Discuţia despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acţionăm pentru aderarea la Spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite", a spus Klaus Iohannis.

"Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Iniţiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la Bucureşti, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul Bucureşti 9, de care şi Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaţilor de pe Flancul Estic", a afirmat Iohannis.

Preşedintele a reiterat mesajul pentru guvernul de la Chişinău, spunând că România va relua cooperarea "deplină" atunci când Executivul Republicii Moldova va face paşi concreţi spre continuarea reformelor în justiţie şi administraţie.

"În ceea ce priveşte Republica Moldova, reiterez poziţia României: parcursul european este singura şi cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituţiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetăţenilor săi. Din păcate, aşa cum am mai spus, nu suntem deloc convinşi că actualul guvern de la Chişinău îşi propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetăţenilor, proiectele cu impact la nivel local şi proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acţiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei, de natură să asigure un parcurs democratic şi predictibilitate în plan intern şi extern", a declarat Klaus Iohannis.

România se va concentra pe dezvoltarea parteneriatelor cu state precum Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit, Turcia, Israel şi Japonia, potrivit preşedintelui.

"În plan mai larg, priorităţile noastre de politică externă vizează consolidarea relaţiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state şi zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum şi state din Asia, Africa, America Latină şi Caraibi. Ne propunem ca în 2020 să consolidăm durabil deschiderile din ultimii doi ani, unele fără precedent. Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la Bucureşti, din 2018, şi sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relaţiilor politico-diplomatice", a spus acesta.

Iohannis a reiterat obiectivul României de a deveni membru OCDE "cât mai curând posibil".

Iohannis: Efectele crizei din Orientul Mijlociu pot avea impact asupra securităţii europene

Klaus Iohannis a atras atenţia, joi, în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, că efectele negative ale crizei din Orientul Mijlociu pot avea un impact, nu numai la nivel regional, dar şi asupra securităţii europene şi globale.

"Suntem hotărâţi să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare şi vom continua să acţionăm pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei, mai ales pe Flancul său Estic. În acelaşi timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susţine o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului. (...) În ceea ce priveşte situaţia recentă de criză din Orientul Mijlociu, am exprimat deja, după cum cunoaşteţi, poziţia României, deci nu o s-o reiau în detaliu. Dar vreau să subliniez că efectele negative ale acestei crize nu se proiectează doar la nivel regional. Ele pot avea impact şi asupra securităţii europene şi globale", a declarat preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

"De aceea, eforturile de dialog, negociere, precum şi cele de stabilizare şi reconstrucţie din acest spaţiu trebuie să continue şi fac apel la toţi partenerii noştri să acţioneze pentru acest deziderat", a mai spus şeful statului.

Acesta a transmis că este nevoie de soluţii de pace în Orientul Mijlociu dar şi în Libia.

"România susţine demersurile Uniunii Europene, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor săi strategici şi ale comunităţii internaţionale de detensionare a situaţiei, de dialog şi căutare a unor soluţii durabile. Este nevoie de soluţii capabile să aducă pace în zonă şi siguranţă pentru cetăţeni, fie ei din Orientul Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spaţii, atât pentru situaţia din Irak, respectiv în dosarul iranian, cât şi din Libia. Sunt necesare progrese în dosarul sirian, în Yemen, dar şi în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, cu privire la care poziţia României rămâne neschimbată", a precizat şeful statului.

Totodată, Klaus Iohannis a spus că NATO poate avea un "rol sporit" în combaterea terorismului.