Ion Bazac: Cererea IPP este o pură speculaţie şi dovedeşte lipsă de profesionalism

Comunicatul Institutului de Politici Publice este o pură speculaţie şi dovedeşte o lipsă de profesionalism, se arată într-un comunicat de presă remis, miercuri, de Ministerul Sănătăţii (MS).

"Mă aşteptam ca o organizaţie non-guvernamentală care aşa cum se autodefineşte - militează pentru creşterea calităţii proceselor de elaborare a politicilor publice din România - să vegheze reformele, inclusiv în sistemul sanitar. Mă aşteptam ca această organizaţie să iasă public şi să remarce că, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, preţurile medicamentelor scad. Astăzi am reuşit să îmi respect această promisiune pe care am făcut-o la începutul mandatului meu. De astăzi este o certitudine: preţurile la medicamente scad, în medie, cu 1zece la sută. Nu pot să nu remarc că mi se cere demisia în aceeaşi zi în care am anunţat economii la buget de minimum 110 milioane de euro", a declarat Ion Bazac, citat în comunicatul menţionat.

Potrivit sursei citate, ministrul Sănătăţii, a făcut deja o serie de declaraţii publice prin care a explicat că nu are nicio legătură cu cazul scandalului din jurul DGIPI.

"Ministrul Bazac a spus că a fost ameninţat, indirect, printr-un sms transmis pe telefonul mobil al soţiei într-o duminică seara, mai precis în 28 decembrie 2008. Acest sms există pe telefonul mobil al soţiei ministrului. Ca o reacţie normală în această situaţie, soţia a discutat subiectul cu sora ei", spune oficialul.

Comunicatul reia un punct de vedere anterior al ministrului referitor la faptul că acesta nu a apelat la servicii suplimentare, deşi oricare dintre miniştrii beneficiază de sevicii uzuale de protecţie din partea structurilor abilitate.

"Cu toate acestea, nici ministrul Bazac şi nici soţia domniei sale nu au solicitat nici consulului Romaniei la Milano şi nici vreunei alte persoane listinguri de telefoane. Cu atât mai mult nu au apelat la servicii suplimentare, deşi oricare dintre miniştrii Guvernului beneficiază de sevicii uzuale de protecţie din partea structurilor abilitate", precizează MS.

Miercuri, Institutul pentru Politici Publice i-a solicitat premierului Emil Boc să îl demită pe ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, susţinând că acesta "a instigat seria de fapte în care sunt implicaţi, printre alţii, Cornel Şerban, fost sef al DGIPI".

"IPP îi cere premierului să se distanţeze de practicile «poliţiei private» de la DGIPI prin demiterea ministrului Sănătăţii, Ion Bazac. Institutul cere premierului Emil Boc demiterea ministrului sănătăţii Ion Bazac pentru conduita incompatibilă cu statutul de demnitar, dată publicitatii recent în cazul cunoscut ca «Listingul telefonului». Ministrul Bazac este cel care a instigat seria de fapte în care sunt implicaţi printre alţii, Cornel Şerban, fost sef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), şi Tiberiu Dinu, cerându-i consulului României la Milano să-şi folosească relaţiile pentru a obţine de la şeful DGIPI informaţii la care în mod normal nu ar fi avut acces", se arată într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

IPP susţine că, "în loc să folosească căile legale de sesizare a instituţiilor statului faţă de pretinsele ameninţări prin telefon (...), actualul ministru ocoleşte legea şi uzează de sistemul de relaţii, punând România în cea mai jenantă situaţie: primul stat membru NATO în care un şef de serviciu secret român, Cornel Şerban, foloseste aparatul din subordine pentru interese private".

"Considerăm ca ancheta aflată în derulare nu îl poate ocoli pe Ion Bazac şi nu îi poate obliga la răspundere numai pe actualul consul la Milano şi pe fostul sef al DGIPI. Ion Bazac, care pretinde c ă nici nu şi-a dorit să fie ministru nu mai are, considera IPP, legitimitatea de a conduce reforma în sănătate din România, compromiţându-se în recentul scandal dat publicităţii", se arată în comunicat.

Numele consulului Tiberiu Dinu a apărut în dosarul DGIPI, acesta fiind acuzat că a solicitat şefului DGIPI Cornel Şerban listingul convorbirilor unui post telefonic, precum şi identificarea deţinătorului unei cartele telefonice.

Potrivit motivării Curţii de Apel Bucureşti în acest caz, în perioada 27 decembrie 2008 - 12 ianuarie 2009, Şerban "a pus la dispoziţia consulului român la Milano, Tiberiu Dinu, la solicitarea acestuia, lista detaliată a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic, permiţând accesul acestuia la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, urmărindu-se ca, prin obţinerea acestor informaţii, să fie înlăturat unul dintre angajaţii consulatului".

Consulul i-a mai cerut lui Şerban să facă demersuri "pentru identificarea titularului/utilizatorului unui alt post telefonic". Instanţa arată, în motivare, citând referatul cu propunere de arestare, că Şerban Cornel a săvârşit infracţiunea de divulgare de informaţii nedestinate publicităţii atunci când i-a pus la dispoziţie consulului Tiberiu Dinu, la cererea acestuia, o listă detaliată a convorbirilor telefonice efectuate de la un anumit post telefonic.

Motivarea mai arată că s-a susţinut de către Parchet că Şerban ar fi făcut demersuri pentru identificarea utilizatorului acestui post telefonic de unde erau transmise mesaje de ameninţare către cumnatul lui Dinu (ministrul Sănătăţii, Ion Bazac - n.r.).

În schimbul permiterii accesului la aceste informaţii, Şerban Cornel a primit promisiuni şi ar fi beneficiat de sprijinul lui Dinu Tiberiu, prin intermediul relaţiilor acestuia, pentru promovarea în funcţia de director adjunct al DGIPI", fapt petrecut în 9 ianuarie, potrivit datelor cuprinse în motivarea instanţei.

"Circumstanţele în care au acţionat inculpaţii, în contextul monitorizării României de către UE pe Justiţie, intervenţia acestora într-un dosar penal al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, poziţia profesională pe care o ocupă aceştia, de director şi, respectiv şef serviciu, instituţiile reprezentative şi cu atribuţii speciale din care aceştia fac parte, şi anume Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Direcţia Generală Anticorupţie relevă pericolul concret pentru ordinea publică, faptele acestora influenţând în mod extrem de negativ percepţia publică asupra instituţiilor statului care trebuie să vegheze în fapt, la apărarea ordinii de drept şi a legalităţii", se mai arată în motivarea Curţii de Apel care citează din referatul cu propunere de arestare al procurorului.

Consulul Dinu s-a prezentat, marţi, la DNAS, unde a fost citat ca martor.

Tiberiu Dinu a avut, luni, o discuţie, la Guvern cu premierul Emil Boc, la care a participat şi ministrul de Externe Cristian Diaconescu.

După întâlnire, surse oficiale declarau că Boc va lua o decizie în privinţa consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, după ce va avea, marţi, o discuţie doar cu ministrul de Externe,Cristian Diaconescu.

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că deocamdată nu se pune problema rechemării din punct de vedere diplomatic, a consului României la Milano, Tiberiu Dinu.

Premierul Emil Boc a declarat, marţi, că a decis să solicite ministrului de Externe rechemarea consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, a declarat, miercuri, instanţei supreme, că, pe parcursul lunii decembrie 2008, a fost apelat telefonic de consulul Tiberiu Dinu care i-a comunicat faptul că la adresa unui alt demnitar român a fost trimis un mesaj telefonic de ameninţare, ulterior, urmându-se procedurile legale.

Preşedinta completului de judecată, Livia Stanciu, l-a pus să explice acuzaţia adusă de către procurorul Claudia Roşu privind faptul că, în perioada 27 decembrie 2008 - 12 ianuarie 2009, folosindu-se de poziţia pe care o avea, Cornel Şerban a pus la dispoziţie consulului României la Milano Tiberiu Dinu, la solicitarea acestuia, o listă detaliată a convorbirilor purtate de la un post telefonic mobil.

În primă fază, Şerban a spus că, în virtutea funcţiei, avea legături cu foarte mulţi consuli şi cu toţi ataşaţii din străinătate, iar posibila ameninţare a unui demnitar şi respectiva posibilă implicare a unui lucrător consular din acea zonă impunea urmarea procedurilor legale, fapt consemnat şi de martori audiaţi în dosar.

Şerban a spus că reprezentantul parchetului nu i-a prezentat proba materială privind transmiterea datelor despre care spune că le-ar fi comunicat.

Concret, Şerban a susţinut că, la jumătatea lunii decembrie 2008, a fost apelat de consulul Dinu care a comunicat faptul că există o ameninţare la adresa unui demnitar, iar în aceste condiţii a luat legătura cu Bogdan Teodorescu care are în atribuţii verificarea unor astfel de solicitări. Fostul şef al DGIPI a susţinut că i-a cerut acestuia să înregistreze lucrarea şi să demareze procedurile care se impun.

Totodată, Şerban a mai spus că a mai primit o solicitare de la Consulatul de la Milano referitoare la verificarea unei convorbiri telefonice ce aparţinea unei persoane din cadrul Consulatului şi despre care avea suspiciuni cu privire la activitatea acestuia. Şi această cerere a fost transmisă, în condiţii oficiale, pentru verificare, a spus Şerban.

"Deşi am solicitat procurorului de caz să verifice în cadrul instituţiei în care activa că cele două solicitări ale Consulatului de la Milano au urmat căile legale, nu am primit niciun răspuns şi nici nu mi-a fost prezentat documentul care să ateste că au fost respectate procedurile legale", a precizat Cornel Şerban, în faţa instanţei supreme, care decide dacă îl va aresta pe acesta, alături de alte două persoane, în scandalul DGIPI.