Ion Cristoiu: Aşa cum se conturează deja rezultatul bătăliei dintre USR şi PLUS va duce la dispariţia de pe scena politică a unui personaj politic important: Dacian Cioloş

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, în perspectiva congresului USRPLUS din toamnă, după cum merg lucrurile, reprezentanţii PLUS se îndreaptă spre pierderea catastrofală a alegerilor interne din noul partid rezultat în urma fuziunii, şi, odată cu acest eşec, sfârşitul destinului politic al lui Dacian Cioloş şi al Ancăi Dragu.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„O istorie a presei ar trebui să conţină şi o istorie a reacţiei cititorilor şi telespectatorilor la ştirile care s-au succedat şi se succed de-a lungul unei întregi zile. Indiscutabil, printre reacţiile clasice faţă de o ştire se numără şi cea pe care am numi-o Stupoarea viţelului în faţa porţii noi. Obişnuit cu poarta veche, pe care a intrat de ani întregi, viţelul e totalmente descumpănit în faţa porţii noi, pe care n-o mai recunoaşte. Aşa se întîmplă şi cu cititorii în faţa unei ştiri pe care nu ştiu cum şi de unde s-o ia. O astfel de ştire e şi cea apărută marţi, 15 iunie 2021, pe site-ul de ştiri G4Media: 

 <Clotilde Armand (USR) a cîştigat alegerile pentru şefia organizaţiei de partid USRPLUS din Sectorul 1, cu circa 70 de voturi în avans faţă de competitorul ei, eurodeputatul Dragoş Pâslaru (PLUS), după cum indică numărătoare voturilor care s-a finalizat luni seara.

Reamintim că alegerile interne din USRPLUS au avut loc duminică, exprimîndu-şi votul aproape 1000 de membri cu drept de vot.>

Puţini sunt românii care să nu ştie că în această perioadă se desfăşoară în Partidul Naţional Liberal alegeri locale, cruciale pentru victoria uneia dintre cele două grupări în război din partidul de guvernământ. Conferinţele locale şi cele judeţene vor stabili nu mai şefii locali ai Partidului Naţional Liberal, dar şi delegaţii la Congresul din 27 septembrie 2021. De aceşti delegaţi, în număr de 5000, va depinde dacă Florin Cîţu sau Ludovic Orban va ajunge la lada cu gunoi a Istoriei. Bătălia din Partidul Naţional Liberal se duce între două grupări ale aceleaşi formaţiuni.

Explicabilă în acest context jubilaţia Grupări reformiste la vestea că filiala PNL Târgu Mureş a fost cîştigată de candidatul reformist Horaţiu Suciu.

Chiar dacă Gruparea reformistă, avîndu-l candidat pe premier, pare a conţine mult mai mulţi lideri din fostul PDL decît Gruparea lui Ludovic Orban, nu putem întrezări totuşi în războiul civil din partidul de guvernămînt o confruntare între cele două partide care prin fuziunea din 2014 au dat Partidul Naţional Liberal de astăzi.

Despre bătălia din Partidul Naţional Liberal ştie toată lumea. În această perioadă se desfăşoară, cel puţin teoretic, o confruntare asemănătoare în interiorul unui alt partid aflat la Guvernare: USRPLS.

Despre bătălia din acest partid nu ştie aproape nimeni din România de azi.

Nu demult, două dintre partidele de Dreapta – USR şi PLUS – au decis să fuzioneze. Ca şi în PNL, în această perioadă se desfăşoară alegeri în filialele locale ale partidului numit USRPLUS, urmate de alegeri la filialele judeţene şi, în prima parte a lui octombrie, la nivel central, în cadrul unui Congres. Alegerile din aceste zile sunt cruciale pentru structura de conducere a formaţiunii care va fi USRPLUS după congresul din octombrie 2021. Dacă la PNL se află în război de supremaţie două grupări din cadrul aceluiaşi partid, la USRPLUS se bat pentru supremaţie cele două partide care au decis să fuzioneze într-unul singur. Alegerile locale din noul partid trebuie să stabilească şi chiar stabilesc structura de conducere la nivel local a noului partid. Se înţelege că atît USR, cît şi PLUS, caută în cadrul acestor alegeri să cîştige cît mai multă pondere în structurile de conducere ale formaţiunii. De rezultatul alegerilor locale şi judeţene va depinde şi rezultatul posibilei confruntări pentru şefia Partidului dintre Dacian Cioloş şi Dan Barna. Ca să nu mai spunem că de rezultatul alegerilor locale şi judeţene va depinde şi răspunsul la întrebarea:

 Care dintre cele două partide va domina în conducerea noului partid?

Nedumerirea cititorilor la lectura ştirii despre rezultatul alegerilor locale de la Sectorul 1 este explicabilă. La aceste alegeri s-au confruntat două personalităţi din cele două partide aflate în dispută. Din partea USR a candidat Clotilde Armand, iar din partea PLUS, Dragoş Pâslaru. Aşadar, PLUS a aruncat în joc un greu al formaţiunii. Dragoş Pâslaru a fost ministru în guvernul tehnocrat Dacian Cioloş şi actualmente e europarlamentar. Avînd în vedere că la alegerile de la Sectorul 1 urma să se stabilească relaţia de putere dintre USR şi PLUS în cadrul noului partid, momentul de duminică ar fi trebuit să se numere printre cele mai importante din viaţa noastră politică.

În ciuda acestui adevăr alegerile au trecut aproape neobservate.

Una dintre cauze stă în secretomania securistică definitorie pentru USRPLUS. Toate partidele postdecembriste s-au supus şi se supun legii transparenţei. USR şi PLUS au avut şi au o viaţă internă ţinută departe de scena publică. Deşi deosebit de importante pentru viitorul partid, deşi angajînd două personalităţi publice, alegerile de la Sectorul 1 s-au desfăşurat într-o deplină taină de tip securistic. Asta e una dintre explicaţiile nedumeririi stîrnite în rîndul cititorilor de ştirea potrivit căreia la Sectorul 1 au avut loc alegeri ale filialei USRPLUS.

O altă explicaţie ţine de raportarea acestor alegeri la confruntarea dintre USR şi PLUS în cadrul procesului de fuziune. Din cîte se vede PLUS a aruncat în joc un greu al formaţiunii. Potrivit ştirii, Dragoş Pâslaru a pierdut în faţa lui Clotilde Armand. Ceea ce înseamnă că la Sectorul 1 PLUS a pierdut în faţa USR. Nu avem informaţii despre desfăşurarea bătăliei de la alegerile din filiale în cadrul noului partid. Rezultatul de la Sectorul 1 ne lasă să întrezărim însă un eşec de proporţii al PLUS. Dacă după fuziunea dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional Liberal, alegerile din 2017 au păstrat cît de cît un echilibru între cele două formaţiuni , în cazul alegerilor din USRPLUS putem vorbi de o dispariţie de a lungul verii a unui partid care s-a numit până nu de mult PLUS. Explicaţiile eşecului vizibil sunt numeroase. Altădată poate le vom trece în revistă. Sigur e însă că aşa cum se conturează, rezultatul bătăliei dintre USR şi PLUS va duce la dispariţia de pe scena politică a unui personaj politic important, dominat de mari ambiţii: Dacian Cioloş. E greu de crezut că în condiţiile în care la toate nivelele PLUS nu e reprezentat în noul partid, la congresul din octombrie va mai putea fi prezent în noua conducere un lider PLUS de azi. Dacian Cioloş nu mai are cum să pretindă funcţia de şef al USRPLUS. Cît despre funcţia de candidat la preşedinţie, cine crede că Dan Barna i-o va ceda lui Dacian Cioloş aşa de dragul ochilor frumoşi ai acestuia din urmă? Dacă PLUS ar avea succese la alegerile locale din filiale şi la alegerile din filialele judeţene, Dacian Cioloş ar avea de pe acum un număr de voturi cu care şi-ar putea negocia candidatura. După cum merg lucrurile, PLUS se îndreaptă spre pierderea catastrofală a alegerilor din USRPLUS. În chip logic, Dacian Cioloş se îndreaptă spre pierderea alegerilor din USRPLUS. Va accepta ambiţiosul Dacian Cioloş alt post decît cel de şef al noului partid sau de candidat la preşedinţie? El ştie că fără funcţia de preşedinte al USRPLUS sau de candidat la preşedinţie, are ameninţată şi funcţia de şef al Grupului Renew Europe din Parlamentul european. Aşa cum şi Anca Dragu ştie că fără o funcţie în noul partid nu va mai putea pretinde să rămînă în mult rîvnita funcţie de preşedinte al Senatului.

Ca şi în cazul PNL, 2021 poate însemna pentru USRPLUS mai mult decît nişte simple alegeri. Poate însemna sfîrşitul destinului politic pentru cel puţin două personaje politice. Pentru personajele care vor pierde alegerile în cele două partide.”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro