Ion Cristoiu: O lovitură de presă dată secretomaniei tipice regimului Iohannis

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că dezvăluirea vicepremierului Dan Barna privind solicitarea Comisiei Europene de refacere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă(PNRR) i-a obligat pe guvernanţii de la Bucureşti să recunoască public ceea ce ar fi vrut să păstreze secret, pentru a continua festivismul care a marcat prezentarea acestui plan.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Fără discuţie, subiectul numărul unu al zilei de joi, 22 aprilie 2021, în presă şi în politică, dar şi în spaţiul public în general, l-a constituit vestea că PNRR-ul trimis la Bruxelles de Guvernul României a fost retrimis înapoi pentru a fi refăcut. Multor români nu le-a venit să creadă această veste. Pe 17 martie 2021, Klaus Iohannis se ivea în spaţiul public din înălţimea Dealului Cotroceni pentru a anunţa că, în cadrul şedinţei cu liderii Coaliţiei de guvernămînt, cu primul ministru şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene <am convenit astăzi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care urmează să fie supus aprobării Executivului şi, ulterior, transmis Comisiei Europene, spre negociere>. Deşi în final se aducea vorba despre <negociere>, puternica impresie lăsată de discursul prezidenţial era că Planul e bătut în cuie. Fără a aminti o clipă că e doar un document trimis spre negociere, dar mai ales în ce constă negocierea, Klaus Iohannis se avîntă într-o prezentare tiribombistă a efectelor acestui Plan asupra României. Privirile lui Klaus Iohannis se aprind, cum i se întîmplă ori de cîte ori (adică totdeauna) vorbeşte despre viitor. Ca urmare a acestui Plan, România va primi 30 de miliarde de euro. Cu aceşti bani, România va înflori pur şi simplu. Va lua amploare reţeaua de spitale, ţara va fi împînzită de autostrăzi, va prinde viaţă Proiectul prezidenţial de mult mort România educată, elevii, studenţii şi cadrele didactice vor accesa instrumente digitale. Deşi nu banii fac reformele, ci voinţa politică, Klaus Iohannis înfăţişează cele 30 de miliarde ca o garanţie a reformelor promise de preşedinte de şase ani şi niciodată concretizate, fie şi la nivelul unui singur punct. În viziunea prezidenţială, PNRR-ul adoptat la Cotroceni e ca şi aprobat de Comisia Europeană. Prin urmare, preşedintele declara solemn:

<Fac un apel la autorităţile publice şi partenerii economici şi sociali implicaţi în fundamentarea şi implementarea acestui plan să susţină acest efort integrat la nivel administrativ, instituţional sau privat.>

Pe 7 aprilie 2021, Guvernul aprobă Planul aprobat deja şi prezentat de Klaus Iohannis pe 17 martie 2021. Documentul e trimis la Bruxelles. Nici Klaus Iohannis, nici Florin Cîţu, nici Cristian Ghinea nu-i previn pe români că e vorba doar de un draft, care va fi negociat cu Comisia Europeană şi care, în consecinţă, poate fi primit înapoi spre refacere. Toate autorităţile se întrec în a prezenta Planul ca un document final, pe care Comisia Europeană nu va avea altceva de făcut decît să-l aprobe, evident, felicitînd Guvernul Român pentru perfecţiunea proiectelor.

Joi, 22 aprilie 2021, aceleaşi autorităţi – preşedinte, premier, ministru – confirmă că Planul a fost retrimis la refăcut, ceea ce înseamnă că are mari hibe. Deşi teoretic, Planul urma să fie negociat, nici preşedintele, nici premierul, nici ministrul nu ne răspund dacă a fost vorba de o negociere între România şi Comisie, şi dacă da, ce-a obţinut România în urma acestor negocieri. Autorităţile ne dezvăluie doar atît:

Că Planul trebuie refăcut.

Fireşte, stilul ceauşist de comunicare publică îşi spune cuvîntul. Nici unul dintre cei implicaţi nu recunosc făţiş că Planul trebuie refăcut, ceea ce înseamnă că a fost prost întocmit. Într-un fel sau într-altul, pînă la urmă recunosc că trebuie să-l refacă. Florin Cîţu reuşeşte rara performanţă de a prezenta refacerea Planului ca remodelare, într-un discurs de Cetăţean Turmentat:

<Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost săptămîna trecută... ministrul a fost acolo. Există o negociere. Noi am prezentat un plan, Comisia Europeană a venit cu comentarii, noi revenim cu aceste comentarii. Eu nu aş spune că a refuzat ceva Comisia Europeană, pentru că nu este adevărat, nu are cum să se întîmple acest lucru. Cred că este vorba de fine tunning, de a remodela ceea ce avem noi în planul nostru de rezilienţă... reconstrucţie şi rezilienţă pentru... redresare şi rezilienţă pentru a intra exact în tiparele pe care le ia în calcul Comisia Europeană. Deci nu văd aici nicio problemă.>

Ministrul Cristian Ghinea aparţine USRPLUS; unui partid care face mare caz de sinceritatea demnitarului faţă de cetăţeni. Cu toate acestea, intervenind în chestiunea Planului, Cristian Ghinea se manifestă ca un vajnic PNL-ist sau PSD-ist. Încearcă să ascundă adevărul sub o înşiruire de minciunele frumoase ca nişte mărgele:

<Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este în lucru, în plin proces de consultări cu Comisia Europeană. Nu este un document final, acum, cel pe care realizăm consultările şi nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările şi observaţiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare şi negociere. (...)

Rog partenerii din opoziţie să nu mai caute puncte ieftine electorale cu dezinformări pe acest subiect. Ca întotdeauna, sunt aici pentru a dialoga şi a informa, factual.>

Reacţia lui Cristian Ghinea, în contrast cu exigenţele unui alt fel de politică, o politică angajată să nu mai păcălească Poporul, explică într-un fel de ce ministrul s-a numărat printre liderii USRPLUS care au fost pe şest în Criza din Coaliţie de partea PNL, sugerînd că el va rămîne ministru dacă partidul pleacă de la Guvernare.

Reacţia autorităţilor în chestiunea Planului ne dezvăluie o luare prin surprindere. Preşedintele, premierul, ministrul ar fi vrut să ascundă faptul că Planul a fost trimis la refăcut. Şi s-ar fi lucrat la refacerea lui în mare secret. Dacă vreun europarlamentar PSD ar fi dezvăluit opiniei publice secretul, ei ar fi spus, asemenea lui Cristian Ghinea, că e un fake news. N-au putut să ascundă adevărul, deoarece el a fost dezvăluit miercuri seară, la emisiunea România9 a lui Ionuţ Cristache de vicepremierul Dan Barna. Stîlp al puterii actuale, Dan Barna nu putea fi pus la punct ca autor de fake news. În deschiderea emisiunii România9 de joi seara l-am felicitat sincer pe Ionuţ Cristache pentru această lovitură de presă. Deoarece ea a creat un adevărat cutremur pe scena politică, am transcris (cu forţe proprii) banda video pentru a reda în varianta on line momentul Dan Barna. Din transcriere ne dăm seama că situaţia e mult mai groasă decît au încercat s-o prezinte preşedintele, premierul şi USRPLUS-istul Cristian Ghinea. Citită cu atenţie, stenograma ne evidenţiază meritul lui Ionuţ Cristache în această lovitură. Din cîte se vede, el ştia secretul refacerii Planului. Dan Barna a fost pus în faţa faptului împlinit. E drept că un alt politician, din şcoala veche, de şmecherire a Poporului, ar fi scăldat-o. Dan Barna, chiar dacă provocat de Ionuţ Cristache, a fost însă deosebit de sincer. Răspunzînd astfel Programului USRPLUS de promovare a sincerităţii în dialogul cu Poporul ca expresie a unui Altfel de a face Politică:

<Ionuţ Cristache: Bine, haideţi să trecem mai departe. PNRR-ul domnule Barna care e în curtea dumneavoastră, aici nu mai e loc de şovăială. L-aţi terminat. Înţeleg că domnul Ghinea a fost cu PNRR-ul la Bruxelles?

Dan Barna: Da.

Ionuţ Cristache: S-a întors cînd ieri, alaltăieri, cînd s-a întors?

Dan Barna: La începutul săptămînii s-a întors.

Ionuţ Cristache: Înţeleg că trebuie refăcut din nou.

Dan Barna: Nu.

Ionuţ Cristache: Vă rog, spuneţi-mi ceva. Noi n-am avut parte de o comunicare. Acel minister e ermetic închis, n-a transpirat nimic din acel minister, nu ştim de ce. Spuneţi-ne dumneavoastră ce se alegere de acest PNRR şi de miliardele care ar trebui să sosească în ţara noastră?

Dan Barna: În cadrul discuţiilor şi negocierilor avute în cadrul Coaliţiei cu cei trei parteneri am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR-ului cu care colegul meu, Cristian Ghinea, a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate, despre alte teme Comisia Europeană a spus: «Domnule, cred că vă sînt necesare dar nu vă dăm banii din PNRR pentru asta».

Ionuţ Cristache: Un exemplu.

Dan Barna: Irigaţii.

Ionuţ Cristache: Nu ne dau banii.

Dan Barna: Au zis domne cred că noi avem 3 miliarde pentru irigaţii şi-au zis nu este o reformă care ajută la rezilienţă după covid. Pentru că acest instrument, la nivel european a fost gîndit ca instrument prin care statele să se repună pe picioare după criza Covid. Şi unele teme sînt acceptate, alte teme.

Ionuţ Cristache: Un alt domeniu în care nu ne dau bani.

Dan Barna: Nu e vorba că nu ne dau bani deloc, la unele a zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici. Avem în continuare discuţia cu acceptarea componentelor de infrastructură, care pentru noi e de viaţă şi de moarte.

Ionuţ Cristache: Deci încă nu s-a acceptat infrastructura.

Dan Barna: E discuţia în curs, n-au respins dar e o discuţie în curs legată de recalibrare, ce să fie granturi, ce să fie împrumuturi. Deci sînt pe mai multe dintre capitole, prezentate deja public şi în parlament de colegul meu Cristian Ghinea. Avem astăzi, pe masă, punctele de vedere ale Comisiei. Cu observaţii, cu lucruri de adăugat.

Ionuţ Cristache: Cînd trebuie să trimitem refăcut PNRR-ul?

Dan Barna: Mîine, poimîine o să avem întîlniri în cadrul Guvernului cu miniştrii, în care le prezentăm punctul de vedere al Comisiei. Şi noi oricum am mers cu 40 de miliarde, sunt 29 realitate, aproape 30 cum bine ştiţi, alocarea noastră iniţială sau, mă rog, pachetul cu care am mers era undeva la 40 de miliarde ştiind că vor fi bucăţi pe care comisia va solicita să fie modificate sau reduse. Şi-atunci am mers cu o propunere de supracontractare tocmai ca să avem din ce tăia. Aşa e logic, toate statele fac asta. În zilele următoare şi în următoarele două săptămîni zic eu, vom avea acest proces de..., practic a fost prima citire, dacă o privim în termeni de construcţie a unei legi. Exact cum construieşte o propunere de lege, vi cu ea în guvern, să zicem şi ai o primă citire şi după aia primeşti observaţii de la colegi, exact aşa s-a întîmplat şi acuma. Am făcut un plan, l-am aliniat cu factorii. A mers la Comisie, Comisia a zis aici mai trebuie.

Ionuţ Cristache: Deci în două săptămîni trebuie să ne ducem cu el refăcut.

Dan Barna: Vom avea undeva în final de lună aprilie e un termen, dar din discuţiile pe care le-a avut domnul Ghinea la Bruxelles acest termen va fi prelungit aproape sigur, nu ştim 100% dar va fi prelungit. Deci în următoare săptămînă, jumătatea lui mai vom avea o formă consolidată care să fie propus spre aprobare.

Ionuţ Cristache: Mai sînt şi alte ţări în postura României de a nu fi reuşit să prezinte?

Dan Barna: Categoric. Sînt doar cîteva ţări care l-au finalizat pentru că în toate statele sînt exact aceleaşi discuţii pe care le avem şi noi. Toată lumea vrea să pună ca în pomul de Crăciun.

Ionuţ Cristache: Şi cu irigaţiile ce faceţi domnul Barna? Că erau destul de mulţi bani acolo.

Dan Barna: N-au spus c-au fost eliminate complet, doar că alocarea cum o vedem noi Comisia a spus că nu va accepta lucrul acesta. Vom vedea, vor fi alocări din bugetul naţional, din fondurile structurale, din alocările pe agricultură.

Ionuţ Cristache: Deci urmează zilele viitoare să dezbateţi şi redaţi forma finală ca să vă duceţi cu el din nou la Bruxelles.>”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro