Ion Cristoiu: Să mai spună cineva că între România lui Klaus Iohannis şi RSR a lui Nicolae Ceauşescu e vreo diferenţă!

Publicistul Ion Cristoiu explică de ce conferinţa de presă de vineri seara a premierului Florin Cîţu, în care a anunţat relaxarea restricţiilor, nu a fost un eveniment spectaculos, raportându-se la compararea Constiţutiilor dinainte şi după Revoluţie, comparaţie ce arată că preşedintele Klaus Iohannis are puteri la fel de puţine faţă de Guvern, ca şi Nicolae Ceauşescu, dar cu toate acestea a prezentat deciziile ce urmau să fie luate de Guvern.

Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Vineri, 14 mai 2021, seara, a avut loc o şedinţă de Guvern convocată pentru adoptarea Hotărîrii nr. 29 privind luarea unor măsuri de relaxare în contextul Pandemiei de Covid 19. Intrate în vigoare de sîmbătă, 15 mai 2021, măsurile sînt spectaculoase prin raportare la interdicţiile de pînă acum. Se renunţă la purtatul măştii în spaţii deschise, la restricţiile de circulaţie pe timpul nopţii, se reia programul normal al magazinelor, se vor relua (chiar dacă în anumite condiţii), toate activităţile cu public, de la cele cultural-sportive la cele de familie. După şedinţă, în cadrul unei Conferinţe de presă, premierul Florin Cîţu a prezentat pe larg măsurile care intră în vigoare de la 15 mai 2021 anunţînd că de la 1 iunie vor fi valabile şi alte măsuri de relaxare.

Conferinţa de presă ar fi trebuit să fie un eveniment răsunător. Pentru prima dată după un an de zile se dedică o Conferinţă de presă măsurilor de relaxare şi nu de restricţii. Nota de eveniment spectaculos, făcut să producă un şoc, era cu atît mai mult posibilă cu cît acelaşi premier ne prevenea cu puţine zile în urmă că renunţarea la mască nu va fi posibilă decît dacă vom avea 10 milioane de persoane vaccinate. Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, ne avertiza pe 9 mai că <puţin înainte de luna septembrie am putea să începem să renunţăm la mască în spaţii deschise>.

Pînă vineri, 14 mai 2021, procentul de persoane vaccinate era de 12%. Cu un număr de doar 2,6 milioane vaccinaţi cu ambele doze, nu se punea problema adoptării nici unei măsuri de relaxare începînd cu 1 iunie 2021.

Şi iată, cu doar 2,6 milioane de persoane vaccinate, Guvernul anunţă măsuri de relaxare imediat preconizate pînă acum a fi luate după atingerea cifrei de 10 milioane de vaccinaţi.

O asemenea schimbare la faţă a Guvernului ar fi trebuit să facă din conferinţă un eveniment.

Şi cu toate acestea, conferinţa n-a fost un eveniment.

Nu pentru că Florin Cîţu ar fi vorbit mai prost ca altădată, ci pentru că el n-a anunţat nimic nou.

Măsurile prezentate de el ca fiind decise în şedinţa de Guvern de vineri au fost anunţate de Klaus Iohannis joi, 13 mai 2021, după-amiaza într-o declaraţie de presă de la Cotroceni. Şedinţa de Guvern n-a făcut altceva decît să transpună în practică anunţul făcut de Klaus Iohannis cu o zi înainte. Iar conferinţa de presă de după şedinţă, n-a făcut altceva decît să detalieze măsurile anunţate de preşedinte.

Mă număr printre istoricii care se ocupă în continuare de Nicolae Ceauşescu. Pare o pierdere de vreme dacă ne gîndim că Nicolae Ceauşescu a fot executat la Târgovişte cu 32 de ani în urmă.

Pare, dar nu e.

Pentru că Nicolae Ceauşescu e mai actual ca niciodată.

Şi prin urmare, studierea faptelor şi vorbelor sale se impune oricărui Istoric al Clipei.

Numai prin raportare la relaţia dintre Nicolae Ceauşescu şi Guvernul Constantin Dăscălescu vom înţelege relaţia dintre Klaus Iohannis şi Guvernul Florin Cîţu.

Puţină lume ştie că potrivit Constituţiei din 1965, România lui 1989 avea un Guvern intitulat Consiliul de Miniştri. Articolul 78  stipula:

<Consiliul de Ministri este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia. Consiliul de Ministri functioneaza pina la alegerea noului Consiliu de Ministri in legislatura urmatoar>”.

Potrivit articolului 90, Guvernul avea un premier

<Consiliul de Ministri se compune din: primul-ministru, viceprim-ministrii, ministrii, ministrii secretari de stat, precum si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat prevazuti prin lege.>

În 1989, premier era (din 1982) Constantin Dăscălescu. Articolul 82 stabilea clar în faţa cui răspundea Consiliul de miniştrii:

<Consiliul de Miniştri, în întregul său, şi fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în faţa Marii Adunări Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, în faţa Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniştri este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît şi pentru întreaga activitate a Consiliului de Miniştri.”

Potrivit Constituţiei, RSR avea şi un Preşedinte:

„Art. 71. – Preşedintele Republicii Socialiste România este şeful statului şi reprezintă puterea de stat în relaţiile interne şi internaţionale ale Republicii Socialiste România.

Art. 72. – Preşedintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Naţională pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, şi rămîne în funcţie pînă la alegerea preşedintelui în legislatura următoare.>

Relaţia sa cu Guvernul e stabilită clar prin articolul 75:

<Art. 75. – Preşedintele Republicii Socialiste România îndeplineşte, în conformitate cu Constituţia şi cu legile, următoarele atribuţii principale (...)

Prezidează şedinţele Consiliului de Miniştri atunci cînd apare necesar; (...)

Numeşte şi revocă, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniştrii, miniştrii şi preşedinţii altor organe centrale ale administraţiei de stat, care fac parte din Consiliul de Miniştri;>

Aşa scria în Constituţie.

În realitate, cel care conducea Guvernul era preşedintele.

Nicolae Ceauşescu anunţa public, prin cuvîntări, hotărîrile pe care Guvernul avea să le ia a doua zi.

Nicolae Ceauşescu lucra direct cu fiecare ministru.

Bietul Constantin Dăscălescu nu făcea altceva decît să urmărească felul în care ministrul îndeplinea indicaţiile lui Nicolae Ceauşescu.

România lui 2021 are şi ea o Constituţie.

Se numeşte Constituţia din 2003. Potrivit Constituţiei, România are un Guvern. Acesta e supus doar Parlamentului:

<Articolul 109 (1) – Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.>

Guvernul are un premier. Se numeşte Florin Cîţu. Constituţia stabileşte clar că şi premierul se supune Parlamentului.

Constituţia precizează că România are un preşedinte.

Ea stabileşte clar relaţia Preşedintelui cu Guvernul:

<Articolul 85 (...)

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Articolul 86 – Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. 

Articolul 87 (1) – Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.>

O simplă comparare a celor două Constituţii evidenţiază că Preşedintele Klaus Iohannis are aceleaşi puteri faţă de Guvern ca şi Nicolae Ceauşescu.

Puţine.

Şi în RSR şi în România, Stăpînul Guvernului e Parlamentul.

Şi cu toate acestea, Klaus Iohannis anunţă public (cum s-a întîmplat cu măsurile de relaxare) ce decizii urmează să ia Guvernul.

Guvernul, întrunit a doua zi, ia deciziile anunţate de preşedinte; el nu se abate nici cu o virgulă de la anunţul făcut de preşedinte.

Şi cu toate acesta Klaus Iohannis lucrează direct cu fiecare ministru, ba chiar şi cu mai mulţi.

Să mai spună cineva că între România lui Klaus Iohannis şi RSR a lui Nicolae Ceauşescu e vreo diferenţă!”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro