Ion Jinga, aviz favorabil în comisii pentru postul de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU

Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu 13 voturi "pentru", două "împotrivă" şi o abţinere.

Ion Jinga a declarat, la audieri, că a fi ambasadorul României la ONU "obligă şi onorează deopotrivă, România având o tradiţie solidă în diplomaţia multilaterală".

El a precizat că, dacă va primi avizul comisiilor, va avea şansa de a-şi începe mandatul într-un moment special, deoarece anul acesta se aniversează 70 de ani de la crearea ONU şi 60 de ani de la aderarea României la această organizaţie.

Jinga a subliniat că ONU este singura organizaţie internaţională globală, "chemată să răspundă unor provocări noi, ceea ce o face mai relevantă decât oricând".

Diplomatul le-a spus parlamentarilor că va trebui să aibă o abordare pe un palier dublu: promovarea intereselor României în structurile ONU şi promovarea aceloraşi interese în dialogul intracomunitar.

"În semestrul al II-lea din 2019, România va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului UE, postură din care împreună cu Reprezentanţa permanentă a UE la New York va trebui să asigure armonizarea poziţiilor celor 28 de state membre la UE", a spus Jinga.

Acesta a subliniat importanţa reformei Consiliului de Securitate aflată pe agendă de foarte multă vreme, astfel încât reacţia Consiliului de Securitate să fie "cât mai rapidă".

O altă prioritate, în opinia lui Ion Jinga, va fi revitalizarea Adunării Generale a ONU.

De asemenea, el a punctat importanţa vizibilităţii României în cadrul ONU prin participarea la operaţiunile de menţinere a păcii.

"Misiunea României va urmări cu mare atenţie evoluţiile din zone adiacente României - mă refer la Ucraina, dar nu numai, la Orientul Mijlociu, la Africa de Nord, evoluţii în conflicte îngheţate, în general tot ceea ce este în apropierea frontierelor României prezintă interes pentru noi. România are în mod tradiţional o prezenţă activă şi vizibilă în operaţiuni de menţinere a păcii. În momentul de faţă participăm la şapte astfel de operaţiuni. Au fost vremuri şi mai bune, în perioada 1995-1997 participam cu 900 de căşti albastre la operaţiuni de menţinerea păcii. Importanţa este multiplă dincolo de faptul că din punct de vedere financiar costurile sunt suportate de ONU. Este important pentru antrenamentul oamenilor noştri fie că sunt reprezentanţi ai MApN, fie că sunt poliţişti, jandarmerie dar suntem din ce în ce mai prezenţi în misiuni politice ale ONU pentru reconstrucţia statului de drept, procese electorale, sisteme judiciare în ţările respective. Este important şi pentru imaginea pe care România o are în ţările în care contingentul de menţinere a păcii include reprezentanţi români şi este important pentru prestigiul şi prestanţa României la ONU. Ne dorim o vizibilitate, iar vizibilitatea înseamnă şi contribuţie", a afirmat Jinga.

Diplomatul a spus, totodată, că România trebuie să-şi consolideze prezenţa în instituţii de promovare şi apărare a drepturilor omului.

"Ceea ce cred că ar trebui să urmărim prioritar acum sunt noile provocări puse de actori nonstatali, încălcări grave ale drepturilor omului, dar în egală măsură şi un fenomen care capătă din ce mai ce mai mult amploare, este vorba de fluxurile de imigranţi. Cred că e o bună ocazie ca România să-şi consolideze prezenţa în instituţiile de promovare, de apărare a drepturilor omului, dar şi în ceea ce priveşte asistenţa umanitară, pentru că avem crize şi situaţii umanitare în apropierea frontierelor noastre. Suntem o ţară mare, suntem o ţară cu potenţial. Forţa unei ţări constă în egală măsură şi în felul în care-şi proiectează posibilitatea de a influenţa evenimente din afara frontierelor sale", a subliniat Ion Jinga.

Întrebat de posibilitatea ca România să fie din nou membru nepermanent în Consiliul de Securitate, Jinga a spus că este lucru este o prioritate pentru MAE şi pentru misiunea României la ONU.

"Astfel de demersuri se desfăşoară, de regulă, de o manieră discretă pentru a avea eficienţă, sunt negocieri bilaterale cu fiecare stat în parte, se negociază susţinere, se pun în balanţă oferte şi contraoferte, de aceea nu aş intra în detalii", a explicat Jinga, adăugând că depinde şi de obţinerea de către blocul est-european a încă unui loc. În prezent, ţările din Europa de Est pot desemna un singur membru nepermanent în Consiliul de Securitate.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 7 mai, decretul privind rechemarea lui Ion Jinga din postul de ambasador în Marea Britanie, după ce, pe 30 aprilie, a aprobat propunerea de numire a sa în funcţia de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU la New York.

Născut în 1961, Ion Jinga a fost numit ambasador în Marea Britanie în 2008.

Între 2003 - 2008 a fost ambasadorul al României în Belgia, după ce în 2002 - 2003 a activat în Centrala MAE, ca director general pentru Uniunea Europeană.

În anii 2000 şi 2001 a fost şef-adjunct de Misiune, apoi Însărcinat cu afaceri la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană.

A intrat în diplomaţie în 1992, după ce a fost şef Birou relaţii externe la Prefectura Argeş (1991 - 1992), inginer fizician la Institutul de Reactori Nucleari Energetici din Piteşti (1986-1991) şi profesor în Bucureşti.

A absolvit în 1986 Facultatea de Fizică, Universitatea Bucureşti şi în 1992 Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

Are un master în administraţie publică la SNSPA, Bucureşti.

Este doctor în drept al Facultăţii de Drept a Academiei "Al.I.Cuza", Bucureşti, tema tezei de doctorat fiind "Reforma instituţională a Uniunii Europene prin prisma Conferinţei Interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht".

Vorbeşte engleza şi franceza.