Ionel Palăr, preşedintele Comisiei Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO: Retragerea dosarului Roşia Montana a creat o situaţie incalificabilă

”Retragerea dosarului Roşia Montană, obiectiv ce urma să fie inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca urmare a deciziei Guvernului Dăncilă, a creat o situaţie incalificabilă la cea de a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO de la Bahrein. Guvernul României a călcat în picioare întreaga muncă a specialiştilor care au realizat un dosar articulat, apreciat de experţii ICOMOS, organism ce analizează dosarele pentru UNESCO, şi care au recomandat includerea Roşia Montana atât în Lista Patrimoniului Mondial, cât şi în lista monumentelor de patrimoniu aflate în pericol”, se arată ntr-un comunicat de presă al preşedintelui Comisiei Permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputatul PNL Ionel Palăr.

Potrivit lui Palăr, într-o acţiune fără precedent, ”îndreptată practic împotriva intereselor României, Guvernul Dăncilă a propus retragerea dosarului Roşia Montana, decizie care a pus Comitetul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO într-o situaţie extrem de delicată”, în condiţiile în care organismul funcţionează cu respectare principiului suveranităţii statelor semnatare.

”Atât PNL, cât şi eu personal, am susţinut ca Roşia Montana să fie inclusă în patrimoniul mondial şi este inimaginabil cum un guvern poate lucra împotriva intereselor propriei ţări. Guvernul Dăncilă a sfidat expertiza specialişti români şi străini, iar solicitarea de amânare a introducerii Roşia Montana pe lista Patrimoniului UNESCO, până la finalizarea litigiului internaţional, este o desconsiderare a valorilor naţionale unicat, recunoscute şi apreciate la nivel mondial. Discuţiile pe acest subiect au fost lungi şi au arătat inclusiv surprinderea faţă de o situaţie greu de înţeles”, a declarat deputatul Ionel Palăr, potrivit comunicatului.

Preşedintele Comisiei Permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO mai susţine că, din fericire, Comisia UNESCO a recomandat monitorizarea sitului şi cooperarea statului român cu organismele internaţionale.

”România va avea obligativitatea conservării Roşia Montana, mai ales că există temeri serioase că neimplicarea statului va duce la degradarea minelor romane, aşa cum au avertizat şi specialiştii ICOMOS. O revenire a României cu solicitarea de includere pe lista UNESCO se va putea face şi înainte de finalizarea litigiului internaţional. Cert este că România a pierdut o oportunitate pentru care alţii se luptă, iar românii trebuie să ştie că Guvernul Dăncilă acţionează împotriva lor şi acasă, în România, şi în afara graniţelor ţării. Mai mulţi delegaţi ai ţărilor participante şi-au manifestat surprinderea faţă de această poziţie contrară a guvernului, ce contravine intereselor patrimoniului românesc”, a mai declarat deputatul Ionel Palăr.

Includerea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost amânată, luni, după dezbaterile de la cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, care are loc în perioada 24 iunie - 4 iulie, la Manama, în Bahrain.

Dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost trimis de Ministerul Culturii din România la UNESCO, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, pe 4 ianuarie 2017 şi primise recomandare pentru includere din partea International Council on Monuments and Sites (ICOMOS).

România a fost reprezentată la Manama de Ştefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, acesta având mandatul de a prezenta poziţia de amânare a includerii Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea procesului de la Washington, respectiv litigiul cu compania Gabriel Resources.

Duminică dimineaţă, la debutul discuţiilor Comitetului pentru Patrimoniul UNESCO, preşedintele şedinţei, avocata Haya Bint Rashed al-Khalifa din Bahrain, a anunţat că dosarul pentru localitatea Roşia Montană va fi analizat la final, deşi ocupa numărul 19 în lista celor 29 de candidaturi de anul acesta.

Referitor la decizia de a amâna discuţiile privind Roşia Montană, ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX: "Delegaţia (României, n.r.) nu a cerut «returnarea», noi nu aveam cum face acest lucru. Aşa cum am spus în repetate rânduri, noi am transmis cererea Guvernului/ Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de amânare - sau «to refer» în terminologia de lucru a Comitetului Patrimoniului. Delegaţia nu e factor de decizie, deci nu puteam cere noi ceva, ci doar putem transmite cereri ale instituţiilor din România (guvern, ministere etc.). Repet, cererea a venit din partea MCIN. Rog consultaţi documentele".

"Timp de un an şi jumătate, eu şi Delegaţia României la UNESCO am făcut lobby pentru admiterea/succesul acestei candidaturi, printre membrii Comitetului Patrimoniului Mondial. Acum nu aş fi fost foarte convingător, probabil, dacă aş fi susţinut altceva, în faţa aceloraşi oameni. Acesta este motivul pentru care eu (şi nici alt membru al delegaţiei) nu am mers la reuniunea din Bahrain. În aceste condiţii, nu pot comenta mutarea punctului pe ordinea de zi altfel decât prin faptul că, aşa cum am mai spus de câteva ori, este o situaţie inedită pentru toată lumea şi, probabil, din acest motiv dosarul românesc a fost plasat la final", a mai spus Cioroianu.

Luni după amiază, la începutul dezbaterii privind dosarul Roşia Montană, care a durat aproximativ o oră şi jumătate, oficialii UNESCO au menţionat că, pentru includerea unui sit pe lista Patrimoniului Mondial, este nevoie de consimţământul statului parte.

Delegaţia Azerbaidjanului a propus, luni, un amendament prin care, cu toate că includerea sitului Roşia Montană pe lista Patrimoniului Mondial este îndreptăţită, îndeplinind toate condiţiile de autenticitate şi integritate cerute de UNESCO, "luând în considerare cererea de amânare făcută de statul parte", să se trimită dosarul înapoi statului român, având în vedere problema arbitrajului internaţional aflat în curs. Amendamentul se referă la litigiul cu compania Gabriel Resources.

Amânarea se referă la articolul 159 din regulamentul de funcţionare al Comitetului pentru Patrimoniul UNESCO, respectiv dosarul este trimis înapoi statului parte ("referred", n.r.) pentru informaţii adiţionale şi trebuie retrimis UNESCO în termen de maximum trei ani. Dacă această perioadă expiră, dosarul trebuie propus ca o nouă candidatură.

Mai multe delegaţii au subliniat caracterul extraordinar al cererii de amânare a includerii, în condiţiile în care situl primise recomandarea din partea ICOMOS.

Pe de altă parte, Tunisia a arătat că statul parte "nu vrea să înscriem situl pe listă. Nu putem să trecem peste dorinţa statului parte".

Pe 7 iunie, ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat pentru MEDIAFAX că Guvernul a cerut stoparea procedurii de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o situaţie calificată drept inedită, deoarece primise deja recomandare de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

"Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat", a declarat la momentul respectiv pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.

Ministrul Culturii, George Ivaşcu, a solicitat amânarea deciziei privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO motivând că trebuie protejate drepturile statului român în litigiul cu compania Gabriel Resources şi că pierderile se pot ridica la 4,4 miliarde de dolari.

Într-o adresă transmisă MAE, pe 30 mai, ministrul Culturii, George Ivaşcu, mai menţiona că înscrierea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO "trebuie să se realizeze în condiţiile în care acest sit să nu fie grevat de vreun litigiu".

De asemenea, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a anunţat, pe 28 iunie, într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei, că MCIN rămâne responsabilă "în problematica de securitate naţională cu privire la Roşia Montană şi propune soluţia raţională: amânarea cererii de includere a Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial Unesco, până la finalizarea procesului de la Curtea de Arbitraj de la Washington".

"România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO până la soluţionarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului naţional şi a intereselor financiare ale statului român. Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului mai sus menţionat", a spus ministrul Culturii, George Ivaşcu.

Oficialul insista că "Guvernul României nu solicită retragerea dosarului ci amânarea acestuia până la soluţionarea litigiului în dosarul de arbitraj nr. ARB/ 15/ 31 - Roşia Montană, pentru care în data de 22 februarie 2018, casa de avocatură care reprezintă statul român a depus apărarea la Curtea de Arbitraj de la Washington. Acest subiect trebuie scos din paradigma propagandistică şi tratat de către toţi decidenţii statului român ca pe o prioritate de securitate naţională".