IPP: Antonescu, Hrebenciuc, C.V. Tudor, Blaga, Diaconescu au votat cel mai puţin

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a contabilizat numărul de voturi valabil exprimate în plen de parlamentari, din totalul voturilor exprimate în intervalul 6 februarie 2006 - 24 iunie 2008 la Camera Deputaţilor, respectiv 19 aprilie 2006 - 30 iunie 2008 la Senat.

În calculul prezenţei au fost incluşi doar acei parlamentari care pe durata mandatului lor ar fi putut participa la minim 30% din totalul voturilor exprimate în plen, fiind excluşi, de exemplu, cei care au fost învestiţi în funcţie în august 2008. De asemenea, în calcul intră acei parlamentari care au votat "pentru", "împotrivă" ori s-au abţinut, nu şi parlamentarii prezenţi în sală care nu şi-au exprimat votul.

Studiul are la bază informaţiile oficiale preluate de pe site-urile celor două Camere. Referitor la voturile exprimate de parlamentari, informaţiile sunt valabile până la momentul ultimei şedinţe de plen din sesiunea încheiată în iunie 2008. Topurile, conţinând numărul de propuneri legislative iniţiate de deputaţi şi senatori, sunt actualizate la 13.11.2008.

În topul deputaţilor care au votat cel mai mult se află Gabor Gheorghe (PNL), cu 3.199 de voturi din 3.278 (97,6%), Furo Iuliu Iulian (PRM), cu 3.140 (95,8%) şi Zaharia Claudius Mihail (PDL), cu 3.128 voturi (95,4%).

În topul senatorilor care au votat cel mai mult se află David Gheorghe (PDL), cu 3.018 voturi din 3.300 (91,5%), Oprea Mario Ovidiu (PNL), cu 2.924 voturi (88,6%), Corodan Ioan (PNL), cu 2.869 (86,9%) şi Gheorghe Funar (PRM), cu 2.855 voturi (86,5%).

Deputaţii care au votat cel mai puţin, în perioada monitorizată de IPP, sunt: Crin Antonescu (PNL), cu 511 voturi din 3278 (15,6%), Viorel Hrebenciuc (PSD), cu 556 voturi (17,0%), Liviu Almăşan (PSD) cu 556 voturi (17,0%), Lavinia Şandru, cu 634 voturi (19,3%), Dumitru Dragomir (PRM), cu 1.006 voturi (30,7%), Cozmin Guşă, cu 1.085 voturi (33,1%) şi Adrian Năstase (PSD), cu 1.152 voturi (35,1%).

Senatorii care au votat cel mai puţin sunt Corneliu Vadim Tudor (PRM), cu 70 voturi din 3.298 (2,1%), Mircea Geoană (PSD), cu 146 voturi (4,4%), Aristide Roibu (PSD), cu 291 voturi (8,8%), Vasile Blaga (PDL), cu 108 voturi (9,2%), Cristian Diaconescu (PSD), cu 418 voturi (12,7%), Adrian Păunescu (PSD), cu 579 voturi (17,6%), Gheorghe Copos (PC), cu 522 voturi (18,6%), Ion Iliescu (PSD), cu 714 voturi (21,7%) şi Adrian Cioroianu (PNL), cu 282 voturi (21,8%).

Deputaţii cu cele mai multe iniţiative legislative concretizate în legi adoptate sunt Valeriu Tabără (PDL), cu 24 de propuneri devenite legi, 26 aflate încă în procedură şi 22 respinse sau retrase, ceea ce, potrivit IPP, înseamnă o eficienţă de 72 33,3% (calculată ca raport între propunerile devenite legi şi totalul propunerilor), Petru Timiş Andea (PSD), cu 17 propuneri devenite legi din 52 (32,7%) Lia Olguţa Vasilescu (PSD) cu 17 propuneri devenite legi din 57 (29,8%).

Senatorii cu cele mai multe iniţiative legislative concretizate în legi adoptate sunt Ion Solcanu (PSD), cu 15 proiecte concretizate din 36 iniţiate (41,7%), Ivan Cismaru (PDL), cu 16 din 45 (40,0%) şi Doina Silistru (PSD), cu 13 din 39 (33,3%).

Deputaţii cu cele mai puţine iniţiative legislative devenite legi sunt Vasile Filip Soporan (PSD), cu zero legi, 25 propuneri aflate în procedură şi 15 respinse sau retrase , Daniel Ionescu (PDL), zero legi, 6 în procedură şi 26 respinse sau retrase şi Vasile Puşcaş (PSD), cu nicio lege, 20 propuneri aflate în procedură şi 10 respinse sau retrase.

Senatorii cu cele mai puţine iniţiative legislative devenite legi sunt: Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (PRM), cu zero legi, 8 aflate în proceduri şi 30 respinse sau retrase, Corneliu Vadim Tudor (PRM), cu zero legi, 12 în procedură şi 21 restase sau respinse.

"Vedetele noastre politice, parlamentarii pe care îi vedem mai mult la televizor decât la serviciu (la Parlament) nu sunt un bun exemplu pentru conştiinciozitatea cu care alesul trebuie să acţioneze pentru îndeplinirea atribuţiilor. Problema vedetismului în politică cauzează disfuncţii majore, în opinia noastră, şi de aceea vom fi foarte atenţi la următorul Parlament", se arată în concluziile raportului IPP.

Institutul solicită viitorului Parlament să lucreze într-o transparenţă totală, publicând toate informaţiile legate de prezenţa la lucrările Parlamentului - în plen, în comisii şi în circumscripţii, a celor legate de activitatea individuală a deputaţilor şi senatorilor, precum şi toate informaţiile despre toate cheltuielile efectuate cu activitatea deputaţilor şi senatorilor.

Adrian Moraru, director adjunct al IPP a declarat, luni, la lansarea studiului, că organismul militează pentru sancţionarea până la pierderea mandatului de parlamentar pentru aceia care absentează de la vot în Legislativ.

Violeta Alexandru, directorul IPP a anunţat că Institutul va lansa o propunere de modificare a Statutului parlamentarilor şi a Regulamentelor celor două Camere, pentru mai multă transparenţă în legătură cu informaţiile publicate pe site-urile oficiale, referitoare la banii publici cheltuiţi de aleşi şi cu prezenţa lor la vot, inclusiv legat de motivul absenţelor.