IPP: Ion Dumitru şi Valeriu Tabără - deputaţii cu cele mai multe iniţiative devenite legi

Studiul IPP cu titlul "Bilanţul activităţii parlamentare după doi ani de mandat", publicat marţi, acoperă perioada cuprinsă între decembrie 2008 şi decembrie 2010. Potrivit acestui document, din totalul proiectelor legislative, 35,2% sunt depuse de Guvern, faţă de 64,8% iniţiative depuse de parlamentari. Însă 98% dintre propunerile provenite de la parlamentari au fost respinse, în timp ce doar 2% dintre iniţiativele depuse de Guvern au căzut la vot în perioada decembrie 2008 - decembrie 2010.

"Potenţiale cauze pentru această situaţie ar putea ţine de componenţa politică a actualului Parlament şi a majorităţii partidelor aflate la guvernare, care votează disciplinate proiectele Guvernului", explică IPP, în opinia căruia o altă justificare legată de procentul mare de iniţiative ale parlamentarilor respinse ţine de "lipsa de expertiză" şi de "capacitatea limitată de utilizare a resurselor umane".

Analiza IPP a mai arătat că, la nivelul Camerei Deputaţilor, după monitorizarea celor patru sesiuni din actualul Parlament, au fost identificate 60 de proiecte şi/sau propuneri legislative adoptate tacit din cauza depăşirii termenului constituţional. Printre cele 60 figurează propuneri legislative importante, printre care propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşei; propunerea legislativă pentru modificarea Legii administraţiei publice locale numărul 215/2001 sau propunerea legislativă pentru modificarea legii 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Studiul IPP arată că cele mai multe iniţiative au fost înaintate de parlamentari în anul 2010, cu o medie de 12 iniţiative pe săptămână. În schimb, Guvernul a depus cele mai multe iniţiative în primele două sesiuni ale anului 2009 şi cele mai puţine în prima sesiune din 2010.

IPP a prezentat şi un top al celor mai activi parlamentari în funcţie de numărul de iniţiative legislative depuse. Totuşi, IPP atrage atenţia că faptul că un parlamentar depune un număr ridicat de iniţiative legislative nu reprezintă întotdeauna şi în mod necesar o dovadă a eficienţei activităţii acestuia.

Astfel, potrivit cifrelor analizate de Institutul pentru Politici Publice, la Camera Deputaţilor, Ion Dumitru de la PSD a avut în perioada decembrie 2008-decembrie 2010 73 de iniţiative legislative, dintre care 16, respectiv 22%, au devenit legi. Actualul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, ocupă locul al doilea în acest top, în condiţiile în care 18 dintre cele 101 de iniţiative (17,8%) depuse au devenit legi. Constantin Chirilă (PDL) a depus un număr de 91 de iniţiative, dintre care 14 (15,3%) au devenit legi. Locul al patruilea este ocupat de Mircia Giurgiu care, în perioada decembrie 2008 - decembrie 2010 a depus 244 de iniţiative, dintre care 26 (10,6%) au devenit legi.

IPP prezintă de asemenea un top al deputaţilor cu cele mai puţine propuneri legislative, respectiv cu cele devenite legi. Astfel, deputatul Dan Păsat (PDL) a depus şase iniţiative legislative, dintre care niciuna nu a devenit lege. La rândul lor, Carmen Moldovan (PSD), Antonella Marinescu (PSD), Pal Arpad (UDMR) şi Marin Bobeş (PDL) au depus câte cinci iniţiative fiecare, însă niciuna nu a devenit lege.

La Senat, liberalul Emilian Frâncu conduce în topul parlamentarilor cu cele mai multe iniţiative devenite legi de la începutul actualului mandat parlamentar, cu 13 legi adoptate dintr-un total de 101 iniţiative depuse. Pe locul al doilea în acest clasament se află Alexandru Pereş (PDL), care are 58 de iniţiative depuse, dintre care 7 au devenit legi. Pe locul al treilea în acest top al eficienţei întocmit de IPP se numără tot un democrat-liberal, respectiv senatorul Sorin Fodoreanu, cu 45 de iniţiative depuse, dintre care cinci au devenit legi.

Printre cei cu rezultatele cele mai slabe se numără, la Senat, Mircea Cinteză cu 10 iniţiative depuse şi niciuna devenită lege, precum şi Fekete Szabo Andras Levente, Sever Constantin Cibu şi Anghel Iordănescu, fiecare având câte 8 iniţiative depuse şi niciuna devenită lege.

Cristian David, în condiţiile unei prezenţe de 18,8%, a introdus 10 iniţiative legislative, dintre care două au devenit lege. IPP a analizat şi situaţia liderului PNL Crin Antonescu şi a constatat că acesta are depuse 11 iniţiative legislative. Toate acestea sunt co-semnate alături de colegi din toate partidele, iar nouă au fost depuse chiar în prima sesiune a mandatului. De asemenea, notează IPP, 10 iniţiative au fost respinse, iar cea de-a 11-a nu şi-a început parcursul legislativ.

IPP a analizat şi situaţia în ceea ce priveşte luările de cuvânt, interpelările şi întrebările.

Astfel, potrivit monitorizării IPP, după cele patru sesiuni legislative desfăşurate în perioada decembrie 2008 - decembrie 2010, există 11 deputaţi care nu au vorbit niciodată în plenul Camerei. Potrivit IPP, cei 11 deputaţi care au luat cuvântul doar când au depus jurământul sunt: Florin Serghei Anghel (PDL), Dumitru Boabeş (PSD), Sorin Gheorghe Buta (PDL), Ileana Cristina Dumitrache (PSD); Stelian Ghiţă Eftemie (PDL), Constantin Mazilu (independent) Palfi Mozes Zoltan (UDMR), Stefan Seremi (PDL), Claudiu Ţaga (PNL), Răzvan Ţurea (independent) şi Mădălin Voicu (PSD).

În schimb, în topul deputaţilor care au luat cel mai des cuvântul în plen pe primele locuri se numără Mircea Duşa (PSD) cu 383 de luări de cuvânt, Aura Vasile (PSD) cu 353 de luări de cuvânt, Eugen Nicolăescu (PNL) cu 326 de luări de cuvânt, Mircea Toader (PDL) cu 323 de luări de cuvânt. Aceştia sunt urmaţi de Florin Pâslaru (PSD), Valeriu Zgonea (PSD) Bogdan Ciucă (PC), Marton Arpad (UDMR), Mircia Giurgiu şi Petru Călian.

La Senat, cele mai multe luări de cuvânt, respectiv 205, le are liberalul Emilian Frâncu. El este urmat de Toni Greblă (PSD) cu 161 de luări de cuvânt, Puiu Haşotti (PNL) cu 151 de luări de cuvânt, Gheorghe David (PDL) cu 132 de luări de cuvânt şi Petre Daea cu 121 de luări de cuvânt. Acerştia sunt urmaţi de Cristian Rădulescu (PDL), Petru Filip (PDL), Iulian Urban (PDL), Titus Corlăţean (PSD) şi Doina Silistru (PSD).

În fruntea senatorilor cu cele mai puţine luări de cuvânt se numără doi reprezentanţi ai PSD, respectiv Constantin Tămagă şi Gheorghe Saghian, ambii cu câte o luare de cuvânt. Urmează Anghel Iordănescu, Constantin Sever Cibu, Ioan Mang, Tudor Panţuru (PDL) şi Vasile Nistor (PDL) cu câte două luări de cuvânt în primii doi ani de activitate parlamentară.

Studiul IPP mai arată că, la Camera Deputaţilor, PSD ocupă locul întâi în funcţie de numărul interpelărilor formulate (1245), urmat de grupul PDL, cu 698 de întrebări şi interpelări. Pe locul al treilea se află PNL, cu 549 de întrebări şi interpelări, în timp ce deputaţii UDMR au formulat în primii doi ani de mandat 24 de întrebări şi 8 interpelări. Cel mai des, deputaţii au interpelat Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Guvernul şi Ministerul Agriculturii. IPP mai arată că peste 45% dintre întrebările adresate în acest mandat (2.188) au fost formulate de deputaţii PSD, aceştia fiind urmaţi de deputaţii democrat-liberali cu 1.542 de întrebări şi de liberali cu 1.029 de întrebări.

La Senat, grupul parlamentar cu cele mai multe interpelări este PSD (452 de interpelări), urmat de PNL (375 de interpelări) şi PDL (265 de interpelări). Principalele instituţii interpelate de senatori în perioada decembrie 2008 - decembrie 2010 au fost Guvernul, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte numărul de întrebări adresate de senatori, grupul PNL se află în frunte, cu 438 de întrebări, urmat de PSD, cu 374 de întrebări şi PDL cu 289 de întrebări.