Jean-Claude Juncker, preşedintele CE, în PARLAMENT: Trebuie ca România să poată deveni membră a spaţiului Schengen cât mai curând posibil/ Sfârşitul MCV înseamnă încă şi mai multă cooperare

LIVE TEXT Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

• Ultima oara am venit aici in 2003. Este o adevarata onoare sa pot sa vorbesc astazi in Parlament, care reprezinta poporul roman, un popor curajos, angajat si pe care il iubesc de atata timp, daca nu din totdeauna.
• Anul acesta sarbatorim 10 ani de la adrearea Romania la UE si imi amintesc cu emotie de 1 ian 2007 o data istorica la care Romania a intrat in cercul natiunilor europene. Cu acea ocazie ne-am unit si astfel Europa a aderat la aceasta familie la fel ca celelalte popoare ale UE trecand peste toate problemele create de cele doua razboaie mondiale si sunt mandru ca am participat indeaproape la acest moment crucial pentru viata UE si vreau sa vorbesc despre reconcilierea istoriei si a geografiei europene.
• Am sustinut intotdeauna aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Blaise Pascal spunea ca ii plac lucrurile care merg impreuna iar Romania si UE sunt lucruri care merg impreuna pentru ca Romania si UE sunt legate printr-o comuniune a destinului. V-am insotit la vremea aceea ca prmier luxemburgheze in acest drum al aderarii. I-am cunoscut pe presedintii si prim-ministrii din Romania democratica si multumesc Ro pt numeroasele distinctii si marturisiri de prietenie pe care mi le-ati oferit.
• Este un simbol puternic, o relatie stransa.E o poveste de inima, de mai multe inimi care bat impreuna si care impartasesc aceleasi ambitii.
• Iata ce bogatie ne-a adus Romania odata cu aderarea ei. Ma gandesc la cultura romana, la intelectualii romani, sau altii care au participat la tragediile din secolul al 20-le prin curajul lor. Prin aderarea Romaniei, UE isi face prezenta in zona Marii Negre. UE prin primirea Romaniei in sanul sau a capatat mai multa putere la nivel international si a pus accentul pe tanara democratie in sfera europeana impartasind aceleasi valori si aceleasi ambitii. Nu este o intamplare ca am incredintat dnei comisar Corina Cretu sarcina politicii de solidaritate europeneana, prin excelenta, politica de coeziune. La Bruxelles, dna Cretu face o munca extraordinara. Intre 2007 si 2013 fondurile europene au oferit Romaniei spirjin prin IMM-uri, start-up-uri si crearea de locuri de munca. (...) Acest drum a fost unul dificil, care a cerut multe din partea tuturor. As vrea sa o felicit pentru curajul poporului roman si pentru conducatorii sai care aveau busola europeana in mana. Acest curaj, aceasta vointa m-au impresionat intotdeauna.

Juncker, în Parlament: Sfârşitul MCV înseamnă încă şi mai multă cooperare

• As vrea sa subliniez, MCV inseamna cooperare. Mecanismul MCV nu inseamna sfarsitul sau retragerea reformelor. Sfarsitul MCV-ului inseamna si mai multe reforme. Solidaritatea europeana e o legatura de angajament reciproc. Dupa sfarsitul acestui mecanism cooperarea va continua. Stiti ca puteti conta pe sprijinul nestibrit al Comisiei prin fonduri structurale. Alte criterii nu vor mai fi adugate la cele existente.
• UE, prin primirea Romaniei in sanul sau, a capatat mai multa putere la nivel international si a pus accentul pe tanara democratie in sfera europeana. Trebuie ca Romania sa poata deveni membra a spatiului Schengen cat mai curand posibil deoarece e un loc binemeritat. Si aici trebuie sa creăm punti in cadrul societatilor noastre. Niciodata nu mi-as fi putut inchipui ca UE va putea sa incheie un acord comerial cu Canada.
• Eu doresc sa apar aceasta vocatie a Europei, doresc sa protejez pasii facuti inainte in ultimii ani de Europa si trebuie sa spun ca am fost surprins de anumite neintelegeri de aceea doresc sa fiu acum foarte limpede. In Europa nu exista tari care sa fie mai bune sau sa valoreze msai mult decat altele. Natiunile sunt egale in drepturi si libertati. Nu exista in UE tari de mana a 2-a sau tari pe care sa le lasam pe drum. Eu va promit si fac legamant in fata dvs ca că rămanand unita, Europa va putea realiza lucruri extraordinare.
• Europa a fost divizata in trecut. Acest lucru nu trebuie sa se mai repete niciodata. Putem avansa impreuna, insa in ritmuri diferite.
• O Europa care are mai multe viteze exista deja, acest lucru este prevazut in tratate. Europa participa la multe proiecte, ceea ce nu este cazul statelor membre fondatoare.
• Romania stie ca proiectul european nu este un proiect numai destinat Europei.
  Dezbaterea legata de o Europa cu mai multe viteze care se ambaleaza deseori in aceasta tara este o non-dezbatere. Dezbaterea adevarata e cea a cooperarii intre natiunile noastre.
• Esafodajul european trebuie sa se faca cu si pentru toate popoarele europene. Mi-am dorit ca Comisia mea, daca imi permiteti acest adjectiv posesiv, sa fie un esafodaj politic si sa raspunda doleantelor parlamentelor nationale. Imi doresc ca atat CE cat si UE sa nu interfereze in viata de zi cu zi a oamenilor, ci sa contribuie la acele domenii unde Europa poate insemna o diferenta.
• Eu nu pot vedea un viitor decat in Unitate Europeana. Nu trebuie sa creem aici statele Unite ale Europei, pentru ca popoarele europene nu isi doresc acest lucru. Fiecare isi indrageste traditiile, diversitatea si aceasta ne ajuta sa fim mai bogati impreuna si trebuie sa avansam uniti si in aceeasi directie.

• In momentul in care altii se vor disocia, noi vom ramane un actor istoric si viitorul nostru e comun in ciuda fragilitatilor individuale, de aceea ne concentram pe spatiul digital, vrem sa creem o Europa a energiei si a securitatii.

• Mi-as dori ca Parlamentul roman si societatea civila romaneasca sa participe la aceasta dezbatere pt ca avem foarte multe lucruri de invatat de la romani. Romania ne-a dat o lectie frumoasa de ambitie privind viitorul. Si-a dovedit capacitatea de a fi o tara refondatoare a Uniunii.

• Este o lupta a inimilor pentru ca trebuie sa stim cum sa iubim Europa. Eu voi continua sa va iubesc, traiasca Romania si traiasca Europa.

• TARICEANU

• Este momentul sa constatam ca sperantele pentru natiunile occidentale si Romania pe care si le-au pus in procesul de constituire europeana s-au dovedit prin exceptie cel mai bun sfat pe care popoarele Europei l-au primit vreodata.

• Fondatorii nu aveau cum sa prevada cat de eliberator este proiectul pe care l-au gandit.

• Comunitatile europene au fost un proiect de solidaritate intre natiuni.

• Fantoma comunismului încă mai bântuie. Unii funcţionari de la Bruxelles apreciază asta

  ”Statul se pune la dispoziţia cetăţenilor şi se străduieşte să ofere serviciile necesare unei vieţi tot mai decente. Să recunoaştem că cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului, prin instituţiile de forţă, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea şi procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârneşte uimirea societăţii de câţiva ani este că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles. Cel puţin atunci când tratează cu România, anumiţi funcţionari ai Comisie Europene par să fi pierdut ştiinţa părinţilor fondatori de a recunoaşte şi de a respinge derapajele autoritare şi discreţionare ale agenţiilor represive ale statului. Noi care am trăit experienţa totalitară, am învăţat să nu confundăm represiunea nedreaptă şi abuzul de putere cu statul de drept. N-ar trebui să lăsăm astăzi să cadă alte cortine, de data această de catifea, menite să opereze distincţii în rândul statelor membre.Tocmai de aceea şi pentru a evita ca insatisfacţiile să se difuzeze şi să se acumuleze în societate, este nimerit să ne întoarcem în căutarea inspiraţiei la gândirea părinţilor fondatori”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
• Discursul identitar a capatat astazi din pacate conotatii nationaliste si lucrurile stateau cu totul altfel acum 27 de ani.

• Numai in UE Romania isi putea gasi si reintregi identitatea. La 10 ani de la integrarea Romaniei, speranta europeana a romanilor a fost un bun sfatuitor.

• Ii multumesc presedintelui CE pentru alocutiunile sale si vreau sa spun de la inceput ca in opinia mea este primul oficial european care in Paralemtul Romaniei vorbeste cu respect pentru romani si pentru Romania.

• Romanii au privit mereu catre Uniune ca un model de succes, in care drepturile omului sunt respectate, ca un model politic si social care genereaza respect si solidaritate.

  Dragnea: Scopul Uniunii e de a reduce decalajele şi de a diminua diferenţele

• Românii au privit mereu către Uniune ca un model de succes, în care drepturile omului sunt respectate, ca un model politic şi social care generează respect şi solidaritate. (...) S-a vorbit de necesitatea de a prezerva pacea. S-a vorbit de reducererea decalajelor dintre state. Acestea au fost stabilite atunci de părinţii Uniunii. Motivele sunt actuale şi azi. Se regăsesc şi în declaraţia de la Roma. Cred că scopul Uniunii, cum a fost văzut de părinţii acestei construcţii, e de a reduce decalajele şi de a diminua diferenţele pentru ca Uniunea să meargă în acelaşi ritm şi intensitate. Prin diferenţa de ritm şi intensitate, înţeleg că cei care sunt mai în urma trebuie ajutată. Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Trebuie să fim o uniune indivizibilă, e o Uniune pe care o vor şi românii
• Dragnea a mai spus că Româna a avut un drum anevoios în cei 10 ani de stat membru al Uniunii Europene, dar a ajuns să fie printre primele, în ultimii ani, în ceea ce priveşte rata de creştere economică.

-----------------------------------------------------------------------------

"În 11 mai, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla în România, pentru a se întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu prim-ministrul Sorin-Mihai Grindeanu, dar şi pentru a se adresa Parlamentului României, în şedinţă plenară, cu privire la viitorul Europei", conform Reprezentanţei Comisiei Europene.

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului are loc începând cu ora 10.30, ocazie cu care va avea loc alocuţiunea susţinută de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, pe tema “Viitorul Europei”.

Ulterior, în jurul orei 12.00, preşedintele Comisiei Europene va merge la Cotroceni, unde va avea o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohannis.

”Discuţiile vor viza subiecte prioritare de pe agenda următoarelor reuniuni ale Consiliului European, precum procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene şi negocierile legate de retragerea Marii Britanii din Uniune. Vor fi abordate şi aspecte legate de priorităţile politice ale viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va deţine în primul semestru din 2019”, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

Începând cu ora 15.00, Jean-Claude Juncker se va întâlni, la Palatul Victoria, cu premierul Sorin Grindeanu.

Preşedintele Comisiei Europene va susţine şi un dialog cu cetăţenii, împreună cu comisarul european Corina Creţu, despre viitorul Europei şi rolul României în proiectul european, la 10 ani de la aderare la Uniunea Europeană.