Karel van Kesteren:Ezitările privind aderarea României și Bulgariei nu înseamnă că suntem contra lor

"Pe biroul meu din Sofia am o poză, este o poză cu o stradă și dacă vă întreb ce vedeți veți spune că vedeți o stradă normală, nu are nimic special, dar tocmai pentru că nu se vede nimic special este specială. Este frontiera dintre Olanda și Germania, după formarea Spațiului Schengen, când a dispărut granița și acum arată ca o stradă normală. Pentru asta muncim, acesta este scopul", și-a început discursul ambasadorul Olandei la Sofia, Karel van Kesteren.

Acesta a spus că scopul nu este întoarcerea la o vreme când la granițe existau ziduri și oamenii își aruncau pachete de cafea peste ele, însă ideea principală este că Spațiul Schengen este bazat pe încredere, trebuie să funcționeze după un singur set de principii.

El a precizat că, în ultimul an și jumătate, Bulgaria a făcut mari progrese în implementarea aquis-ului Schengen și că orice poziție va lua Olanda nu este vorba despre un vot de neîncredere din partea guvernului olandez.

"Mulți oameni din Olanda spun că au nevoie de mai mult timp pentru a se asigura că este vorba despre un efort susținut, permanent, din partea autorităților române și bulgare, că nu este o chestiune singulară", a spus Karel van Kesteren.

El a mai subliniat și necesitatea existenței "rule of law", care este un element esențial în Spațiul Schengen, pentru că trebuie să existe încredere între state.

"Uneori se argumentează că este vorba despre mișcări politice, dar nu este așa. În Olanda există anxietate, teamă privind fluxurile migratorii, oamenilor le e frică, iar aceste temeri sunt exploatate de unii politicieni extremiști. Astfel, dacă politicienii noștri lasă pe toată lumea să intre liber în Schengen, nu vom face decât să întărim partidele extremiste. Nu vă gândiți că dacă avem ezitări este pentru că suntem anti-România sau anti-Bulgaria", a explicat ambasadorul.

Acesta a subliniat însă că nu poate previziona ce decizie se va lua cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen, fiind vorba despre o situație dinamică și de consultări permanente.

Olanda cere, legat de intrarea României şi Bulgariei în Schengen, progrese "efective şi ireversibile" în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei.

Miniştrii de Interne ai UE au stabilit joi, 9 iunie, la Luxemburg că România şi Bulgaria ar putea adera în două etape la Spaţiul Schengen, până la sfârşitul anului 2012, dacă între timp se constată o reformă a justiţiei şi dacă va fi combătută corupţia. Ideea aparţine Franţei şi Germaniei şi ea va fi dezbătută din nou de miniştrii de Interne ai UE în septembrie 2011.

(Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Sofia, Ioana Burtea)