Kelemen: Fără ca CNAS să fie subordonată Ministerului Sănătăţii nu pot fi rezolvate problemele

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că nu se poate face reformă "fără o susţinere financiară adecvată".

"Nu se poate să închizi spitale, dar să nu dai bani la ceea ce a rămas, să fie funcţional, să fie mai performant. Nu se poate ca problema sănătăţii din România să fie considerată doar o problemă de aritmetică. Nu se poate să avem de fapt două ministere - CNAS şi Ministerul Sănătăţii. Credem că fără să fie subordonată CNAS Ministerului Sănătăţii şi ministrului nu pot fi rezolvate aceste probleme", a spus Kelemen.

El a precizat că este nevoie de un buget mult mai consistent pentru sănătate, în condiţiile în care România este ultima la acest capitol între ţările Uniunii Europene.

"Sistemul de sănătate nu va produce niciodată bani, niciodată nu trebuie să fie profitabil. Sistemul de sănătate trebuie să fie în folosul fiecărui cetăţean şi pentru acest lucru trebuie o susţinere financiară consecventă şi numai aşa se pot rezolva problemele sistemului", a spus preşedintele UDMR.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat, joi, că demisionează din funcţie, nemulţumit de banii primiţi de MS la rectificarea bugetară, care s-a discutat fără a i se cere punctul de vedere, şi a precizat că în mandatul său a avut mai multe dispute cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.

Cseke Attila a spus că abia miercuri, la ora 14.00, a primit proiectul rectificării bugetare, iar ministrul Sănătăţii nu a fost consultat în legătură cu acesta, fapt pe care l-a calificat ca fiind "extrem de grav".

Premierul Emil Boc a încercat să-l calmeze pe Cseke Attila, nemulţumit de fondurile alocate sănătăţii, spunându-i că va primi mai mulţi bani în luna octombrie, când Guvernul va opera o nouă rectificare, dar Cseke a reclamat inclusiv un tratament discriminatoriu în comparaţie cu CNAS, condusă de PDL.

Discuţia dintre premier şi ministrul Sănătăţii a avut loc înainte de demisia lui Cseke, în prezenţa vicepremierului UDMR Marko Bela, şeful Guvernului aşteptând până în ultimul moment ca ministrul să renunţe la demisie, au relatat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"Premierul a încercat să calmeze situaţia, spunându-i lui Cseke că Guvernul va mai efectua în luna octombrie o rectificare bugetară, iar Ministerul Sănătăţii va primi fonduri suplimentare. Ministrul a reclamat însă atât faptul că nu a fost consultat la elaborarea proiectului de rectificare, dar mai ales un tratament pe care l-a catalogat drept discriminatoriu în comparaţie cu Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Practic, Cseke a arătat că preşedintele CNAS, membru PDL, a fost consultat în privinţa rectificării în timp ce el, ca ministru, a avut acces la date foarte târziu", au relatat sursele prezente la discuţie.

Potrivit acestora, vicepremierul Marko Bela a arătat la rândul său că CNAS cheltuieşte banii "fără scrupule" şi fără un control eficient, iar Ministerul Sănătăţii este "hulit" şi indicat drept vinovat pentru gestionarea financiară a sistemului.

Cseke a fost criticat de preşedintele Traian Băsescu, acesta declarând, în 25 iulie, la TVR 1, că ministrul Sănătăţii şi preşedintele CNAS "ori se înţeleg" şi "pun ordine în cheltuieli", ori pleacă de la cele două instituţii. Băsescu spunea atunci că a avut o discuţie cu premierul şi va trebui găsită o soluţie "foarte rapid".

"Ori se înţeleg, ori îşi văd de drum amândoi", a spus Băsescu, în contextul unor aprecieri privind cheltuirea banilor în sistemul de sănătate.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, CSEKE ATTILA, A DEMISIONAT

De asemenea, în 31 iulie, Traian Băsescu a declarat că Guvernul nu se poate "gândi în mod serios" la mărirea bugetului pentru sănătate până când nu vor fi puse sub control cheltuielile din acest domeniu, deşi în prezent este subfinanţat.

"Faptul că s-au închis nişte spitale care nu erau performante şi care nu puteau garanta niciun fel de siguranţă pacientului nu înseamnă miezul reformei în sistemul de sănătate. Sănătatea va primi 300 de milioane, îndeosebi pentru a acoperi arieratele unor spitale şi mai pot bneficia şi de alte fonduri numai cu condiţia îndeplinirii anumitor paşi, adică exact comportamentul pe care îl avea FMI faţă de România când trăgeam tranşelefiecare trei luni. Sistemul de sănătate mai primeşte o tranşă de bani în afara celor 300 de milioane dacă se întâmplă un pas, a doua tranşă şi a treia dacă se întâmplă şi alţi paşi. Numai în aceste condiţii", a declarat Traian Băsescu.