Kelemen Hunor, avizat favorabil în comisiile pentru cultură din Parlament

"A fost şi este o onoare să fiu propus pentru această funcţie, pe care am mai deţinut-o pentru o perioadă de doi ani şi aproape şase luni. (...) M-am uitat în programul de guvernare votat în 2012, am citit capitolul cultură şi trebuie să vă spun că acest capitol conţine direcţiile importante şi toate principiile importante pentru a realiza proiecte şi acţiuni concrete în Ministerul Culturii", a declarat Kelemen Hunor în şedinţa de audiere pentru postul de ministru al Culturii.

De asemenea, acesta a afirmat că trebuie realizată lista monumentelor istorice. "Ultima listă a fost publicată în 2010 şi anul viitor trebuie făcut din nou. Cred că este un instrument de lucru pentru orice ministru, este un instrument de lucru pentru tot ce înseamnă avizele, tot ce înseamnă acţiunile în teritoriu şi această pregătire necesită aproape un an de zile", a mai precizat acesta.

El a spus că acele proiecte care au rezistat, începând de la Festivalul "George Enescu", Festivalul Naţional de Teatru de la Sibiu până la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), trebuie să fie susţinute financiar, apreciind că prin aceste "activităţi şi cu aceste instrumente" se poate asigura o prezenţă în domeniul cultural.

Totodată, el a spus că un Cod al patrimoniului cultural trebuie să ajungă pe masa Parlamentului. "Un Cod (...) care va fi un ghid pentru viaţa noastră socială, pentru instituţiile subordonate, pentru fiecare instituţie", a mai spus acesta.

Pe de altă parte, ministrul propus pentru portofoliul Culturii a afirmat că legea cinematografiei trebuie să fie modificată, precizând că actuala formulă "este un pic depăşită". "Legea cinematografiei în forma actuală este depăşită. De aceea, legislaţia trebuie gândită în aşa fel încât susţinerea creaţiei cinematografice în continuare să fie posibilă în condiţiile date, cred că avem experienţa şi expertiza necesară de a pregăti un proiect", a mai afirmat acesta.

El a precizat că legislaţia drepturilor de autor este un domeniu prioritar pentru 2014, afirmând că "trebuie făcut un pas înainte". "Nu cred că avem nevoie de o lege nouă, dar sunt convins că anumite articole, anumite capitole, mai multe direcţii trebuie regândite", a mai explicat acesta.

Kelemen Hunor a precizat că a realizat o analiză a bugetului Ministerului Culturii şi este "un pic îngrijorat". "Momentan, nu există probleme în buget, cel puţin pentru perioada următoare, dar, la rectificare, trebuie să ne gândim foarte serios cum vom suplimenta acest buget", a spus acesta, precizând că sunt unele investiţii mari, precum Teatrul Naţional Bucureşti, proiect început în 2011 şi care trebuie să fie definitivat la sfârşitul anului 2014.

Ministrul propus pentru portofoliul Culturii a spus că Arhiva Naţională de Film este o instituţie foarte importantă.

De asemenea, acesta a precizat că, în administrarea domeniului culturii, politica are un cuvânt de spus, dar "doar când vorbim de politici guvernamentale".

La solicitarea fostului ministru al Culturii Theodor Paleologu, Kelemen Hunor a afirmat că nu susţine comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului din Capitală. "Am spus şi atunci când a apărut ştirea că sunt două instituţii muzeale cu un profil bine conturat", a afirmat acesta.

În privinţa Palatului Ştirbei, Kelemen a precizat că el a refuzat să semneze avizul pentru că nu era convins că acest proiect "va ajuta cu ceva păstrarea, restaurarea Palatului Ştirbei". "Era un proiect cu probleme destul de complicate, atât la parametrii tehnici, amprenta la suprafaţă, regimul de înălţime şi alte lucruri din punct de vedere tehnic, din punct de vedere legal de neacceptat pentru acea vreme", a spus acesta.

El a afirmat că trebuie văzut ce s-a întâmplat în privinţa aceasta, afirmând că "poate s-a schimbat proiectul, poate s-au corectat acele probleme". "Nu am nicio informaţie în plus, am văzut doar că s-a dat avizul şi am văzut că este o linişte totală în jurul avizului dat. Când eram eu la ministerul Culturii, când apărea pe ordinea de zi a comisiei, aveam protestatari, (...) era un scandal permanent. Acum am văzut că este o linişte totală, poate că lucrurile la nivelul proiectului tehnic au fost modificate", a adăugat acesta.

De asemenea, el a precizat că la Biblioteca Naţională a României există deja probleme privind personalul şi subvenţia. "Şi, dacă Biblioteca Naţională va funcţiona în continuare cu acest număr de personal şi cu această subvenţie, atunci sunt convins că nu am făcut altceva decât am dat o clădire nouă, modernă", a mai spus ministrul propus. El a afirmat că toată lumea culturală trebuie să apeleze la înţelegerea şi deschiderea Guvernului şi a ministrului Finanţelor.

În acest context, fostul ministru al Culturii Gigel Ştirbu a precizat că există deja un memorandum la Guvern privind suplimentarea personalului la Biblioteca Naţională a României.

Pe de altă parte, întrebat de liberalul Gigel Ştirbu dacă a purtat discuţii cu partenerii de guvernare privind suplimentarea bugetului ministerului Culturii, Kelemen Hunor a răspuns că "a purtat discuţii cu premierul (Victor Ponta, n.r.)". "I-am spus că trebuie să găsim o soluţii, să căutăm o soluţie pentru o rectificare pozitivă la ministerul Culturii. Nu poţi să ţii tot sistemul cultural cu 0,09% din PIB (produsul intern brut, n.r.). Bulgaria are aproape 1% din PIB, ca să nu vorbesc de alte state mai bogate, din acest punct de vedere, noi sunt ultimii pe listă din Uniunea Europeană. Nu se poate merge aşa mai departe şi trebuie să fie un efort comun", a mai spus acesta.

De asemenea, în privinţa Regiei Autonome de Distribuţe şi Exploatare a Filmelor, Kelemen Hunor a precizat că această instituţie nu "prea reuşeşte în acest moment să facă faţă provocărilor de pe piaţă". "Are un patrimoniu destul de mare, pe parcursul anilor au fost transferate foarte multe cinematografe către autorităţile locale, eu cred că în continuare trebuie să păstrăm un sistem de cinematografe, cel puţin un cinematograf în fiecare reşedinţă de judeţ, care ar trebui pus la punct în aşa fel încât să fie bun pentru proiecţia de film în secolul XXI, pentru că filmele româneşti - şi nu numai - şi filmele artistice nu mai intră în mall-uri şi nu există multiplexuri în fiecare reşedinţă de judeţ şi acolo dacă intră, intră la o oră absolut nepotrivită, nu merge nimeni la film", a explicat acesta.

Astfel, el a subliniat că ar trebui să fie realizată o reţea de cinematografe, "cu o investiţie de 2-4 ani". În privinţa reorganizării Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor, acesta a afirmat că nu are un răspuns privind "forma şi modul", o "reorganizare fiind clară". "RADEF-ul trebuie reorganizat şi trebuie gândit, din punctul meu de vedere, o reţea de cinematografe, asta înseamnă 42-44 de cinematografe să fie păstrate în sistem public, în sistem de stat. Cred că aici statul nu trebuie să se retragă din acest domeniu şi pentru distribuirea filmului trebuie găsită o soluţie, o formulă comercială viabil", a mai spus acesta.

În şedinţa de audiere a ministrului nominalizat la portofoliul Culturii, senatorul Sorin Roşca Stănescu a ţinut să-l întrebe pe Kelemen Hunor data la care este sărbătorită Ziua Culturii Naţionale şi Ziua Limbii Române, ministrul propus precizând că, la momentul când se afla în funcţia de ministru, a fost adoptată legea privind Ziua Culturii Naţionale. "Nu suntem la şcoală, eu am iniţiat legea, eu am aprobat în Guvern, nu accept să intrăm într-un astfel de dialog. Ne ducem mult prea departe. Sunt un cetăţean onest, ca şi dumneavoastră, şi trebuie să facem o abordare corectă", a completat Kelemen.

"Ca senator independent, vreau să mă asigur că nu faceţi nicio confuzie între ministeriatul din vremea Guvernului Boc şi cu Guvernul Ponta 3", i-a spus Sorin Roşca Stănescu lui Kelemen Hunor. Ministrul propus pentru portofoliul Culturii a precizat că "nu va exista niciun fel de confuzie în ceea ce priveşte Guvernul Boc şi Guvernul Ponta". "(...), dar, în ceea ce priveşte proiectele culturale, aşa cum domnul Paleologu a continuat tot ce era bun de la Iorgulescu, domnul Iorgulescu a continuat tot ce era bun de la predecesorii săi, eu am continuat tot ce era bun de la Iorgulescu, Paleologu, aşa a făcut şi Mircea Diaconu, şi Puiu Haşotti, aşa a făcut şi domnul ministru (Daniel, n.r.) Barbu, şi domnul ministru (Gigel, n.r.) Ştirbu, din păcate, a avut un mandat foarte scurt şi trebuie să continuăm tot ce e bun, tot ce e gândit bine", a mai spus acesta.