Kelemen Hunor: Dacă noi suntem liberi să ne decidem destinul, nu înseamnă că românii au mai puţină libertate

„Acum, aici, în Miercurea Ciuc, nu sărbătorim doar cea de-a 175-a aniversare a Revoluţiei de la 1848, care este sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni, ci şi cea de-a 200-a aniversare a naşterii lui Sándor Petőfi. Oricum, există oare vreun maghiar pe această lume care să-l poată separa în mintea sa pe poetul şi revoluţionarul, genialul Sándor Petőfi, de Revoluţia de la 1848? Ar fi greu de găsit încă o astfel de persoană, pentru că revoluţia şi poetul sunt la fel de conectate, precum mierea cu albina”, a spus Kelemen Hunor.

Aceasta a spus că s-a sărbătorit miercuri şi cea de-a 400-a aniversare a Cetăţii Mikó.

„Atunci când sărbătorim 15 martie oriunde în lume, de la Cârţa la Budapesta şi până în oraşul Kossuth din Wisconsin, ne amintim, în primul rând, de eroii luptei maghiare pentru libertate. Ei sunt, mai presus de toate, eroii noştri! Eroii maghiarilor! Libertatea este universală, bineînţeles – nici nu poate fi altfel. Ea aparţine tuturor, tuturor popoarelor, tuturor comunităţilor şi tuturor oamenilor. De aceea spunem că, atâta timp cât există oameni care nu sunt liberi, există comunităţi care nu sunt libere, nici libertatea celorlalţi nu va fi completă şi nu va fi fără cusur. Eu obişnuiesc să le spun şi concetăţenilor mei români: libertatea nu este ca un bun material, ea poate fi împărţită şi totuşi nu se termină, nu rămânem cu mai puţin. De fapt, cu cât mai mulţi oameni o au, cu atât mai multă libertate va fi. Prin urmare, dacă noi, maghiarii din Transilvania, suntem liberi să ne decidem propriul destin, asta nu înseamnă că românii vor avea mai puţină libertate. Nici subsidiaritatea nu ia, ci dimpotrivă, dă”, a afirmat Kelemen Hunor.

El a spus că la fel este şi cu siguranţa.

„Faptul că eu pot să-mi trăiesc viaţa în siguranţă, că sunt liber să decid asupra identităţii mele, iar aceasta rămâne sigură, nu înseamnă că trebuie să iau poporului român nici libertatea, nici identitatea, nici siguranţa”, a adăugat el.

Liderul UDMR a vorbit şi despre pace.

„Ce altceva ne-am putea dori noi, aici, în Transilvania, noi, maghiarii, în umbra unui război vecin, decât pace. Chiar şi în secolul al 21-lea, fără pace nu există siguranţă, libertate, dispare demnitatea umană. Noi, maghiarii, ne-am învăţat lecţia în 1848 şi am învăţat-o şi în 1956. Ambele noastre mari revoluţii dovedesc că armata ţaristă din 1848 şi armata sovietică din 1956 nu au fost vestitoare de libertate. De acolo nu a venit libertate, nici comandantul Castelului Mikó, Sándor Gál, şi armata sa de secui, nu au întâmpinat în cazul invadatorilor ţarişti ruşi o armată eliberatoare. Şi tot din istorie am învăţat că dacă libertatea este ameninţată în vecinătatea noastră, nici noi nu putem sta liniştiţi. Opresiunea este ca o epidemie: devine uşor contagioasă”, mai spus liderul UDMR.

Acesta susţine că libertatea este foarte fragilă şi trebuie mereu păzită, protejată, deoarece este întotdeauna ameninţată de cineva.

„Sloganul de odinioară al Revoluţiei de la 1848 – <Libertate, Egalitate, Fraternitate> - este relevant şi astăzi. Poate că astăzi fraternitatea înseamnă mai degrabă consens. Iar consensul poate fi consolidat doar prin construirea încrederii reciproce. Trebuie să ne străduim să ajungem la un consens cu privire la viitor. La consens în interiorul comunităţii noastre, deoarece asta ne dă puterea şi avântul necesar tuturor. Apoi trebuie să ne străduim să obţinem consensul cu majoritatea românească, pentru că dacă istoria ne-a pus unii lângă alţii, atunci acordul în ceea ce priveşte marile obiective ale viitorului va garanta libertatea. Egalitatea înseamnă şi astăzi că suntem egali în faţa legii, că statul nu poate întoarce legea împotriva cetăţenilor săi şi că statul oferă oportunităţi egale pentru toţi, iar individul are responsabilitatea de a decide cum să le folosească”, a precizat Kelemen Hunor.

El le-a spus maghiarilor că au motive să fie încrezători.

„Chiar şi astăzi, antimaghiarismul iese la suprafaţă uneori. Vedem şi în prezent că, la nivel naţional, sunt persoane cu un discurs antimaghiar, iar prejudecăţile şi temerile reapar şi astăzi. Dar eu cred că, în ciuda tuturor dificultăţilor, avem, totuşi, motive să fim încrezători. Pentru că există consens. Pentru că avem putere. Din încrederea dată de comunitatea noastră, facem o muncă care dă mereu un scop şi un sens luptelor noastre, iar a trăi ca maghiari în România astăzi este mai bine decât era acum 30, 35 sau 40 de ani. Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea şi responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie”, a mai spus liderul UDMR.