Kelemen Hunor despre TGV Bucureşti-Budapesta: Viktor Orban a propus o tehnologie europeană

Realizarea trenului de mare viteză Bucureşti-Budapesta dorit de România şi Ungaria ar însemna un orizont de timp de cel puţin un deceniu, declară la RFI preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Premierul Marcel Ciolacu şi omologul său de la Budapesta, Viktor Orban, au avut o întâlnire privată, la care au participat de asemenea liderul UDMR şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Cele două Guverne au în vedere un mare proiect comun de infrastructură, mai exact un TGV care să unească cele două capitale.

Kelemen Hunor spune despre întâlnirea dintre Marcel Ciolacu şi Viktor Orban că "într-un fel, este o reintrare sau o intrare în normalitate, fiindcă a venit premierul Orban în România, într-o vizită privată, cum face în fiecare vară. Săptămâna trecută, vineri, dacă nu mă înşel, a primit o invitaţie din partea premierului Ciolacu, dacă este în România, să se întâlnească şi răspunsul a fost afirmativ, pozitiv, ceea ce mi se pare absolut normal. În câteva zile, s-a organizat această întâlnire informală între cei doi premieri, unde am fost invitat şi eu şi domnul Grindeanu (...). A fost o discuţie informală, la o masă, la reşedinţa premierului sau mă rog, unde ar fi reşedinţa premierului, dar el nu stă acolo, în Floreasca, în zona Primăverii".

Liderul UDMR precizează că cei doi premieri „au discutat cei doi despre proiecte mari, despre lucruri care pot fi făcute împreună în anii care urmează, despre proiecte majore pentru ambele ţări şi un astfel de proiect ar fi o linie de tren de mare viteză între Bucureşti şi Budapesta, bineînţeles, asta ar însemna şi mai departe spre Marea Neagră, spre Constanţa, fiindcă atât România, cât şi Ungaria din acest punct de vedere, ar avea doar de câştigat. Această idee există de mai multă vreme şi eu cred că poate fi pusă o astfel de idee pe hârtie şi trebuie proiectată, trebuie văzut în cât timp se poate face, fiindcă aici vorbim totuşi de un proiect absolut mare, cu finanţare mare şi pe termen lung, dar am văzut că există interes din ambele părţi. A doua chestiune care a fost atinsă şi am văzut că a apărut şi în presă: premierul Orban a spus că aşteaptă investitori români în Ungaria şi ar fi de dorit să vină investitori puternici din România în Ungaria. Şi a treia chestiune atinsă a fost chestiunea Schengen, fiindcă România aşteaptă şi face eforturi de a intra în Spaţiul Schengen, în a doua jumătate a anului 2023, sub preşedinţia spaniolă sunt discuţii, apoi urmează jumătate de an cu alegerile europarlamentare anul viitor şi sub preşedinţia maghiară în a doua parte a anului viitor iarăşi există o posibilitate, dacă nu se închide dosarul în 2023 şi aici Orban a spus că Ungaria susţine, a susţinut şi anul trecut şi acum doi ani aderarea României la Spaţiul Schengen. A fost o discuţie informală şi foarte constructivă, spun eu".

Întrebat dacă Marcel Ciolacu şi Viktor Orban au vorbit despre o linie de tren de mare viteză Budapesta-Constanţa via Bucureşti sau doar Budapesta-Bucureşti, liderul UDMR a precizat: "Ei au vorbit de Budapesta-Bucureşti. Eu adaug Constanţa, că vă daţi seama că pentru România interesul este să meargă şi până la Constanţa, asta ne priveşte doar pe noi, din România, ei au vorbit de Budapesta-Bucureşti".

Întrebat când ar putea fi făcut proiectul liniei de tren de mare viteză, Kelemen Hunor a răspuns: "E greu de spus, fiindcă în acest moment nu există un proiect concret. Într-adevăr, România prin PNRR acum modernizează linia Oradea-Cluj, dar asta înseamnă o modernizare care ridică viteza la 180-200 de km/h, dar nu înseamnă linie pentru tren de mare viteză, asta ar însemna o nouă construcţie şi aici Orban propunea să se gândească la o tehnologie europeană, cu francezii, fiindcă sunt cei mai buni în Europa şi dacă ai găsit tehnologia, ai şi parteneri care aduc tehnologia, e mai uşor să găseşti şi finanţare, dar asta înseamnă un orizont de timp de un deceniu, cel puţin, dacă suntem serioşi şi trebuie să fim. Nu se poate promite de la o zi la alta, fiindcă trebuie să faci proiectul, apoi trebuie să cauţi tehnologie, finanţare, execuţie, durează, dar dacă nu ai un deziderat, nu ai un proiect mare, sigur că nu se va realiza niciodată".

Reporter: Dar despre un tren de mare viteză care să lege Bucureştiul de Budapesta se vorbeşte de vreo 15 ani şi nu s-a concretizat nimic până acum. Ce e nou acum?

Kelemen Hunor: Cam de zece ani se discută. S-a discutat de fiecare dată la nivel de secretari de stat, la nivel de ministru, nu s-a discutat între cei doi premieri şi asta este o noutate şi prima dată se vede o apropiere a celor două ţări, să spun aşa, în acest proiect la acest nivel politic (...).

Reporter: Un proiect de o asemenea anvergură costă nişte miliarde de euro. E greu de crezut că finanţarea poate fi asigurată doar de la bugetele celor două ţări. Prin urmare, va fi nevoie şi de fonduri europene. Nu ar fi ironic? Altfel spus, criticăm Uniunea Europeană şi mă refer la premierul Viktor Orban, un lider cu un discurs suveranist, antieuropean, dar ne dezvoltăm cu bani europeni.

Kelemen Hunor: Nu e o problemă în acest moment, fiindcă finanţarea nu vine astăzi. Pe de altă parte, nu scrie nicăieri, pe nici o hârtie, în nici un tratat, că tu nu ai voie să critici nu UE, eventual anumite decizii ale UE, pentru că până la urmă, UE este o construcţie. Tu nu critici construcţia, eventual pe un lider sau pe un alt lider, un om care ia o decizie şi aşa mai departe (...).

Reporter: Dar nu e un dublu standard în cazul lui Viktor Orban? Critică decizii ale UE, dar se foloseşte de banii europeni, ca să-şi dezvolte ţara. Să nu uităm că Orban este totuşi un lider european foarte izolat în UE.

Kelemen Hunor: Nu ştiu, eu nu vreau să intru în astfel de aprecieri, cine cât de izolat e, eu văd că stau toţi la masă, văd că iau decizii împreună, se mai ceartă în Consiliu şi aşa mai departe, mai stau în grupuri mici şi se discută anumite chestiuni şi apoi tot timpul au ajuns la un consens.