Kelemen Hunor şi vicepremierul ungar au asistat la arborarea drapelului secuiesc, la Miercurea Ciuc

Ridicarea drapelului secuiesc, adoptat ca steag al judeţului Harghita în urmă cu aproximativ doi ani, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean, a deschis seria manifestărilor organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la Miercurea Ciuc.

La ceremonie au participat, alături de peste o sută de localnici, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, vicepremierul Republicii Ungare, Semjen Zsolt, şeful Departamentului pentru Maghiarii de Pretutindeni din Ungaria, Repas Zsuzsanna, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Fuzes Oszkar, preşedinţii consiliilor judeţene Harghita, Covasna şi Mureş, precum şi parlamentari UDMR.

După ce s-a intonat imnul Ungariei, a fost ridicat drapelul secuiesc pe clădirea Palatului Administrativ, alături de cel al României, episcopul romano-catolic Tamas Jozsef a sfinţit steagul şi sărbătoarea, iar la final s-a intonat, de către toţi cei prezenţi, imnul secuiesc.

"Revoluţia de la 1848 este poate cea mai mare realizare a maghiarilor din secolul al XIX-lea. Perioada reformistă care i-a urmat, dorinţa de libertate, putinţa fiecărui popor de a-şi decide propria soartă i-au determinat pe maghiarii din România şi în 2011 să meargă şi să comemoreze, dar şi să sărbătorească în fiecare localitate", a spus preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

La rândul său, vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a afirmat că, odată ce maghiarii din Transilvania au posibilitatea de a deveni şi cetăţeni ai Ungariei, Guvernului de la Budapesta nu-i mai rămâne decât să sprijine obţinerea autonomiei teritoriale pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc.

"Odată cu depunerea jurământului faţă de statul ungar, la solicitarea cetăţeniei ungare, fraţii noştri din Ardeal au devenit şi fraţii noştri de cetăţenie. Noi sprijinim dezideratul obţinerii autonomiei în zonele locuite de maghiari, pentru că tot ceea ce este normal în Europa trebuie să fie normal în orice ţară a Uniunii Europene. Acolo unde o naţiune trăieşte în minoritate, cerem să i se acorde autonomia culturală, iar acolo unde comunităţile de maghiari trăiesc în majoritate, compact, aşa cum este în Ţinutul Secuiesc, să se acorde autonomia teritorială şi toate formele de autonomie, conform regulilor şi normelor europene", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Semjen Zsolt.

Întrebat cum comentează afirmaţiile vicepremierului Ungariei, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că ele sunt fireşti şi reprezinţă ţelurile maghiarilor din România, făcute publice încă de acum 21 de ani.

"Se ştie că maghiarii îşi doresc autonomia de foarte mult timp şi mi se pare normal, noi am avut şi vom avea în continuare mai multe proiecte de legi pentru obţinerea autonomiei şi acest lucru nu s-a schimbat de 21 de ani. Demersurile noastre au fost întotdeauna transparente şi de fiecare dată am folosit mijloace politice parlamentare, dezbaterea, argumentele, aşa cum e normal într-o democraţie", a afirmat Kelemen Hunor.

De la ceremonia de ridicare a drepelului secuiesc, preşedintele UDMR a plecat în comuna natală, la Cârţa, pentru a participa la manifestările comemorative, iar cei trei preşedinţi ai consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş au pornit către Consulatul General al Republicii Ungare din Miercurea Ciuc, pentru a depune jurământul în vederea obţinerii cetăţeniei ungare.