Kelemen Hunor: Unii chiar şi astăzi încearcă să ne interzică sărbătorile în spaţiile publice

"În acest colţ estic al Bazinului Carpatic şi astăzi purtăm o luptă zilnică pentru libertate, egalitate şi fraternitate. Fiindcă unii chiar şi astăzi, la 25 de ani după colapsul regimului comunist, încearcă să ne interzică sărbătorile în spaţiile publice, încearcă să împiedice prin interdicţii organizarea comemorărilor, ne interzic să ieşim în stradă pentru a celebra momentele importante pentru comunitatea noastră", a afirmat Kelemen Hunor în discursul său, a cărui tradcere a fost pusă la dispoziţia jurnaliştilor de Biroul de presă al UDMR.

Preşedintele UDMR a mai spus că "urmaşii demni ai strategilor ţarişti şi imperialişti” au interesul de a priva comunitatea maghiară "de folosirea limbii materne, de a subjuga steagul, imnul şi simbolurile" acesteia.

"Vor să ne priveze de şcolile noastre, de cultura noastră şi de tot ce este mai important în viaţa unui om, a unei comunităţi, a unei naţiuni: fundamentul identităţii naţionale. De parcă am trăi încă în secolul al XIX-lea, ei luptă împotriva comunităţii noastre şi consideră, într-un mod pe deplin eronat, că dacă ne vor învinge, se va instaura Canaanul”, a susţinut Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, libertatea şi egalitatea sunt valori "necesare” fiecărui om, fiecărei comunităţi şi naţiuni, care "trebuie reinventate şi trebuie rediscutate în fiecare etapă a istoriei".

Fostul Ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, Korodi Attila, prezent la eveniment, a declarat că pentru comunitatea maghiră "a fi liber în România înseamnă a fi buni cetăţeni, pentru care protecţia minorităţilor este garantată” , iar "peste 50 sau 100 de ani" generaţiile viitoare vor trăi pe pământul natal şi "vor fi o comunitate puternică".

Senatorul Taczos Barna a subliniat, la rândul său, că generaţia prezentă şi cele următoare trebuie să înveţe de la revoluţionarii paşoptişti "dragostea pentru libertate, pentru indepedenţă, dragostea pentru autonomie, lupta şi jertfa pentru a dobândi aceste lucruri".

La manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni în Miercurea Ciuc au participat aproximativ 1.500 de persoane.

Evenimentele au început la statuia generalului Gál Sándor, cu intonarea imnului României şi al Ungariei, iar subiectul autonomiei a fost prezent în discursurile primarului municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, şi al preotului romano-catolic Darvas Kozma József, organizatorii neasigurând traducerea în limba română.

Participanţii, purtând în mâini drapele secuieşti şi ale Ungariei, au pornit în marş către Piaţa Cetăţii, unde s-a desfăşurat manifestarea centrală a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni din Harghita.

Pe scena amenajată în faţa Primăriei, sărbătoarea a început cu intonarea imnului Ungariei, după care au urmat cuvântările primarului Ráduly, al secretarului de stat pentru Culte, Naţiuni şi Relaţia cu Societatea Civilă în Guvernul ungar, Soltész Miklós, şi discursul preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor.

La manifestările din Miercurea Ciuc au mai participat europarlamentarul UDMR Sogor Csaba, consulul general al Ungariei în Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pál, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de coroane la statuile revoluţionarilor Petofi Sandor şi Nicolae Bălcescu şi cu intonarea imnului secuiesc.

În cursul serii, participanţii la manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni sunt invitaţi la un spectacol de gală la Casa de Cultură Municipală din Miercurea Ciuc.

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este marcată, în fiecare an, în majoritatea localităţilor din Transilvania, fiind comemoraţi eroii din timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-1849.