Kelemen Hunor, văzut ca urmaşul lui Marko Bela în UDMR

Liderii filialelor UDMR din Mehedinţi, Constanţa şi Galaţi îl spijină pe Kelemen Hunor pentru funcţia de preşedinte al Uniunii, în timp ce organizaţia ieşeană oscilează între Kelemen şi Gergely Olosz.

UDMR are filiale în judeţele Transilvaniei, dar şi în judeţele Galaţi, Iaşi, Suceava, Mehedinţi, Constanţa.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, şi-a anunţat candidatura la şefia Uniunii, în data de 11 decembrie 2010, de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), care a avut loc la Târgu Mureş. El şi-a declarat speranţa că, odată ales, împreună cu ceilalţi membri ai UDMR, va reuşi să ducă mai departe valorile Uniunii, să le consolideze, ca "o organizaţie funcţională şi o echipă bună".

Kelemen a susţinut că punctul forte al UDMR în ultimii 20 de ani a fost independenţa. "Să nu promitem mai mult decât putem face. Dacă-i întrebăm pe oameni ce fel de UDMR vor, spun că una puternică, care să poată duce mai departe reprezentarea unită şi una în care să aibă încredere, care să se reînnoiască. Iar această reînnoire trebuie căutată în interior. Punctul forte al UDMR în ultimii 20 de ani a fost independenţa", a spus Kelemen Hunor.

Deputatul a menţionat că, după 2011, UDMR va trebui să-şi fortifice organele de decizie, să integreze în conducerea Uniunii preşedinţii de organizaţii judeţene şi să reprezinte "valorile multicolore" ale maghiarilor din Transilvania.

"În ultimii ani, împreună cu Marko Bela, Takacs Csaba şi alţi colegi am lucrat împreună. Au fost şi chestiuni în dezacord, dar am învăţat că deciziile bune sunt cele dezbătute de mai mulţi. Şi în anii ce urmează UDMR trebuie să păstreze aceste valori. UDMR există pentru că maghiarii din Transilvania au vrut acest lucru. Majoritatea maghiarilor spun că au hotărât bine", a arătat Kelemen Hunor.

Deputatul a arătat că UDMR va trebui ca în 2012 să intre din nou în Parlament, astfel încât membrii săi să asigure reprezentarea comunităţii, iar maghiarilor să nu le pară rău că i-au votat.

În competiţia pentru şefia Uniunii, Kelemen Hunor se bucură de sprijinul declarat al actualului preşedinte al Uniunii, Marko Bela, de care a fost de altfel apropiat de-a lungul timpului.

"Voi sprijini acel candidat care, după părerea mea, poate să menţină un echilibru în UDMR şi o echidistanţă în ceea ce priveşte diferitele curente din UDMR. Pentru că suntem o organizaţie mare, cu mai multe curente, cu mai multe convingeri, şi din acest punct de vedere menirea cea mai importantă a preşedintelui e să menţină echilibrul, iar Kelemen Hunor e un astfel de candidat", a explicat Marko Bela.

Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, declara, recent, că, în opinia sa, Kelemen Hunor este creaţia lui Marko Bela şi există riscul să devină epigonul acestuia, episcopul declarându-şi susţinerea pentru un alt candidat, consilierul preşedintelui Traian Băsescu pe probleme ale Minorităţilor Naţionale, Peter Eckstein Kovacs. Tokes a mai susţinut că, prin modul în care l-a promovat pe Kelemen Hunor, Marko Bela a avut o acţiune "Putin-istă" şi a relatat că pe seama ministrului Culturii circulă şi un banc, respectivă că dacă acesta se uită în oglindă se vede Marko Bela.

Unul dintre contracandidaţii săi, consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter, a susţinut că deputatul Kelemen Hunor ar fi fost privilegiat în campania electorală pentru şefia Uniunii.

"Eu cred că în această campanie electorală, într-adevăr, unul dintre candidaţi are o situaţie privilegiată şi asta se manifestă. Mie mi se pare impardonabil ca domnul Kovacs Peter, responsabil cu organizarea Congesului, să îşi permită ca pe blog şi deschis să facă campanie pentru domnul Kelemen Hunor. Nu mi se pare corect deloc, noi toţi (candidaţii - n.r.) suntem ai UDMR. Ceea ce mie mi se pare absolut nepotrivit este că liderii de filiale sunt cu frica în sân", a spus Eckstein.

Afirmaţiile consilierului prezidenţial au fost calificate, însă, de Kelemen Hunor, drept "o demagogie ieftină", el respingând ideea oricăror intimidări. "Nu se poate vorbi de intimidare, nimeni nu a intimidat pe nimeni. Nu văd niciun lider UDMR cu frica în sânge şi nu cred că sunt oameni care pot fi influenţaţi şi care pot fi intimidaţi. Este o demagogie ieftină, eu nu cred că despre aşa ceva ar trebui să vorbim, ci despre programe. Eu nu prea vorbesc despre domnul Eckstein fiindcă nu am despre ce vorbi. Mă bucur că el vorbeşte despre mine, asta înseamnă că persoana mea pentru el este destul de importantă. (...) Eu când vorbesc, vorbesc despre ceea ce fac eu, ce propun eu şi ce sunt eu", a spus Kelemen Hunor.

În vederea Congresului, în ianuarie 2011, Kelemen Hunor a primit susţinerea din partea Consiliul Permanent al UDMR Covasna şi al Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali din judeţ, care s-au întrunit la Sfântu-Gheorghe, în condiţiile în care contracandidatul său Olosz Gergely a fost ales deputat într-un colegiu din acest judeţ.

Tot în luna ianuarie, Kelemen Hunor a obţinut sprijinul pentru şefia Uniunii din partea organizaţiilor UDMR din Harghita, Adunarea Reprezentanţilor Teritoriali Ciuc a UDMR, care s-a întrunit la Miercurea Ciuc, decizând să îl susţină pe acesta la presedintia organizaţiei.

Actualul ministru al Culturii are, de asemenea, sprijinul vicepreşedintelui executiv al UDMR, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a anunţat că nu va candida pentru postul de preşedinte al Uniunii şi că deputatul Kelemen Hunor este "o alegere bună", "o variantă bună şi acceptabilă" pentru şefia formaţiunii. De asemenea, el s-a declarat dispus să facă parte din echipa viitoare a lui Kelemen.

La recomandarea europarlamentarului UDMR Iuliu Winkler, Organizaţia Judeţeană Hunedoara a UDMR a decis, de asemenea, în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Judeţeni (CRJ) să sprijine candidatura lui Kelemen pentru preşedinţia UDMR. "Mi-am început cariera politică aproape simultan cu Kelemen Hunor, în 1996. Am lucrat mult împreună şi, din experienţa proprie, pot să vă spun că Kelemen Hunor este candidatul care, dacă va deveni preşedinte al UDMR, poate să asigure atât independenţa politică, cât şi echilibrul interior necesare Uniunii noastre", a afirmat, cu această ocazie, europarlamentarul Iuliu Winkler.

De asemenea, filiala din Alba a UDMR a decis, în ianuarie, ca delegaţii săi la Congres să îl susţină pe Kelemen pentru preşedinţia Uniunii.

Potrivit anunţui făcut de organizatorului acestui congres, Kovács Péter, la împlinirea termenului de depunere a candidaturilor, candidatura lui Kelemen Hunor este sprijinită de semnăturile a 10.164 membri UDMR, respectiv de organizaţiile teritoriale sau judeţene ale UDMR Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Trei Scaune, Sălaj, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sibiu. De asemenea, dosarul de candidatură al lui Kelemen conţine şi programul său politic, intitulat "Uniune pentru comunitate".

Ca şi mentorul său, Marko Bela, Kelemen Hunor nu s-a ferit niciodată să facă declaraţii tranşante în privinţa principalelor obiective ale minorităţii maghiare.

Într-un interviu acordat unui cotidian central în decembrie 2010, Kelemen Hunor îşi exprima certitudinea că maghiarii vor reuşi să îşi obţină autonomia.

"Problema nu este de «dacă» şi nici măcar de «când». Problema este de «cum». O autonomie nu înseamnă nici izolare, nici enclavizare. Autonomia trebuie să vină firesc, ca un act de normalitate, prin dialog permanent cu majoritatea românească şi nu împotriva ei. În 1918, la Alba Iulia, liderii români au promis autonomie pentru maghiari. Această autonomie trebuie să fie la fel de normală şi să fie acceptată de toţi cetăţenii, aşa cum a fost normală şi acceptată şi unirea Transilvaniei cu România", afirma el.

El a declarat, în ianuarie 2011, la Miercurea Ciuc, că "autonomia, dezvoltarea regională şi regândirea regiunilor de dezvoltare, proiectul Legii minorităţilor naţionale şi dezvoltarea economică" sunt principalele scopuri ale programului politic al UDMR.

În privinţa sintagmei "stat naţional" din Constituţia României, Kelemen împărtăşeşte acelaşi punct de vedere cu actualul preşedinte al organizaţiei, Marko Bela, el cerând modificarea Constituţiei prin eliminarea acestei noţiuni. Deputatul declara, în iulie 2009, că legea fundamentală a României trebuie modificată, apreciind că statul român este unul multietnic. "Vreau să subliniez din nou că noi, maghiarii, nu suntem de acord cu sintagma de stat naţional. Acest concept vine din secolul al XIX-lea, iar noi suntem în secolul XXI şi România trebuie să se adapteze la necesităţile actuale", a apreciat Kelemen.

Acesta a precizat că maghiarii nu au nimic împotriva prevederilor articolului 1 din legea fundamentală referitoare la statul unitar şi indivizibil, dar a apreciat că nu se poate vorbi decât despre un stat multietnic într-o ţară în care minorităţile reprezintă cel puţin zece la sută din totalul populaţiei.

"Vom insista în continuare pentru modificarea Constituţiei. Ştiu foarte bine că în articolul 157 există o prevedere prin care se spune că anumite articole din Constituţie nu pot fi modificate. Eu vă spun că acest articol trebuie modificat înainte de oricare altul. Constituţia nu este Sfânta Scriptură, nu are o viziune divină, a fost făcută de om, poate fi modificată de om şi ea trebuie să reflecte realităţile societăţii româneşti actuale", susţinea Kelemen Hunor. Deputatul mai sublinia că "drepturile colective" trebuie să figureze în legea fundamentală a ţării, el dând ca exemplu drepturile lingvistice şi autonomia.

În ceea ce priveşte opţiunea acestuia pentru ca UDMR să facă parte dintr-o coaliţie guvernamenatală sau alta, Kelemen Hunor a arătat, în ianuarie 2011, că UDMR trebuie să continue proiectul politic început cu PDL. "Noi avem un singur aliat şi acela este electoratul maghiar, în rest, alianţele pe care le-am încheiat au fost doar mijloace pentru a ne îndeplini scopurile politice. În cei 20 de ani trecuţi de la Revoluţie, toată lumea a fost cu toată lumea, au fost alianţe între toate partidele", a mai arătat deputatul UDMR.

Kelemen, care s-a născut în data de 18 octombrie 1967, în comuna Cârţa (judeţul Harghita), a absolvit, în 1993, Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj, Facultatea de medicină veterinară, iar, în anul 1998, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de filosofie.

În perioada 1990 - 1997 a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între anii 1993 şi 1997 a fost redactor la revista culturală "KORUNK".

Kelemen Hunor este la al treilea mandat consecutiv de deputat de Harghita. Acesta a îndeplinit funcţia de preşedinte în Consiliului de coordonare al UDMR în perioada 1999 - 2007, iar din anul 2007 a fost ales preşedinte executiv al Uniunii.

Kelemen Hunor a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada 1997-2000, iar din decembrie 2009 este ministru al Culturii în Guvernul Boc.

El a participat la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, când a obţinut 3,83 la sută din voturile valabil exprimate.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din noiembrie 2010, Kelemen Hunor deţine o cotă parte dintr-un teren de 292 de metri pătraţi în Cluj-Napoca, o cotă parte dintr-o casă de 100 de metri pătraţi în acelaşi oraş, ambele dobândite în 2010 prin cumpărare, precum şi un cont bancar de 27.000 de lei.

Material de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro.