Kelemen: Până la mijlocul anului viitor trebuie să avem o Constituţie amendată

Kelemen Hunor a declarat, într-o conferinţă de presă, că UDMR se mobilizează zilele acestea, spre final de campanie, ca să facă pragul electoral întrucât consideră că aceste alegeri sunt "cruciale pentru România şi pentru UDMR".

"Noi, în această perioadă, încercăm să facem o mobilizare puternică pentru alegerile din 9 decembrie. Considerăm că aceste alegeri sunt cruciale pentru România, dar şi pentru UDMR. Anul viitor, în România, vor fi luate câteva decizii importante care nu vor fi repetate în fiecare an şi ele vor defini evoluţia societăţii din România şi direcţia în care va merge ţara noastră", a spus Kelemen.

El a declarat că, anul viitor, noua majoritate va avea "obligaţia şi responsabilitatea" de a începe activitatea parlamentară cu "pregătirea amendării Constituţiei".

"Eu cred că, până la mijlocul anului viitor, trebuie să avem o Constituţie amendată şi, din punctul nostru de vedere, ar fi bine să avem o nouă Constituţie. Din punctul nostru de vedere, în zece ani, de când a fost ultima dată amendată Constituţia, am văzut care sunt problemele, defectele Constituţiei şi aceste slăbiciuni trebuie corectate. De aceea, eu cred că primul mare test al noului Parlament va fi amendarea Constituţiei şi aici noi avem un proiect de amendare a Constituţiei pregătit încă de anul trecut şi care sigur că va fi nuanţat dacă va fi necesar şi sunt convins că acest proiect răspunde la toate provocările societăţii din România din această perioadă", a spus Kelemen.

Întrebat la ce articole din Constituţie se referă atunci când spune că acestea trebuie amendate, Kelemen Hunor a declarat: "La toate, nu există niciun articol care nu poate fi schimbat".

"Sistemul politic trebuie pus la punct. Trebuie să luăm o decizie, vrem republică prezidenţială, semiprezidenţială sau parlamentară. Eu optez pentru republică parlamentară, dar acest lucru nu înseamnă că preşedintele nu poate fi ales prin vot direct că românilor le place să pună ştampila, să aleagă în mod direct preşedintele republicii, dar când vorbeşti de atribuţii, atunci trebuie să fie un preşedinte care are alte atribuţii decât în actualul sistem şi nu are nicio legătură cu persoanele care au fost în această funcţie în ultimii 23 de ani sau care vor fi", a declarat el.

Kelemen a spus că trebuie reglementat şi raportul între Parlament şi Guvern.

"Parlamentul nu trebuie să fie o anexă, o remorcă a Guvernului. Ordonanţele de urgenţă trebuie limitate, asumarea răspunderii trebuie limitată la maxim două pe an. Toată lumea a greşit, şi noi, nu spun că noi am evitat această instituţie constituţională sau de a merge cu asumarea în Parlament şi de a evita dezbaterea parlamentară. Foarte multe probleme de aici au plecat. Ordonanţele şi asumarea trebuie limitate", a declarat el.

Kelemen a afirmat că trebuie luată o decizie legată de ce fel de sistem vrea România să aibă, unicameral sau bicameral, el optând pentru cel bicameral cu atribuţii distincte pentru cele două Camere.

"Un singur aspect trebuie să rămână în care cele două Camere au atribuţii comune, asumarea bugetului şi aprobarea contului de execuţie bugetară", a spus el.

Kelemen a afirmat că, în noua Constituţie, trebuie reglementate raporturile între preşedinte-Guvern, preşedinte-Parlament, Curtea Constituţională- Parlament.

"Sunt multe aspecte care, după zece ani, cel puţin din punctul meu de vedere, şi-au demonstrat ineficienţa. Conflictele politice izvorăsc din aceste probleme care, în Constituţie, nu sunt rezolvate. Nu e bine să fie nici albă, nici neagră. Trebuie lucrurile clarificate", a declarat el.

Întrebat dacă crede că trebuie modificat şi articolul 1 din Constituţie, liderul UDMR a răspuns: "Articolul 1, dar nu numai, mai sunt şi altele care sunt declarate sfinte în Constituţia României. Este un articol care spune că sunt aspecte care nu pot fi modificate de nimeni niciodată şi în niciun caz. Nu e bine. Constituţia a fost făcută de oameni, de Parlament, nu e o Constituţie creată de divinitate, de Sfântul Duh. A fost creată de om şi trebuie modificată de om".

Liderul UDMR a spus că Uniunea nu pune în discuţie noţiunea de "stat unitar", ci pe cea de "stat naţional".

"Nu punem în discuţie sintagma de stat unitar. Singura pe care noi am contestat-o de fiecare dată este sintagma de stat naţional. Cu unitatea nu avem nicio problemă. În ce priveşte statul naţional, UDMR crede că Constituţia trebuie să reflecte realitatea. Realitatea în România, vreţi sau nu vreţi, este că circa 10 la sută din cetăţenii României nu sunt de etnie română. Tu poţi spune că e stat naţional, dar acest lucru nu reflectă realitatea şi interesele României nu stau în această sintagmă, fericirea românilor nu stă în această sintagmă, creşterea economică şi locurile de muncă nu stau în această sintagmă. Noi nu am contestat niciodată statutul de stat unitar. Când vorbim de articolul 1 vorbim doar de sintagma de stat naţional", a mai spus Kelemen Hunor.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!